libertate. legalitate şi cinste. . n JURUL MDI PARTI...

rf á s n i L X X X I X - I e » n - 1 1 0 8 NUMĂRUL 2 Lei F n ş o v Duminecă 17 Octomvrie 1926.

-’ff ţ Vi hi ii laniiirrrn— mmrn mmmKmmamsssHÊaÊmmimmamsmmÊaiâasamsssmmmammimmmiimmiiimSSSSsk

jászla ţi AdministraţiaMATA UBERTAŢH BRAŞOV

Teidon 226Abonnaient anaai 360 M Pontru strelftâtate SCO !$l AR&nfurt, p®g!am% £®ş& Êsrtf,

de ieorge lariptîApare de trei ori pe săptămână

Prin fine însuţi, c d ă fe n e , şi pentru tine, la libertate. legalitate şi cinste.

. n JURUL M D I PARTI». pentru * Viitorul* Partidul | Naţional»Ţărănesc este „un organ al disoluţiei statului*.

Partidul Naţional-ŢărânescEst© incontestabil că pro

clamarea înfăptuirii Partidului Naţional-Ţărănesc prin contop?rea celor două puternice partide democratice ale tării constitue cel mai im poitict ereniment de ordin politic intern. E l este înregistrat cu o vădită sa- tisiacţte nu numai de presa sirămătăţ i, care vede în acest eveniment o nouă e- poeă po itică în viaţa poporului românesc, ci este comentat şi apreciat zilnic, în primul rând, de presa democraţi a a tării ca şi de cercurile noastre politice.

Ziarele, cari reprezintă democraţia ţării, sunt uoa-

\ ni mo în a constata că programul noului partid politic îmbrăţişează complexul tuturor problemelor vieţii politice a statului român de după războiu, oferind o serie da soluţii»ni practice a tuturor postulatelor cari se impun în viaţa unui stat, a cărui bază o formează păturile largi ale ţărănimei.

Presa minoritară a înregistrat de asemenea importanţa acestui eveniment politic intern. Ziarul local „Kr. Zeitung* de pildă, după ce trece în revistă punctele principale ale programului noului partid, conchide că dela reai-zarea Ini se poate aştepta un progres în des- voltarea României, deşi are unele rezerve în ce priveşte regimul minorităţilor şi pro* gramul economic. Sunt rezerve fireşti, pe cari le fac minoritarii obicinuiţi, după experienţele făcute sub guvernările liberale şi averes- cane, să privească cu oare» sare neîncredere grupările politice ale ţării, deşi înscrierea din nou a het&rî- riior dela Alba Iulia în punctele da program ale noului partid ar trebui să-i liniştească şi să le servească de garanţie, că se va pune capăt politicei de oportunism şi de făgădueli amăgitoare ale guvernărilor oligarhice şi reacţionare.

I Numai presa eficia'ă liberală şi averescană aduce un ton strident în această apreciere unanimă a importanţei nouei formaţiuni politice a ţării, Dupăce cu luni îuairte de înfăptuirea fuziune! se ectpa zilnic pe coloane întregi, arătând imposibilitatea acestei înfăptuiri, folosindu-se îa acest scop de-un întreg arsenal de intrigi, după ce ea a devenit o realitate ziarele d-lor Averea eu şi I. C- Brătianu au întors foaia. Oficiosul guvernului e azi de părere că noul partid n’are nici o importanţă, iar

Să trecem însă peste aceste aprecieri de bufniţă.Ceea- ce dă măsură importanţei actului desăvârşit este bucuria şi satisfacţia umani- mâ cu care fuziunea a fost primită in straturile largi ale poporului. Poporul românesc de pretutindeni vede în înfăptuirea Partidului Naţionai-Ţărănesc instrumentul de consolidare a unităţii naţionale şi garanţia puternică a hotarelor ţării. Născuţ din sufletul poporului,— noul partid este reprezentantul genuin al dorinţelor şi postulatelor sale de secole.

Scrisori d*n Maramureş.

Oi'gaibla «îsptoeraiică msra* maraşiiaaă — îâcâsdaâ ecoul ■iscărilor zlsrslal „ Viltorsi*—ests 1« larţnl si la a («se istrlgl cos* tra fszicoel partidelor damocra» titi aaiiooale pa tsma ravizalrai executărilor fraudaloisa ale Ra* formii Agrare.

La tot cssil (o Matumarăş fraadeie, eludarea gsaersiă a irg«i Reformei Agrar® şi Re- txecatarea si as ao pot altfel repara decât pristi’o revenire asupra expropierHor prin o revizuire generală. Val stryi câteva exanpâ: la Borşg @vr§i! m prassuist copii false d@ pe eca» la!® cadastrala, pe Iza îa g#n$- ral vceiaş proctdea, dpi a» operat transcrieri deochlste, co» «ialils aa iac t fa considerare şi tistaiaeatei® abraki îitre vii se motiv da scutiră. Aa vizat dosare sade avocaţii opersa aa* ziîi de moarta «aspecte luate la «GKSlderar», fără ai fi fost îaregistrate la primărie. Dea Papp Simoa a prezeatat o sr- hivâ latrefgfi de falşarl, mal a- ies certificate comanaie, în cari ate siestă tot ce e’a cerat — astfel periferia sa ai isvor de Borkat ordinar lipsit de impor* taaţâ • certificat ca 86 jag. sad. I

Nici ehîar avizele silvice odată adoptate de Comitete! Agrar, mai târsta se ie-a Iaat fa coi- aidarare, ci ta laat de bane planariie falşe ale diaraiataial Staacalesca di a VSşfiel de sas provizate ca sigilai Regiaael silvice şl a scatit pe d-aa Papp Simoa de {aplicarea ert. 24. Ia em is exproprierii compoaesc- rateial Româailor moşneai nobili din Vlşial de tas Comitetal Agrar a oaorst eertificatal falş ficat de aa ageat el Sigaraatel, pe care jodecâtorsi Szed ăk, care aa ştia ômâieşte, i-s aprobat fa cioriă, iar îs origine! l’a ie* călit prefedintele , trib a nai alai

Sighet, să ar fi fost stgrrgat, împărat şi că 91 <£« evrei aa- soitpoitsori io fruste ea b»ro* aii GrOadel ar fi ept din coma- nitateş. eompoaaaoraiă m 13 859 jag. cad. tadivilaaliaate, atonei sâsd gestiafa de aşezare sie acaretsrilor ce vor devei! arti- oaiart peste 100 j*g, sapr&faîSf abca fn 11 Marti© 1926 a'a .judecit de Tribunale! Sfghat sub gr. 589 c. 1923, dspâ ee Cofai- tetai Agrar a scos 13,859 jeg, cad. de cab axpropiere, fapt, caro a facsirajat şi permis coa- firmarea prevalai de evgrrgare.

Osc! susţin)» Corn. Agrar dos. sr. 1377 dia 10 Aprilie 1924 fi *H«la maltr. se bazeizâ pe faî* firi, Cam se vor pntea acelea repar*? Mai alei cele enorm de seaadaioaae, comise de comisia* mile locale? Numai prin revizui» rea hotărârilor şi executărilor.

!s Maramare» a’aa scatit de expropriere 106.000 jag. cad. moşiile de maate aie parazitarilor, cari ie*aa câştigat pria fraa* de şl faiţari. Is toată Pa Ie stins n’as evreii atâtea latifaadi! t a îa Maramarsşal aaaoroeît şi pria renegaţii liberali şi prla froatiere imposibile, cari ae răpesc 70% dia pâşaaile avate. Alt. 9 şi 24 dia legea Reformei Agrare aait isame legiferaţi pentra Ardeal, Blharîa |i mai ales Maramareş şi aplicarea art. 9 şi 23 se poate «fapta! aamai prin o expiopriere succesivă, care cate mal dihai ca revb zuirea.

Ori cât ar arii cel Internaţi treba® sise Infăptiiascl chiar prin aplicerea art. 9 şi 24 dia legaa Reformei Agrare, ca exproprieri siccesive şi revlzairi, dreptatea socială pentru Români.

Maramsreţal o doreşte ş! o aşteaptă ca o ntcesitate niţionali.

Cere*|.

Comitetele şi somisiunile de condecereiIn şedinţa delegaţiei perma

nente a fostului Partid National, tinută Miercuri seara la Bueu reşii, s’au ales următorii membrii în comitetele şi comisiunile de conducere ale Partidului fuz;onat:

Au fost aleşi:Tfce preşedinţi d-nî:: A'.

Vaida Voevod şi Pa vel Brâ~ fâşia nit.

Io eomltetnl de direcţie, d nil: luîiu Maniu, Şt Ciceo- Pop, Al. Vaida-Voevod» M. Popovici» Aurel Vlad» l. Pelivan, M. Can- tacuzino, Gh. Mironescu, Gh. Lucasievici, D. Dobrescu, D R. Ioanifescu şi Em. Antonescu.

In comlila de arbitraj, d no:Em. Antonescu, Caroi Da vi 11a şi Gh. Carenfil.

Casier: d l Mihai Popovici.In eomlsta flniocIsrA d mi: M.

Popovici, Gh. Muonescu, C. An* gelescu, Voicu Nileseu, Mişu Vasilescu. V. Toncescu şi M. Şerban.

In cemisla presei, d n u : Al.Vaida Voevod, Gh. Mironescu,N. P. Romanescu, Gr. N. Fi!i- pescu, Ion Lugoşienuj Mihai Popovici, Gr. Gafencu, Râul Crăciun, Caro! Davilla. Gh» Ca- ranfil, Sever Bocu, Voicu Ni- îescu, Gh. Popp, D. Dobrescu şi Mişu Vasilescu, Ion Agârbi- ceanu, Aurel Dobrescu, Sever Darie Horia Maniu.

întrucât delegaţia permanentă a Partidului National era alcătuită d n 35 membri, spre a e* gala pe e partidului ţărănesc, care are 37 membri, au fost cooptat; d*nii Aurel Visd şi Sabba Şte/âneeeu.

Adeziuni laPartidul lapona! Ţărănese.

Prin scrisori adresate preşedintelui Partidului National-Tâ- rănesc, ddui luliu Maniu, au cerut înscrierea în noul partid poetul şi scriitorul Victor E f• timiu şi fruntaşul avocat şi eco* nomist prahovean d*î Scariat Orâseu.

0 dismlnfire.Se desminte ştirea plasată de

ziarul »Viitorul“ despre dimisia din Partidul National-Târănesc a dlui Mlhail Gantacuzino, fostul ministru de justiţie* Zia* rul „România- e informat, că d*l M. Cantacuzino, care lipseşte de două luni din [ară nu a scris şi nu a telegrafiat ni* mânui o asemenea hotărâre- Ba mai mult: Doi prietini politici, cari au întâlnit în ultimele zile pe d-1 Cantacuzino, acesta a declarat că este toarte mulţumit de realizarea fuziunei partidelor democratice.

Iitiimlfea Comitetninl do direcţie.

Comitetul de direcţie al Partidului Naţional —Ţără* nesc a ţinut prima sa şedinţă Jo i ia orele 4 d. a., cu participarea dlor luliu

Maniu, preşedinte al partidului, Mihaîache, dr. Lupii, dr. Ai. Vaida Voevod vicepreşedinţi, Prof. Gr. Miro- nescu, prof. N. Coatăches- eii, Mihai Popovici, prof. N. Grhiulea, prof. C. Stere, Dem. Dobrescu, prcl. Em. Antonescu, D. R. Ioanites- cu, Săveanu, V. Madgearu, secretar general al partidului.

S’a hotărât lansarea unui manifest către ţară, care va ah are Duminecă. Discutându-se si- tuaţiunea politică s a constatat o desăvârşită unitate de vederi atât in ce priveşte situaţia politică, cât şi in ceeace priveşte tactica de urmat.

S ’a hotărât ca clubul central al partidului să fie cel din calea Victoriei al fostului partid naţional.

S ’a instituit pe lângă secretariatul general al partidului un serviciu de f>re* să sub conducerea dlui Ion Lngoşianu.

S ’au luat măsuri pentru funcţionarea cercului de studii al partidului.

ExterneNoul '‘guvern cehoslovac. —

Noul guvern cehoslovac s’a constiiuit în frunte cu ministrul preşedinte Svehla. Din noul guvern fac parte şi ministrul Beneş precum şi doi miniştri germani. Alaltaeri s‘a deschis parlamentul. Svehla a cetit declaraţia guvernului.

•Demisia guvernului iugoslav,

— Se anunţă din Belgrad, că regele a refuzat să primească demisia guvernului, care i*a fost prezentată de primul ministru Uzunovici.

Demisia guvernului maghiar— Primul ministru Bethlen a prezentat regentului Horthy demisia întregului cabinet. Se pare a fi vorba numai de o dimisie dighizată, cu scopul de a*i da lui Bethlen ocazia să realizeze remaniera cabinetului, necesară în urma afacerii falsificărilor de franc?. Se prevede deci că cu formarea guvernului va fi în sărcinat tot Bethlen.

Z. paieta tw m m iïâm i eu 108-m é,

Delà Românii din Săenime.

Veşti şi fapte îmbucurătoare!Apelul meu din „Universul"

fl »Oazei« Trsssilrsalei*, publicat In ejunul sfinţire! blsert* eel ortodoxe române din Cheiul (Căpenl) a avut un viu răsunet. Dtn foaie pirfile s’au grăbit Român! de Inimă să contribuie prin prezent« lor, presam fi prin ajutorul lor mărinimos la prefacerea unei serbări bisericeşti locale tntr'o frumoasă serbare românească, de afirmare naţională.

Românii ortodocşi desfomaat- Zifi din Chepef şi seie 14 «o* mutte Invednate* au tresărit de bucurie, când au văzut etâţîa fraţi de-al lor luând Aparte eu însufleţire Is serbarea lor. După- ee de multă vreme se pirea, că sunt uitat1, s’au convins de odată, că nu-s dat! uitării, că soartea lor interesează deopotrivă pe toff Românii, atât pe cei din Transilvanie, cât şi pe cei din vechiul Regat.

Ca pildl med frumoasă de adevărată unificare sufletească, decât s i vezi la sfinţirea unei blserisi ortodoxe române, din* IFun sat din Să culme — până acuma neeunostuf, cu 25 familii româneşti, cari şi-au uitat iimba lor maternă — tn mândre costume naţionale o mulţime de Români din loate colturile tării. Alături de sute de tirani şl ţărance din cele 4 ju d e c ă r i se încrucişează acolo: Trei scaune, Braşov, Oiorheiu şi Tărnava- mare. preoţi şi Învăţători, torul de 40 persoane ai sotietătii iinerimei „Sft, Gheorge* din Braşov*Tocile, Inteleaîuaii din Bucureşti, Iaşi, Târgovlşte şi alte oraşe, un student din Basarabia et®.

O deosebită impresie au făcut ajutoarele date biter!«ei din ChepefS din partea Românilor mărinimos! din vethiul Regat. In urma ini|iaf!vel şt inzîstesţli d-lui director Cheorghe Cioflec — un vechiu şi constant ctitor şl binefăcător aî unei biserici româneşti din judeţul Treissaune

— precum şi a ’d-nolui inginer Tiberiu Eremle .Creditai Teh- nle* din Bucureşti a donat un polisandru foarte frumos, cumpărat deia Librăria diecezană Arad eu 16 000 iei. D l cofetar dia Bucureşti Mae Ion*s$u, un marc şl iasufleftt patriot a dăruit, predându-i ta persoană ou oeaztunea sfinţire! bisericel, un prapor fn valoare de peste 10 mii lei, participând In serbările sfinţire! eu ai|i 12 oaspeţi deia băile Văleeie, veniţi acolo din diferitele părţi aie vechiului Regal. A trimis o candelă de argint un comerciant din Focşani, una a adus’o In persoană o d-şoară, orfvnă de războfu, din Busoreşti. Tot la sflrulat« d-lui Gheorghe Cioflec a trimis dia Bucureşff sumo de 3000 lei d i Tudor Popesou proprietarul domeniului .Ciurel*; sume mal mi«! au dlruit o doamnă din Piteşti un comerciant din Hâr- şova (Dohrogee).

Un alt semn Îmbucurător este ajutorarea bisericilor româneşti din Sisutme din partea întreprinderilor industriale româneşti. Astfel, pe iângft însemnatele ajutoare acordate cu multă căldură şi însufleţire bisericilor româneşti din SI. Ghsorghe, Arpitao, Sădii« ele, din partea famlltlor Irimie Covăşanu şi dr. b a s Popa dia Sf. Gh*orghe, este ajutorul recent primit de biserica — de curând sfinţiţi— din Chepet dfa partea soaie- tăfif „România Carboniferă* din Chepef

Directorul el, dl inginer Marcuş — deşi german —, vizând înauflafita alipire faţă de biserică a mănunchiului de Români ortodocşi din Chepeţ, şî o pus ea ţinti a vieţii ajutorarea lor In toate nfzulnţele nobile şl curate, fttÂt pe teren religios câi şt cultural Aflând deia preotul administrator Iosn Bucur, că biserica zidită la 1876, deabfa a- cuma — după 50 de ani se sfinţeşte si că ni ai acum nu ere,

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*

Conştiinţa umanăde I m Ighllisriii

Traducere de C EH.— Urmare. —

Siria este un nou infern, pentru «el 120 mii de armeni, transportaşi asoîo din Clitcia, în condi (lunile care se ştiu.

Asasinarea a întregi familii, ridicarea copiilor şi tinerelor fete armene de către Drnzi şi Arabi se face zilnic deja; raţiunea este că .voluntarii" cerchezi şi armâni din armata franceză, sub conducerea ofiţerilor francezi, execută teribile represalii asupra populaţiei tării, dând fos cămlnuriio? lor sau chiar, câte odată, la safe întregi. Armeanul transformat la „«o- mitagiu" francez, in Siria!..,

Jurnalele engleze, şl mal ales »Oetiy Talegraph", în numărul său oin 10 August, dă detalii grozave, despre sinistre mon- struozUSfi. Corespondentul său din Siria, îşi exprimă convingerea, @i în curăad vom auzi vorbindu’se din nou, despre masacrul îngrozitor al Armenilor; — aşa de mare este ura tuturor populatluellor Siriei: musulmani, creştini sau Israeliţl, contra armeanului.

Populaţia şl presa armeană, consternate, se găsesc neputincioase fată de ;»stăpânitaruiM înarmai eu un mandat din partea Sooieiltli Naţiunilor.

Dacă vreodată, sub forma a- traselor masacre, din nou va cădea nenorocirea pe eapui bie|ilor armeni, să ce ştie eă

răspunzători sunt de asemenea,daci nu mai ales, tofi membrii Li gel sare tîoneezi î§ palate somptuoase pe marginea lata» Ini Iernez

De da ia anemia nu vor mal fi Tarii l . Vom asista stanei, ia un modei ai bilanţului .civilizaţiei" occidenttie, mondiale. Este (impui s l se ia seamal,..

Frânt« este indignaţi că poporul Statelor Unite ale Asie- ricel ti cere plata datoriei sale de răzbele.

Domnul Clemeaaeau „Tatii victoriei" chiar a lansat, peste capul preşedintelui Cooijdge, un mişcător apel poporului Statelor Uaite ale Amerlaei, aă este vorba de o datorie «nu de comerţ, — dar de rlzboiuM şl a căreia regulare de socoteală »amenlstâ să atlogă grav, viitorul omenire! civilizate".

Lumea civilizaţii... Există două lumi civilizate, una pentru Franţa şf alta,., pentru Armenia?!...

Gauza armenească nu este o ahesiiune de bani, dsr este o chestiune de viată şl de moarte, cum de asemenea, este o chestiune de conştiinţă umană. Poporul armean este ameninţai in existenta însăşi a rasei sale; este altceva decât un interes de banii

Penîru apărarea cauzei poporului martir armean, şi pentru a demonstra bine, toate ne- drepflţiie şl neomeniile ce se

decât un mic clopot, — din proprie iniţiativă a comandat uanl deia Sibiu — tn ţvaloare de25,000 lei. Ne putând f! terminat pentru ziua sffatîrei blserf- cel, clopotul s*a tflafll maf târziu, fn zîus de 12 Septemvrie, In eadrul unor serbări impozante, aranjate de susnumlta societate, pe cheltuiala el.

Clopotul a fost adus din gara Agostln pe un car împodobit cu flori, precedat de un impozant banderia de eSfăretl a- vând In frunte pe d l director Msraus ş! pe condu riHorui administrativ al plasei Baraoif, pe d l pretor Răgaeală.

Ca ua simbol al rv tu vierii credinţei ortodoxe româneşti în acele plrjf, a purces convoiul-pornind din setul curat româaese Agoş- tin spre ţinuturi eu fraţii noştri desromanfzatl pentru ca clopotul aşeze t io turnul biserlcei din Chepet să vestiască tuturor Ro mâalior din acei fio ut. că e act clasai redeşteptării şi să-i cheme pe tot! în serviciul patriei, neamului şl biserieei şl să i asigure, că taf* întreagă se bucură de regăsirea atâtor ÎU buni, veghind necontenit ia viitorul lor fericii

Asie! Hfstor,protopop.

Copil români dia Balgari* fugiţi tn România. Compania de Jandarmi din T.-Severin a prezentat Siguranţei locale trei bieţi, «ari au trecut clandestin Dunărea din Bulgaria !n România. Ca şl cel din trecut şi aceştia sunt români de pe valea Tlmoculul. El au intrat în România la 4 0:tomvrfe ;prin apropierea comunei Glrla-mare (Mehedinţi). Acolo s‘au predat autorităţilor comunale, cărora arăttndu-le cauzele fugii lor din Bulgaria — persecuţiile contra Românilor — jandarmii, cari au ordine pentru aceste cazuri, {-au adus ia T.* Ssverln. Siguranţa l-a înaintat Direcţiune! generale ia Bucureşti, unds este o societate, «are se ocupă de plasarea lor fie la şco!, fie la meserii.

Zeee ani deia moartea Iui Nicolae Filipesca,

Frământările politice de azi, încărcate de atâta patimă, au făcut să treacă prea pe neobservate ziua în care se împlineau zece ani deia moartea unui mare patriot.

Sunt zece ani de când Nicolae Filipescu a închis cshii înainte de înfăptuirea marelui vis, pentru care a aprins inimile şi a pregătit sufletele unei ţări întregi.

Din judecata lui limpede, din privirea i de vultur şi din inima i în care clocoteau în vâlvătae nevoile şi «expiraţiile neamului său, a isbuenit tăria, care apor- nit o tară întreagă pe calea ce trebuia s’o apuce.

Nicolae Filipescu a fost unul din factorii principali, cari a determinat Ţara românească să-şi taie calea de glorie spre izbânda ce*i este scrisă în cartea neamurilor.

Din prilejul împlinirei a zece ani deia moartea lui repetăm şi noi cuvintele d lui lultu Mania, preşedintele partidului Naţional* Ţârânesc, rostite cu ocazia comemorării acestui dureros eveniment:

Vremurile de mari prefaceri istorice şi curentele ce sunt menite să înalţe în m jlocul frământărilor omeairei popoarele, trec infructoase peste capetele lor dacă na se găsesc suflete mari cari să Ie înţeleagă să Ie simtă şi să îe treacă in conştiinţa publică.

Ne închinăm cu totii memoriei neuitatului Nicolae Filipes* cu care a simţit» a înţeles şi a prefăcut între conştiinţă vie a naţiunii glasul vremii închegând astfel prin mintea sa luminată şi prin fanatica sa iubire de neam sufletul comun al naţiunii pe care s'a zidit România tuturor românilor. Câtă voinţă, câtă iubire ţ»i câtă abnegaţiune a cuprins fiinţa lui mare şi no bilă ! Sâ ne inspirăm cu toţii de figura lui măreaţă şi s*o păstrăm neperitoare, în gândul nostru.

desfăşură contra lai, tt’aş putea faee maf bine, decât fă citez aici, scrisoarea îalr-adevăr mişcătoare a d-iui Clemenceera chiar, ats atât mâl rnuli, m «ăl d i Cietneaceau a fost atâţia «ni unul dia ud mai incarnaţi apărător! al poporului ş? cauzei armene.

Dar această eerfeoare, fiind destui de lungă, m vot da decât un mi? pasaj,--'* ş iM i:,D *, noi am aruncat m psăpcştie, sângele şi bănit, cura m făcut dia partea lor, Anglia şi S iste ie Unite*. — Şi ce s‘cr ziua despre Armenia! — »D ar numai teriiorul francez a fost şUtufliie prăpădit". — Acel al poporului armean prăpădit, deoastat şi ca populaţia isgonltâl — „Trei ani grozav!, am aşteptat acest cuvânt american: „Franţa esiie frontiera Itbertăţet". — Cum a aşteptat tot aşOt Armenie?, pe acel al Franţei 1... A fost chiar un tratat tn regulă, semnat de reprezentanţi francezi şi armeni, care a fost recunoscut mat târziu ca mpetec de h â r t i e — Gilicia, scump maestru, Ciilcia armeană l — Armenia aşteaptă însă Republica cili dană pro misă, — Trei ani de sânge şî de bani, curgând prin toţi porii".— Acei ai poporului armean,curg necontenit / — »Veniţi să citiţi în satele noastre lista f&ri sfârşit a morţilor, şi să facem comparaţia dacă vreji". — Vai! ce să spui despre lista oraşe» lor şi satelor armene, a căror poputaţie este oribil masacrată. despuiată, apoi alungată „Nueste" concept de bancă, „forb vie a acestei tinerele pierdute ?*— Şi tinereţea armeană? Şi bătrânii, şi femeile şl copii

exploataţi, alintaţi şi părăsiţi? Şi Moşul ? Şi Alexandreta ? puse peite dreptul . iegîiim al poporului atmean ? — Astăzi se ia &36ina ia pkta banului, între puterile alta*« şi asociate ? — Cum de &’em prevăzut noi, eeeee se întâmplă ?"

Da! Dacă poporul ermeei-, ar fl putut de? asemenea sa prevadă diâ vreme, eseace hs’a îs- »âmp>ut, de sâte nenoroslrl şl de m&ize, n’ r fifost csuijil,.

—- Va urma —

Reia Prefaţară Paiiffel

Fort ÎQd’âsnef. In noaptea -de 14 Oct, a. c. râlfăcltiri s'au introdus prin cscaiajlgres ziditul în curtea smobiluiai din strada Caat iglst No. 1 şi farfâad o ür$&*í>:í, dai» partsr, jţerst hsize ş! obiecte la valoare dt 40.000 lei î dauna d-îai loan Plato?, apoi sGjodu-sa pe stări la etaj an luai da pe g tierie mai incită rsfărH, proprietatea d lai judecător Şaarec. Cazul se cer* oetssszâ de comisariatul Circ I a.

0 razie generală, ude 14—15 Octombrie a. c. d I dr. Octavtan Comaniei, prcfec tal Po!i|lei Braşov, a organizat o razie generală in tot óraiul făcută de organele poliţieneşti împreună ga patrulele militare. Paltrula, p? aleea Tâmpa de sib conducerea a tui comisar Iosiţâ Petre a surprins un individ pect, iniă d-.n de iumisâ şi a terenulgii .sdeiiUt scesti a dispărut ia î^tigerlc înainte a fi prins.

De’a .A s t r a “ .••MirtiHâitiI eentral iBdeţeti

frifiTReînfiinţarea Cercului

cultural Dărste. Danincti in 10 0 :t, a. c.

pra^diatsf® Deap. central jude* t«ai, d l Axaata Banei«, asistat da d°ai! Fablu Sâtjoacu |! lom BAraan, prcfssorl ia lleaul „A. Ş«gsu&", a r9lnfiî|;» Cercel cultural d a Dârata, comuna de iiiitara a vrednicului şi neuitatului prsşediate ai Afociaţiaoii, Audraiu Birsiacu.

Àdusarea a avut ioc în şcoală, depl tsrmwersa serv {ciuta! dl-

via, is e>ârş tsi câreiş părintele S ). Broşs, evîdm iEd importasţi | »Aitrci* psnira poporal nostru \ îşi exprimi dtosebria bucuria pa

care o s.rate eâod «ada reînviind verhet gi frumost« tradiţie a descilecirll cărisfâriior delà o- r«s# ís j oeal posoruiui deia sate. thâad bună soiire delegaţilor Deap. centra! jadeţfan, Îa> vită poporul aă trea:â fa edifici şaoaieh

Aci, duplse praţsdiatete, d-1 Ax. Baseli !şi desvoiii conferişi*: prea Aaoeiaţiunea şice trebae sâ / lege pe Dârstart de ca "?—se proc eût azi te îa scrierea de membrii şi ia alega- rea comitatalni.

S’a« laaeri«: 5 membri! fon - deto i $u 1000 lei: Alixtuarn Nfgaf, N. N. fo*rs:s, Ştefan Qmpotcl, Vstlia B toca şi Nic. Bârsa»j 10 membru pe ofafâ cs câ e 500 leii Tr, Givrlleacp, dir. şcolar, C tio Moaşa, fon Mila, Dumitru CimpoacS, Alaxe St. Moarrăs, Dumitra Moaşa, loanB. Aiduiea, Tom» Mocrcftf, A- iaxs Moaşă, Virgil Nsguj şi 15 m&mbrii aciiut,

io comitatul Cercului euiturai iu fost sieşi armatorii:

PreşediUte, părinteie 1. Brogv. vicepraş. 1. Bâfi^s profesor, secretar, Tr. Givriles^u, dir. şcolar, bibliotecară, Maria Pâtoş, învăţătoare, casier Nicolae Bă:* sau, controlor, VftiHa Bieoca, •w :*ü» , Alex. Negeş, apoi, d*şo&ra Eissa Niguf şi iaci doi membrii al căror nume ne s g» pi.

Preşsd’nteie a predat, apoi nemiéi comitat plicurile, hârtia, ştimplla şi toate reg streie ne. casare, precera şi o bibliotecă in valoir© de 2934 ist.

Păriuteie Broşa, preşedintei» BjBiRi comit«h mulrumlnd dele- gsţiior Comitetslai central iuda- ţeas peatru osteneală, pentra opera saiutară pe care an săvârşit o, şi pentru preţiosul dsr da eirţl, primite că aseastă bibliotecă va aport o» ca cărţi din b bd d gaie şi din cea a neuitttului f!3 îJ sseftfi comuna a ini Md'ri'î Bâ-sesnv.

O altă b brioieaă l-o va află- oga d. (ifceetor şaolsr Tr. Gi- vàîfs-Èïj, &c£r€terui Cereuîui.

Preşedintele Dsspgrţăm&ntu« Eu! ie mulţumeşte amândurora,iar poporul li asia mi.

La adunare au ia ri parte vreo 70—80 de persoane.

Dekg^ri DespSrţâmântalai le exprimi şt pe aeesslă cele mul» fumiteie lor părintelui Broşa şl « d lui dir. şcolar Gavriieteu peatru pregătirea acestei frumoase adunări.

Spiritul de jertfă; eare c'a manifestat cu oeaztunea acestei adunări,® cea mâi vie dovadă de dragostea pe care o poartă sătenii noştri! vechiului aşezământ de cultură csre e »Aso- elatiusea pentru lit. rom. şt cultura pop. rom." S i trifasslDârsiarii ! S.

*Secretariatul, Până ia alte

dispoziîiuiil secretariatul işi are sediul in biroul eforiei şcolare (Liceul „Andr#J Şaguna") Ore• ie de birou: 9—12 a. ra,şi 3—5 p. m.

Seeretârtatui dă or! ce infor* maţiunf în legătură eu „Astra"»

Tot aîol se pot face înscrieri de membri la „Astra*.

H r . 1 0 8 -Í9 2 6 QAwm TR 3

Cranîca teatralăTfSfiita. Câtă vreme 1« prim»

reprezentaţie ga lactatei ; vechi şt splendide opere Verdiana, publica), fără deosebire de Naţionalitate, am plase sila, Ia a deea reprezentat!« [anele rânduri tncep&ră aă se răreatci. Actorii fiecare in limita posibilităţilor artistice, de toad «i formă, de atitudini fl de joc, [an eostribalt Ia «accesai general al serii.

Irmarleril (DcrWafftaachtnledJ o extrem de simpatică operă comică, csie jadeestă dnpă dră- gă aţele sale melodii, conilitae o trsnsiţle dela operetă la operă |S al cărei actor ceaossat este compczitorai Lortzing, a oferit actorilor vieiezi ocfzia enal •aceea de«ăvlr«ît srtiatfe. Ct- ractertetic a fost, că, ca toate că a ifpiit dla roluri diitiesa aoprsaâ Clara Miri!, tO'Uîi r»* prezeotaţla *»a desfâfsrst ta flota sacceaalal Integral de ani- tata, omogenitate fi efect artistic .

D-l Goroinub a stal o fra* moaşă creaţie ta roSai titlaisi, delectând pe «scriitori prii eplendtdel el« bat fi prin rezerva intsiîgratâ şl totifi bine poiatată a jacului. Soprana A* Hce Trou, posedând o voce remarcabilă ti discreţie şl eleganţi In joc, a redat ca mait ban simţ rotai dtstal de dificil cl fetei armirleralii, Msrfa.de care te înamorate «oataia da Umbern mu (barftoaol E. Taubvr), care ft de astă dată a itrlincit pria calităţii« §tl& vocale ti taceaic«. O-i Carol Fă bl e aa actor de fempetamem, stăpân pe an te» nor ampla. sonor ş! biie ca'ti* vat. Rudoif Bând Ier eaeertşte prin talantul aia de a crea scene comice, atât pria mim sa sa originală, cât ut pri» joc. artista d*na Dorntreil educatoare Ms- rief, a avsf de a«em»n»is o pra* ţlosaâ preitatlaae.

Dirigintai* Uraber coadsse perfect orheatra fi creată ca măeitrie armonia necesară î itre mnzlcâ ţi acioîi.

L

« P E B M s a m

Local de prăvălie de IncblrlatLocalul de prăvălie din casa Teatrului Naţional (Apollo), spre Str. Lungă, împreună cu locel de birou şi pivnţe, se închiriază pe cale de licitaţiune pu* blică cu oferte închise.

Reparaţiile de lipsă Ia local le va face chiriaşul, prezentând deodată cu oferta şi deviz spe* cihcat de reparaţiile ce Ie va face.

Ofertele se vor prezenta la Secretariatul Asociatiunii (biroul Eforiei şcolare, Liceul »A. Şaguna“) până în 22 1. c.» ora 5 p. m*

Comitetul îşi rezervă dreptul de a închiria prăvălia oricărui oferent, fără considerare la suma

oferită, ori a nu accepta nici unul din ofertele intrate.

•Reparaţia cm fifRilI Teatrului

Naţional (Apollo) din Braşov se dă în antrepriză pe cale de licitaţiune cu oferte închise. 0 - fertele se vor înainta la Secretariat (Biroul Eforiei şcolare, Liceul * Andrei Şaguna") până in 22 1. o , ora 5 p. m.

Braşov, 13 Oct. 1926.Despărţământul

Central Jud> »Astra* Braşov.

U n u ă n T lP O din mână lr I I I ; V d ilL fliG beră o casă constătătoare din 6 încăperi, pivniţă, grădină cca 500 m* □ cu eşîre la promenada de sub Tâmpa. Informaţiuni Str. Curmă- turei 52 a) la proprietar.791 4 - 2

LIBRĂRIA»

STR. PR1ICIP1LI CiROL 7„ BRIgOT,Complect asortată, oferă mărfuri de papetărie, de cea mai bună calitate ţi tot felul de cărţi didactice ţi literare, din cele mai reputate, cu preţurile cele mai convenabile.724 13—50 Adftlllltflţll.

Demiişoiri *sontsbI!ă’S«j'dor, zteflodastllografă română, primaţi şl frânezi, Oferte sojite eu referinţa primul rang ia fahriea de Pielărie Petro şe$i.

818 2—2

Atelier de încălţăminteâUXI STOICI

Strada Hirscher 26.

Forme ultra moderne după dorinţă. Material Prima Preţuri convenabile. 814 2—2

De Închiriat frumoase cusoare, mob late sau remobilate, eventual cu o bucătărie. A se adresa Dnei Ema Zkely Strada Prinţul Caro! 13,în fund* 829 1- i

U n v â t i a a a n din mână li* U u v a u a i n » beră una ca* să con stătătoare din 6 odăi, grădină şi dependinţe. Strada Pe tocile No. L Posiţie bună, Informaţiuni la : Ioan 2. Avri* gaanu Braşov, Strada Prundului No* 7. 1—6

Ministerul JastiţieiCcnisluea ds utiralliăil.

Conform art* 23 din legea pri vitoare la dobândirea şi pier* derea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre şiiînta acelora cari ar voi să facă vre-o îniârn“ pinare, potrivit dispozitiunilor art. 23 din zisa lege:

Domnule Ministru,Subsemnatul Aîadar Bo’dai,

de naţionalitate ungară, de con' fesiune reformat, domiciliat în comuna Braşov, judeţul Braşov Str. Crucii 3, născut în comuna Braşov în anui 1P02 la 31 August, de profesiune inginer de maşini, renunţând ia orice supuşenie străină şi dorind a de* veni cetăţean român, am onoare a vă ruga să binevoiţi a ad* mite naturalizarea mea ca cetăţean român în boza actelor notate pe contra pagină.

Cu profund respect, 826 1—1 Aladar Bo o v.

Atenţiune !Ne-au sosit cele mai noui

şi origrnalele modele pa* risiene şi vieneze, pentru toamnă şi iarnă de:

Paltoane blănite, de piele, de postav, haine şl Paltoane de

copii.Dela cele mai simple până

la cele mai fine.

Fenjresi şi Samneleel mai mare magazin de hai

ne femeeşti din România.

781 6 -1 0I

Pflairli „manei Botbn.

No. 836/926

PubllcaţiuneComuna Rotbav jud. Braşov

arendează prin licitaţiune publică, conform legei asupra con* labilităţii publice, în ziua de 21 Noemvrie 1926 ora 3 p. m., în localul primăriei dreptul de pescuit pe timp de 3 ani, începând dela 1 Ianuarie 1927.

Preţul de strigare este de Lei 2000 oe an, Garanţie provizo« ne Lei 1000.

Adjudecaţlunea se va face în localul primăriei imediat după terminarea licitaţlunei.

Condiţiunile se pot vedea Ia primăria comunală.

Rotbav, Ia 21 Sept* 1926.816 1—1 Primăria.

Fnhii&âţisaein oraşul B aşov se va ţinea

în anul 1928 târgul de ţară precum urmează: a) Târgui de vite la 25, 26 0:tomvrie 1926. b) Târgul de marfă: la 28 Oc* tomvrie 1926.812 1—2 Gon Biliül orâşeneso.

mmk âFOLLOSâmbătă. Duminecă, Luni 16—

17— 18 Octomvrie

Dragostea apaşuluiMare film de aventuri în 6 acte. In rolul principal: Robert War- vick Afară de aceasta : 2 acte comedii cu Z gotto- Duminecă îa ora 10 mare reprezentaţie pentru eopH. Va rula filmul cu

Hany Piei.Vine !

Iadul în BorbaloDramă în 7 acte. Roman de

Paul Frank.

◄◄

U n num ăr m ai m are de►►►

3FETE CURĂŢELE*<

<

se prim esc pe lângă un câşffg bun pentru • . lucruri uşoare ■ .

►►►

aurii smiiEinuilFa brică de ciocolată

şi zaharicale

3 BRÀS0Y, Strada âs mijlos 33, t►►

828 1—1

Fandaţi« Caltarală „Prlaalpala Caro l“

Sala Teatrului N a ţ i o n a l Român — ApolloSămbAtă, 30 Oetimbrle 1926, ira 9 seara

Dn singur mare ConcertCoisearst cântecelor pooislsre sl tittarfiice ermeflc. — Dit dn msettrui araiesn: L éo n E g h î«sa i*ian sbs, sS ConservatoraloK Neţlonsl de muzisă si declamaţie din Par!s. Cu «cw «ursul corului soc. „Brassó' Msgyn1 Dalárds*, snb ^adsserea Manstrulvl

Lé 3B EghiaisrtaB.Solişti : D-aa liiza Balcaiaaa sopran si d nul Jsie! Felii f anto.

Le plssi: Maestrul dr W lier lOSiî

Preţurile loeurlior î I oje mare:k (7 locuri) Lei 850; Loje mică: (7 locuri) Lei 700; Balcon: Lei 1>0; Rezervat: Lei 1/50; Stal L*. Lei 90; Stal II. : 65; Ga

leria 1.: Lei 45 şi Galeria II.: Lei 25. Inclusiv taxele legale.Bilete ge găsesc la : Firma Király, Str Principele Oarol, la cassa Teatrul«!

Najional şi Ia administraţia ziarului „Gazata Transilvaniei“.

C O N V O C A R EDomnii acţionari ai soc. en. „Industria Aurului“ soc. an.,

în Abrud se convoacă prin aceasta Ia a

iîl-ă Âii&are Generali Ordinarăcare se va f-nea în ziua de 27 Octomvrie 1926 la orele 11 a. jn* iar în caz de Reconstituire în ziua de 5 Noemvrie 1926 la oarele 11 a. m. îa sediu-i societăţii, eventual în continuare Ia u*ina „Concordia“ cu următoare«

Ordine de z l :î, Deschiderea şi consttuîrea adunării generale.2. Raporitu consiliului de administraţie şi al comitetului de

cenzori, bilanţul anului da gestiune 1925 şi hotărâre cu privire la peiderea arătată în bilanţ.

3. Alegerea în întregime a consiliului de administraţie*4. Eventuală întregire a comitetului de cenzori la numărul

de S conform rezultatului alegerii pentru consiliu! de administraţie*5. Fixarea jaloanelor de prezenţă a membrilor din consiliul

de administraţie a diurnelor.6. Eventuale p:opuneri.ABRUD, îa 25 Septemvrie 1926.

Consilia! âe administraţie.NOTA: Acţiunile se vor depune ta genzul articolul ai 12 al statutelor Ia

eassa noastră, la toate băncile membre ale „Solidarităţii“ şi la „Banca Minelor“ din Bucureşti. 819 1—I

ÎN SUHAND

T Ű S E la Brasov0

A T E N Ţ I U N EP R E Ţ U R I D E R E C L A M ĂAvem onoare să rugăm Onor Public să viziteze pră*

văha noastră bogat asortată cu haine de dame.

Cefe m ai m oderne articole de modăPaltoane lungi bîânite . dela 12,000'— Lei în susPaltoane «curte blănite * 7,000— „ » *Paltoane de pi 'Te . . „ 4,000 — » m »Paltoane de stofă . . „ 2.000’-— „ » *Costume . . . . . . „ 3,500—- 9 „ mHaine de sîcfă lână curată „ - 1,500’— » » nPaltoane de copii . . * a 1,000— m m n

Deşi nu e obligat nime să cumpere, suntem siguri, că privind prăvălia noastră seva convinge orişicine că cea mai bună şi cea mai ieftină sursă de cumpărare e la noi.

Cu distinsă stimă :i f f f o u v e a i i t â d e P a r i a 11

B R A Ş O V , S t r . P o r ţ ii N o . 11.| 780 6 -1 0 _____________________________

PabUeaţianein ziua de 31 Oetomotie a. c.

ora 2 d. a. se va fcnea în comuna TohanuÎ*noii, în localul şcoalei licitatîe publică, pentru darea în chirie e casei biseri- cei — pe timp de 3 ani.- Creţul de strigare est.; dela 8000 Lei. Licitaţia va fi verbală şi cu oferte închise. Licitanţii vor de pune un vadiu de 10®/°. Con* diţiunîle de licitaţie se pot ve* dea Ia oficiul parohial Toha» nul nou.

Tohanuhnou, în 15 Oct. 1926. 825 1—1 Comitetul parohial.

P N E i Â i O D E R NSâmbătă 16 Octomvrie.

Când Cupido glumeşte- (Colţul dragostei)

In rolul principal: Filip Bech.Duminecă, Luni şi Marţi 17—

18—19 Octomvrie

Contele de LuxemburgDupă renumita operetă a lui U har Ferencz. Cu acompania

ment de orchestră originală.

GAZETA Nr. 108—m i

SO ani delà înfiinţarea îm i M\ a M M ri.

Societatea naţional ^Crucea Roşie a României“ a luat fiinţă acum cincizeci ani în timpul răsboiului sârbo-ture din 1 8 7 6 , desfăşurând de-atunci până în ziua de astăzi una din cele mai binefăcătoare şi umanitare activităţi.

Aniversarea aceasta se va sărbători zilele acestea eu un deosebit fast în întreaga ţară.

Festivităţile jtibilare vor avea loc la Braşov în zilele 1 7 — 2 4 Octombrie. In această săptămână a „Crucei Roşii“ se vor organiza de cătră Filiala „Crudei Roşii“ Braşov diferite serbări, în folosul scopurilor nobile ce urmăreşte această insiituţiune filantropică de mare însemnătate pentru neamul şi soartea ţârei noastre.

Trecutul societăţii jubilare dovedeşte că ea nu numai îa timp de război a stat alături cu oştirea apărătoare, dar şi în timp de pace a fost sora apărătoare a tuturor celor ce sufer, a tuturor celor nă» păsftriţi de catastrofe, a tuturor celor ce au nevoie de ajutorul ei.

Crucea Roşie veghează asupra poporului său, a-

păiă ccpi'ăria şi fereşte populaţia de plăgile sociale care o amoninţâ cu piere.

Crucea Roşie Naţională a României este federată la Liga internaţională, cu care colaborează în principiile pentru binele general al omenirii.

Astfel fieştecare cetăţean este dator a se înscrie ca membru la această Societate, participând cu obolul rău la alinarea durerilor şi la întărirea r eamului şi a ţârei.

Cetăţeni înscrieţi vă cu drag ta această Societate ori cât de mică ar fi cotizaţia anuală ce o oferiţi.

Programai Serbărilor.Duminecă 17 Octombrie :

Predici în decursei servîeillo? religioase de cătră preofî îa torte bisericile.

După amtazt ora 5. Ceaîu danf&nt Ia Cmul miiiter, cu eoleborsrea tuturor Societăţilor de femei.

tunt 18 Oct,: Propageedă,Înscrieri de merr-brii ei Cmeii Roşii.

Mărfi 19 O ct: Cinematograf delii 3—5 şi 5 —7 »« Teatrul Naţional.

Mercuri 20: Joi 21 şi Vineri 22 O ct: Pr op? gen dl. taserieri de membrii. Cheii.

Sâmbătă 23 Oct,: Cînemsto* graf dela 3—5 şl 5—7 în Suia Modern.

Duminecă 24 Oct. Chetă pu bifai.

Seara îa 8VS conferinţă ş!reprezentatfune teatrali îa Teatru National „Apoilo*.

1 congres al reaisjaUlor la ÂlUial

Primim următoarea cenvocare: Subsemnatul comitet de ini*

Jiativâ prin prezenta învifă pe toţi foştii reangajaţi, azi pensi* «nari din armata română şiicu provenienţa din armate le austo* maghiară şi rusă, indiferent da» • că primesc pensie sau nu» ia J congresul, ce va avea loc în I A lba falia, în ziua de 31 Oct. a. c„ orele 10 [a, m,t In sala hotelului Europa. Ţinerea con* greşului este aprobată din par* tea autorităţilor.

Obiectul principal al congresului îl formează luarea unei hotărâri ce priveşte împroprietărirea fiecăruia dintre foştii re* angajaţi în conformitate cu dispoziţiile Legei de penzii din 1913, precum şi discutarea mo dalitătilor, întru realizarea cât mai urgentă a acestor revendicări* H i i i

Acest congres va fi chemat să aleagă şi o delegaţie* cere va prezenta Ministerului de Domenii şi Agricultură, asemenea Ministerului de Războiu, doleanţele acestui corp şi va solicita soluţia cuvenită.

Este de dorit, ca cei vizaţi să participe în număr cât se poate de mare fie în persoană, fie j prin aderare în scris, trimisă la adresa mai jos indicată a comitetului de iniţiativă? fie prin trimiterea unui delegat comun, autorizat cu procura în regula.

Sosirea congresişîilor să fie anunţată subsemnatului comitet, pentru a se lua măsurile de lipsă nenfru încvartlr ui re.______ *

Oi% cititori sunt rugat? a răspândi în cercurile celor interesaţi termenul congresului; asemenea rugăm on. ziare d»n pro* vinde pentru reproducerea a- cestei convocări, avându se în vedere scopul ce l urmăreşte.

Alba iulia, fa 12 Oct. 1926.Comitetul de iniţiativă,

Orice comunicări «e vor trimite la adresa Prigorie Honda Alba-Iulia. Str. Canalului No. 19.

81b S&cele.Veşti îmbucurătoareIsftgiitrlra ea bec arie ştirea

că 1® consna TlrîiBgeai a leat fiinţă o bancă poporală sub na* mele de «Unirea*. Acest fastitot de credit şi ecoBotrii, va de stni interesele ecoiomice tie sătenilor din coscaaele Parcă* reni, Zfzla şî ITIriasgesi, Isea- fleţlre*. îa mijlocul căreia g’a psa b&ză &cmmi băsci popslare im arma lediasţitniior date de d l dr. Jisga, .preşedintele con slllnlsl băncii «Stcelcaia" din Satoleag, dovedeşte deoparte telegerea poporala! noatrs păstra o iBftit&îfe economică folositoare cit şi că ectit aşezămâet a porcii pe eh dram bas. Ca Damneze« îsatete.

in legătură ca aceasta ţinem să arătim progresai îmbacerl- tor pe care i’a făcat abia dspfi an an dela înfiinţare bacei populsră „Secalessa* d*la Sa- tslnfg. Dtpă i»i?o;'8ssţîre noastre, acei stă biscâ are ia prezent i98 de membrii ca capital sabserif fie 278,COO iei, cin cere iVn plltit aproape 210 000 lei.

DepcEcrile apre tri«u.ficare Ia scţâştăbsecă- se «ret.- .>* soma *

Locale0 BQBfl Urnă rsnâiesică s a

deschis pe plate Braşovului şira* da H’rsrhcr.* Ştefan Belindescu, prăvălie de eoloelole ş! bodegă. Faptul nu poşte decât s i bucure pe ori ee Român, ea* re*şi dă seama de neeeaiflţiie eari cer pătrunderea comerţului românesc ia oraşe. In sperenii s i proprietarii scuti firme vor ciuta ei ridîce prestigiul comerţului româcese, le dorim no* roo şl sper ta noua întreprindere.

•Bstbsfla nuci mecanic dela

tramvai. NI se comunica ermâ> tor oi caz revoltăfoi: Azi diml* »«aţă î» staţia trasa veiolsl din Satalarg aşteptsa câţiva bieţi români, ucenici la Fabrica de vagoane din Hostsrse, plecarea tramvsielsi dc 6 d!m. Ca să le treacă timpul băieţii ae începot să se joace ţi unu! dintre ei Ion Vinci* a pis din glumă o petri clei pe Maja trimviials*. Mecanicul Z ii'6 Edmacd observând aceasta, c’a repezit ca «• ţâţa farie ia copii,încât l&blnd pe copilul Petra Râfeoveas, nevinovat In această «crimă*, de aşa vagonului, i-a crepat cape!. Is stare gravă copilul a fost transportat araeâ. Ci tăi o rit indignaţi as -lotefvsnlt şl dacă tramvaiul sa se peaea în ml;* care mal de vreme ca de obsesie, meccnlcni barbar şt ar fl primit pedeapsa mentetă.

•Aviz. Se aduce la cunoştinţa

tuturor domnişoarelor, doamne* lor şi domnilor coriste şl cori?ti al societăţii sodatfîor români ,£«• minam, câ repetiţiile de cor pen tru petrecerea d<â Crăciun încep Marţi 19 Oct. a. c .— Comitetul.

•Opera vlesezâ la Braşov. As

tăzi sea?â pentru a două oră opera «Don Juan* d-s Mozart, Durranecâ seara mDie t led e r• maus", Luni şi Marţi „Răpirea din Ser aii" de Mozart.

*Uniunea lacrltarilor chemişti.

metaiurgiştl şt petrolişti tffi va ţine cor găsiri la sfârşitul acestei luni ori ia începutul iunel No- etnvrie în Braşov. Se aşteaptă autorizaţia prefectului.

•In şcoala de dsas Frsndse

ijae (Gewerbevereln) tor începe cursuri pentru elevi şl copii ia 18 Octomfrie e. c. Insei ieri se pot lase zilnic Str. Castelului Nr. 10. Dansuri naţionale, obicinuite şi moderne, după cel mai nou stil. 821 1—2

d» 450,000 leî, Iar împramatiile acoroât® la o samă de [email protected] Iei.

iBcredsrta manifestată faţă de acest icstltst iiBaHciarerocoraic areşte pe zi ce merge, dovadă înfiinţarea iaei agenturi In to< masa Tsrcheş (Săcelsy.

Coaform iafcrroeţliior ce a* vem, Cooperativa de aprovizîo* nart ca ceresle şi alte articole casnice dig S&ivlarg încă a trecut In vd9iniitra|liri«i co&. băncii «Seceleana*, ceea-ce va fi fără i&doiaiă spre foiosal ţi pregrs* sul acşstet Cooperative.

PabiicaţiiQBSe educe Ia cunoştinţa pu

blicului amator, că în ziua de 20 Octomviie a. c., se vor vinde prin licitaţie publică la magazia st* Braşov diferite mărfuri prisos, mărfuri în suferinţă şi o- biecte găsite-

lnformatiuni mai detailate se pot primi în fiecare zi, dela Biroul suscitatei magazri.

Direcţiunea XIV. Exploatare 824, 1 - 2 QER.

la sttfltifliea fnictlinarllor publici din Brsşov şl mei ales Corni* sin et pentru armonlzsrea sslarlllor-

Comisfunea pentru armonizarea salerlllor luerceză actualmente la des’fişarea oraşelor după stumpetea traiului pentru Uzarea salerlllor funcţionarilor în report eu aeeasfiă eleslfltere.

E ştiut că tn anii trecuţi fie diferite epoci am primit din partea fuueţionarlior publici din Braşov, numeroase plângeri şi rugări pentru ea la eoioesele ziarului nostru să ne ridicăm glasul aerând repararea nedreptăţii a e !! făcut funcţionarilor din Braşov prin vechea clasifica re, aşezând oraşul Bra şov în «alegoria II a în cela ce priveşte seumpetea traiului.

Am rlditai de atâtea ori glr- sul şl asilz! o repetăm: O ne* dreptate revoltătoare s’a făcut funcţionarilor public! aluno! şi asupra ei cu e'a revenit eu toate protestările funsflonsHlor, eu toafe istervenţiunile autori* tăţtlor lot&le, eu toate interpelările f&stite în parlament.

Cauza nedreptului trafement apiteat funeţionarltor publici din Braşov; tratament care loveşte greu îa existenţa lor împuţlnăi«- du*!® pâinea de pe masă, au poate ti alta de cât nepăsarea celor chemaţi să fesă dreptate

Nu poate fi deaât nepăsarea condamnabili, căci nu este de

| admis să ace) tn vompttenfa I cărora a stat chestiunea clesifh

clril să nu ştie că oraşul Braşov — staţiune clîmcterică de primul rang — este «u traiul ael mei sîump din ţură,

Care din aceşti domni vilegla* turişti n’ew vizitat Braşovul ş! n*au constatat aaeasta. Nieâeii pânea nu este rnaf ssumpS, nfoâcrl zarzavaturile eş& de seorr^aom şpeauiate. In Braşov au a’su putui cumpărn aceita pClt»« gelele roşii în plinul lor §tzon sub preţul de 12 iei — erdeif cu 1 leu bucată. Nu rr.fi vorbim de îsbrScămtnk, încălţăminte, chirie, lemne (daşl suntem tn mijlocul pădurii*»?)-

Ne plase să credem că cel puţin atum — de altfel destul de târzia — când se revlzu- eşie daslfîssrea o?@şe!cr în raport an scumpetea, Brsşovuî va fi aşezat Io categoria 1-3.

Pfiuă atunci atragem atenţiunea şefilor autorităţi tor publice din Braşov şi mei ales d-lul Prefect de Judeţ să faci Inter» venţiun! oficiale în ace&t scop cât mf! nelniârziâfi.

De asemenea reeome&dim d-ior parkmentsri ai jud. Braşov ei sprijîigeasvă aceasta dreaptă c&uzi funcţionărească»

N Sa Benele, terminând cs*cursiuftes pe Uunir-?, s‘a reîntors 1« Cap'taiâ.

*Congresul naţional! bisericesc

s’a aes!.hss alaiUen ia Bucuscştt prin mcsaţul de deschidere cetit de m nistrul cultelor V. Gol- dlş şt cuvântarea Patriarhului, Sunt prezenţi 96 membri! d?ntoate provinciile.•Hfalnta pentru studenţi* Mfnis<terui de bnanţe cei de (nstruc* ţie au hotlrît modificarea moda Îitiţîior, după care se acorda până acuma schimbul de valută studenţilor români în streinâfate. Nu se mat acordă schimb decât studenţilor cari urmează cursuri de specializare. Schurbul va a« vea caracterul de ajutorare.

•Inaugurarea tunelalul dela Ne

holaşi va avea ioc în 24 1. c. în prezenţa membrilor guvernului.

*

Turişti români. Tinerii Iosn Constanrinescu şi Iiie Ralovlci* plecaţi din Bucureşti în 13 lunte 1925 pentru a face înconjurul Europei pe jos, parcurgând până in prezent Occidentul tot şl păr* ţile Bslchnke, au sosit a^ităerl ia Braşov, avârd de-alci încolo sâ psrcurgă Nordul Europei (adecă Pokmia. Ceho Slovacia), Norvegia, Suedia şt Finlanda, pentru a termina tot turneul propus să £ facă pe jos. •

Circul A. Kratfil. Atragem a» tenţia publicului din Bra&ov asupra prestaţluntlor frumoase şl in* teresante ale ttştiior circului Kratejl. Programul este foarte bogat şl vartst ;î se execută cu artă ş! isteţime. Cal, urş, că" mile etc. minunat dresaţ», acrobaţi, călăreţi, gimnastic?, dansatori etc., precum şl extrem de Interesanta luptă francezi între un urs ;i un atlet, întreţin publicul într’o atmosferă plăcută de veselie, distracţie şt de senzaţii Interesante ţi felurite.

Maestrul 1. Vldn, apreciatul compozitor şl dirigent bănăţean, fiind numft inspector general de muzică la şcolile secundare din ţari, s’a retras dela postul său de profesor de "muzică dela liceu! „Coriolan Bredlceanu* din Lugoj şi dela conducerea faimosului sin cor iugojan. In locui d-sale a fost numit ca proLsor de muzică d-nul F ilar et Barbu, absolvent álon Ocrvatoruiui dji Vie na.

Licitaţie. In ziua de 18 0 >| tomvrle a. c, óra 11 se va ţine ij licitaţie publică ia prefectura )u*I deţuiul Braşov pentru concesio

narea transportului de călltorl,, bagaje şl postă pe distanţa Néhol—Telîu, Iar ia 19 Octomvrie p@ distanţa Predeal—Braşov ş& Pîeâeai—Sinaîa. Cosadiţluniie de concesionare sunt ceia prevăzute în buletinul Nr. 13/1926. Amă~ nume ia Oficiul P, T..T. Braşov.

Sobgrefeet inspendat, , Monitorul Odctai* publici suspendarea d iut joe Gherman din postul desubprefect al judeţului Ciuc.•

Sibprefect In ind. Tielscagoe.D*1 Vaieriu Jurca a fost delegat sfl îndeplinească funcţia de subprefect al Jud. Trelscaune«•

Bl Bf. IOIB LemenF, unicul traducător şi interpret autorizat pentru limbile română, germană şi maghiară, având dreptul să facă şt legalizări de traduceri, taxele fiind mai mici ca ale notarilor publici) şi a mutat biroul în Strada Porţii No. 44, în cancelaria diui adv. Dr. Wi- ting. _________________ 1—0

Incoiilsriil României msrl c i intomobllnl „Oidsmoblle". Domnul maior Bsrlescu a plecat din Bucureşti Lunl,gll J. c. ia ora I 2V4 străbătând cu un autorno* b!l msrca wOidsmob|ie* dc se* rte, oraşele Chişinlu, laşi, Cernăuţi, Blghetul Marmaţiel, Ora* dea*mgre, Timişoara, Mshădîa d?a şi Craîova sosind la Bucureşti Miercuri ora 14 şi 30 mi» nute în condiţluni esce lente.

Distanţa de 2450 km, a per- eurs-o în 50 ore, ccen-ce ar reveni tn mediu 50 km. pe oră* La sosire ma#lna a fost examinată de o comfsiurie de experţi, găstnd-o într’o perfectă stere.

D-i maior Beriescu a fost fe» licitat călduros. 827 1—I

Esdactor respo&zabîii 1G ÂN BRGTSâ

libertate. legalitate şi cinste. . n JURUL MDI PARTI...

Documents

Transcript of libertate. legalitate şi cinste. . n JURUL MDI PARTI...