. . . . . . . v u — \ . . . 5 1 . S B A N I IN TOATA ŢARA 5 l > I I I I I I I I M ' :

ABONAMENTUL LEI 2 , 6 0 ANUAL Abonamentele s e fac

numai pe un an.

COLABORATORII ACESTUI NUMÀR V. Mestugean, V. Demetr ius , N. Pora, L, I l iescu, Ecaterina G e o r g e s c u ,

C. Scurtu, V . Anes t in , Ana A. Codreanu e tc .

4 \ I \C I I I I I Liim pe pagina 7 şi 8

— Е А - з > т і a o —

=»

2. - No. 5 1 . UNIVERSUL LITERAR Dumineca 2 * Decembr i e Ш 3 .

S U B T E I — R o m a n d e - 4 . l p f a o J I S S Шатт —

- U R M A R E -

LXX IV Siefen către Magdalena

Nu, tu n u v re i t u n u poţ i s ă m ă p ă r ă s e ş t i , n u e a ş a ? T u eş t i a m e a , t u ştiî , eş t i a m e a , şi n u a l p u t u t u i t a , c ă c î t o t î n j u r u l tău î ţ î a-j n in t e ş t e de m i n e ; soare le a c e s t a fru­m o s a fost ace laş p e n t r u m i n e ş i p e n t r u t ine , el a încă lz i t f runţ i le • • a s t r e cu ace iaş i r a z ă ; a e r u l a ce s t a c u r a t şi m i ros i t o r , l -am r e s p i r a t î m p r e u n ă ; florile as tea , l e -am u d a t cu t i ne ; p o m i î aceş t ia ne -aú u m b r i t p e a m â n d o u î , u n u l l â n g ă alt.nl, m â n a t a î n t r ' a m e a , capul t ă u pe p iep tu l meu. Şi pe a c e l a ' a r e te va l ua de soţie, a m d r e p t u l a-1 uc ide ca pe u n hoţ , căc i t u eş t i b u n u l m e u . Nicî o d a t ă n ' a fost cucer i tă o c o m o a r ă cu m a l m u l t ă su fe r in ţă .

Şi t u M a g d a l e n o ! şi tu! D a c ă în m i n t e a t a a m t r ecu t ca o c u t ă de a p ă ca u n m i c nor i şo r pe u n s oa r e de v a r ă ca r o ş c a t a pe f r u n t e a uneî fete t ine re , d a c ă î n v i a ţ a t a n u a m fost d e c â t u n acc ident , te voi u-c i d e ş i pe t ine , căci n u v e l fi decâ t o femee m i z e r a b i l ă ca re m i -a ï l u a t v i a ţ a şi fer ic i rea m e a , p e n t r u a n u -' m î d a n i m i c în s c h i m b ; t e voi uc ide ca să a m corpul tău m o r t , al m e u , în b r a ţ e l e m e l e , buzele mele a r ză ­t o a r e ipe buzele ta le v ine te şi rec i , c ăc i n ic î o d a t ă buzele me le n u a u a t i n s pe ale ta lo , şi s ă r u t u l î m i t re ­buie , s ă r u t u l t ă u c e l d i n t â i u , c h i a r ş i d a c ă a î fi m o a r t ă .

Atunc ï , a ï fi a m e a f ă r ă r iva l .

LXXV Magdalena către Stefen

D-!e Stefen s u n t m u l t e l u c r u r î pe c a r ï t r ebu ie s ă l e u i t ă m şi u n u l şi a l tu l p e n t r u le r ic i rea d - ta le şi a m e a .

Să l ă s ă m î n u r m ă i luzii le copilă­r ie i n o a s t r e î n c r e z ă t o a r e , cu copilă­r i a c a r e le-a p r o d u s ; fă ră voia n o a s ­t r ă , ele s ' a r ofili în m â i n i l e noas t r e .

Nu îţî voi s p u n e că m ă s u p u n or­beşte t a t ă l u i m e ü . T a t ă l m e u doreş te c ă s ă t o r a m e a cu d. E d w a r d ; d a r d a c ă m ă s u p u n voin ţe i sale, este că expe r i en ţa m i - a a r ă t a t că m ' a în­d r e p t a t b ine or i e câte or i a m voit să m e r g î m p o t r i v a sa, n u a m d a t de c â t pes te r ă d ă c i n i şt sp in i şi câ i u-r â t e .

D-le Stefen, îţi da torez o f r anche-ţ ă c u e s ă v â r ş i r c î n t r e a g ă : or i cât de p roza ice îţi vor p ă r e a une le scu­ze ca r ï m ă h o t ă r ă s c , t r ebu ie s ă - ţ î s p u n tot fă ră a te m e n a j a .

Ochi lor m e i au făcut s ă d i s p a r ă n o r u l z â m b i t o a r e l o r i luzii c a r e - m l a s c u n d e a v i i to ru l şi r e a l i t a t e a . O fi v r e -un r ă i i sau v r e -un bine? Nu po t ş t i . D a r ace ia ce este s i g u r , este eă n o r u l s'a r i s ip i t ş i că az i văd luc ru ­r i le rea le şi pozit ive, d u p ă cum nâ-dă jduesc că în c u r â n d l e vei vedea şi d-ta s i n g u r .

Nu a v e m avere nic i u n u l n ic i a l ­t u l ; şi a m â n d o i în p a r t e , p u t e m o căsă to r i e b o g a t ă .

Bogă ţ ia , a t â t de m i c ă c â n d sufle­t u l este exa l ta t , este o n e v o i e a vie-te l c o m u n e şi o r d i n a r e . M o m e n t e l e •do e x a l t a r e n u s u n t decâ t p r e s ă r a t e în v i a ţ ă ; în fiecare zi se î m p u ţ i n e a ­ză. Ar fi fost cu n e p u t i n ţ ă s ă n u v i e o zi c â n d a m â n d o i , n u n e - a m I c ă i t do a ne fi u n i t şi a s o c i a t s ă r ă c i i l e n o a s t r e . Şi a f a r ă de acea s t a , s u n t e m d e p a r t e de a s imţ i în a c e l a ş chip . D-ta a i p a t i m i , şi eu n u a m ; v i o l e n ­ta i u b i r e ! d- ta le m ă sperie , e u n u s u n t în s t a r e decâ t de o i u b i r e du l ­ce şi e g a l ă ; p a s i u n e a d - ta l e , s u n t s i ­g u r ă , n u p o a t e t r ă i decâ t d i n fu r tu­n ă şi î n mi j locu l p iedic i lor ; în li­n i ş t e şi fericire, e a s ' a r s t i n g e .

M'au făcut s ă văd, şi văd l impe­de, a m fi fost nenoroc i ţ i .

Or î ce a î s p u n e î m p o t r i v a aces te i conv inger i , a r fi de or i sos .

P u t e m r ă m â n e p r i e t e n i , d-le Ste­fen. Ori câ t de d u r e r o a s ă a r fi a-cea s t ă m u t i l a r e , desba ră - t e c h i a r d e a z i de e x a l t a r e a poe t ică pe ca r e v a t r e b u i s'o perz i , m a i c u r â n d s a u m a i t â r z i u : î n soa ră - to cu v e r i ş a r a d-tale.

Ş i eu, aş i a v e a c a d - t a d u r e r e ; d a r m ' a u î nc r ed in ţ a t , ş i cred ş i eii d i n p i lda celor a l ţ i , c ă a c e a s t ă d u r e r e v a t r e c e .

LXXVI Siefen către Magdalena

I m î f ă c u s e m o s ă r b ă t o a r e î n a p r e g ă t i locu in ţa n o a s t r ă , M a g d a l e ­no, aceas t ă locu in ţă î n c a r e t r e b u i a să a d u c i fer ic i rea şi p a c e a dulce ; a m p o m i î n a l ţ i a c ă r o r v e r d e a ţ ă l e agă ­n ă u m b r a d e a s u p r a c a p u l u i m e u , a m v e r d e a ţ ă m u l t ă , u n a e r c u r a t şi u n soa re cald. T o a t e aces tea p e n t r u t ine.

L a u m b r a a r b o r i l o r a m î n s e m n a t locul tău, şi pe paj iş te , a m a ş e z a t o b ă n c u ţ ă de v e r d e a ţ ă p e n t r u no i doî, a m a d u n a t în s ă r m a n a m e a locuin­ţă , tot ce p o a t e fi p l ăcu t ochi lor t ă i ; t u m ă p ă r ă s e ş t i şi t oa t e s u n t m o a r ­te şi veştede. M a g d a l e n o , fă ră de t i n t eu n u s u n t n imic , t u eştî su­fletul şi v ia ţa m e a ; t o a t ă p u t e r e a şi t o a t ă ene rg ia m e a , e ş t i t u , şi tu m ă p ă r ă s e ş t i ! M ă i a ş i u n corp fără su­flet, m ă l a ş i s l a b , c h i n u i t şi descu­r a j a t d e v i a ţ ă ş i ne înc reză to r feriei-re î , t u c a r e îmî i ă g ă d u i s e ş i a-ml în­c u n u n a v i a ţ a cu flori, de a v e g h i a a s u p r a z i l e l r r m e l e c a u n î nge r d i n cer, c ă c i acolo, u n d e p r i v i r e a t a de i u b i r e a r p u t e a s ă rnă a t i n g ă , aşi fi curagio.s şi t a r e , i ub i rea ta , în tot­d e a u n a a fost p e n t r u m i n e o m a n ă cerească , o h r a n ă s ă n ă t o a s ă .

Azi s u n t a b ă t u t ş i î n d u r e r a t , m â n a m e a se î n t i n d e sp re a ta , d a r tu ţi-o r e t r a g i ; ochii me i roşii de p l â n s u l de peste n o a p t e ; c a u t ă ochii tă i , ş i t u î i î n to r c i d e l à m i n e c u d i sp re ţ ; vo ­cea m e a r u g ă t o a r e î ţ i c e r e u n c u v â n t dc iub i re şi de m â n g â i e r e , şi vocea t a este m u t ă s a u n u găseş te decâ t cuv in t e car i uc id . Cu t ine , M a g d a ­leno, a ş i fi fost bun , m a r e . gene ros ; fă ră t ine , n u s u n t n imic , n imic decâ t u n corp greu ş i o i n i m a de p i a t r a .

C u o suf la re t u a î risipit te* ce a-veam în m i n e m a i f rumos şi c ins t i t . M a g d a l e n o ! M a g d a l e n o ! n u t e t e m î ca vocea m e a sk te u r m ă r e a s c ă zii.-a şi n o a p t e a şi p â n ă în b ra ţ e l e u n u l a l t soţ, î n m i j locu l copi i lor ul c ă r o r t a t ă să n u fiu eu. şi să-ţ i s t r ige :

— Aşi fi fost t a t ă bun şi soţ h u n ; n a t u r a pusese în m i n e g e r m e n u l bi­nelui , tu l 'aï veştej i t ca u n v â n t r ă u f ă c ă t o r . Redă -mî fer icirea şi v ia ­ţ a m e a , şi a n i i me i f rumoşi , pe t re ­cuţ i în d u r e r e şi su fe r in ţă , r e d ă - m î c r e d i n ţ a d u m n e z e i a s c ă , a inb i rc l şi a fericii eî, r e d ă - m i p a c e a suf le tu lu i mei i , r e d ă - m î v i a ţ a pe ca r e ţi-o dă -desom ţie î n t r e a g ă , şi pe ca r e a i căl ­cat-o în p i c ioa re ca u n luc ru josn ic şi despre ţu i t , r e d ă - m î t o a t ă a c e a s t ă i ub i r e dulce p e n t r u toţ î c e i l a l ţ i oa­m e n i , ş i d i n c a r e ! i - se c o m p u n e fe­ricirea, a c e a i ub i re d e t a t ă , de f rate , de pr ie ten, pe c a r e a s v â r l e a t u d e p a r ­te , g e l o s de a-ţl d a t o a t ă v i a ţ a m e a , t o a t ă i ub i r ea m e a . f ă r ă î m p ă r ţ e a l ă .

M ă l aş i în v ia ţă c a î n t r ' u n p u s t i u u n d e v â n t u l a r d e , f ă r ă u m b r ă p e n ­t r u c a p . f ă r ă a p ă p e n t r u Bate; f ă r ă d r u m l i p s i t de ţ i n t ă , f ă r ă s p e r a n ţ ă , fă ră a l t ă d o r i n ţ ă d e c â t m o a r t e a .

O! M a g d a l e n o , d e o s u t ă d e or i pe zi t e c h e m s t r i g â n d ş i p l â n g â n d , ş i v o c e a m e a n u a j u n g e p â n ă la r ine . B l e s t e m a t u l de m i n e ! B l e s t e m a t a m e a v i a ţ ă ! a b i a a înf lor i t c ă s'a ş i u s c a t !

Ş t i i t u c e m ă l e a g ă şi m ă r e ţ i n e de v i a ţ ă ? Ş t i i de ce m ă î n s p ă i m â n t ă m o a r t e a ? p e n t r u ce n u m ' a m a r u n ­ca t încă în b ra ţ e l e eî?

P e n t r u că m ă d e s p a r t e de t ine p e n t r u t o t d e a u n a , p e n t r u ca e a î m î

s m u l g e c h i a r şi a m i n t i r i l e şi ferici­rea m e a t r e c u t ă , şi sufer in ţe le , şi ; ă e r ă m i l e c a r e s u n t tot ce-mi r ă m â ­n e d in a c e a s t ă fer icire

O! d a c ă a ş i crede, d a c ă aş î credo că suf le tul t r ă e ş l e după corp . că aşi p u t e a fâlfâi d ' a s u p r a vietel і а іл ca u n p ro tec to r nevăzut , ca un v â n t rece şi p a r f u m a t , să m ă joc p r in p ă r u l tău, s ă m ă î m b ă t de su f l a r ea t a şi să a t i n g buzele ta.'c cu a e r u l pe ca r e tu îl r e sp i r i , i a tă aceea ce n u cutez a crede. D a c ă aşi c rede acea­s t a , M a g d a l e n o , aş i m u r i , a ş i fi m o r t . D a r , a p ierde a m i n t i r e a zi leior c â n d m ă iubea i , să perd aceas ta fe­r ic i re pe ca re m i - a i da t o, aces te a-m i i P i r ï ca r i m ă fac încă r ă t r e s a r , şi pe ca r i cel pu ţ in , tu însă- ţ î nu le P'Oti s m u l g e ! P e n t r u n u n e este o bo­gă ţ i e foarte p re ţ ioasă , şi poa te că a r t r e b u i să m ă m u l ţ u m e s c si să nu m ă p . â n g de a i spăş i p r in dure r i l e cele m a î grozave , o fericire m a i m a r e de câ t mi-aş î fi î n c h i p u i : , căcî t u m a i iubi t , M a g d a l e n o . şi a m făcut ră i i de m ' a m p l â n s de fer icirea pe ca re C e r u l o îmipţarte o a m e n i l o r ; eii a m a v u t p a r t e a m e a , m u i m u l t d ' r â t p a r t e a mea .

N e b u n u l e ! N e b u n ce. sun t ! P o a t e că nici nu se va înjosi a citi a c e a s t ă sc r i soare , şi cu toa te aces tea , a m ş t e r s cuvinte le ca r ï lasă să se v a d ă p a t i m a ca re m ă c o n s u m ă şi c a r e o sperie, a t â t m ă t em să n 'o supă r , a t â t n u a i î n d r ă z n e s c să r e c l a m d r e p t u r i , d a r s ă îî cer d o a r m i l a

Cu toa t e aces tea M a g d a l e n a t r ebu ie să îtï spun , şi tn m ă vei crede, căci nu te-am înşe la t nici o d a t ă : îţî j u r pe iubirea m e a peri t ru . t ine . pe tot ce am m a i sfânt , că ira veî găs i n i că i r î d r a g o s t e a ce a m p e n t r u t ine . şi d a c ă tu prieepi o a l tă fericire decâ t iubirea , nenoroc i re ţ i e ! i n i m a ta e m o a r t a

To ţ i îmi s p u n că s u n t n e b u n că a m crezut în t ino şi c â n d spu i „Ea n u e r a ca celelal te femei, iub i rea ei n u a p u t u t t rece ca un pa r fum lua t do vânt" , oi r â d ş i-mi zii n i i l i y Л ii oa re d r e p t a t e ! şi nu s u n t în a d e v ă r decât u n n e b u n ? u n biet n e b u n /

I.XXXVII

Magdalena către Stefen

N ' a m să-t i a s r u n d , d le Stefen. s c r i soa rea d-tale m ' a mişc3t, ro'a făcut să p l âng . O clipă a m r eg re t a t i luziile pe car i le-am permit şi ca r i făceau să r e t r ă i a s c ă , sad m a i bine s ă a p a r ă u m b r a ; căci «!« s u n t m o a r ­te, de tot m o a r t e - nu c decâ t un vis . şi ca şi m i n e , te vei deş tep ta şi d-ta.

D a r cât de mică a fost d u r a t a a-cestel emoţ i i — şi t r i umfu l a p r o a p e subit aJ r a ţ i u n e ! mele mi -a a r ă t a t că m i n t e a m e a este s o u d ă şi b u n ă , şi că, pen t ru m i n e şi p e n t r u d-ta. t r ebu ie s'o p ă s t r ă m

I u b i r e a s u n t f r igur i le une î boli şi *ù m a m v indeca t . Şi d ta te vel v m d e c a . d a r t r e b u i e să a î vo in ţ e .

Adio. d-le Stefen: a t â t c â t m ă veî iubi . i r ebue să fim ? t i ă m i u n u l de a l t u l : eu a m de i n d e u l i m t da to r i i ca r i mi Ie po runceş t e legea.

D a r to tuş î m ă voi ruga Iul D u m ­nezeii pen t ru fericirea d taie.

O p a r t e din m i n e dep inde de d-ta: a i s ă -mî acorz i aceea ce ţi voî cere?

LXX VIII Siefen către Magdalena

Vorbeşte! vorbeş te ! fericirea, v in ta m e a s u n t a le d-tale. Dea Cerut ca .să-mî ceri v i a ţ a , căci s u n t să tu l de ea. p a r c ă a ş i fi a j u n s la o s u t a de a n i . Văd şi eii p r e a bine. a î d rep ta t e , ы fi în z a d a r să m ă lunt cu vo in ţ a d ta le , n u în d-ta voi găs i sp r i j in î n p o t r i v a eî; nu m ă iubeşt i , n u m a i iu­bit n i c i o d a t ă .

Ce vrei delà m i n e ? Grăbeş te- te căci ş i eû a m de îndep l in i t o h o t ă r î r e .

LXXIX Magdalena către Siefen

Vezi, d-le Stefen, că a v e a m dre t> t a t e să m ă t em de iub i r ea d-tale,

c ăc î e ego is tă şi nu c a u t ă decâ t pro­p r i a s a sa t is facere , fa ră a se preo-• u p a de obiectul iubi t .

I n s c r i soa rea d-tal'-, m ă faci că p r e s i m t că doreş t i a p u n e în ezecu-t a r e p roec te s in i s t re . Crezi cu a d a ­s t ă că îm i da i o d o v a d ă do iubire? D a c ă te ucizi, n u c a u ţ i decâ t sa rjcapî m a i repede dc un râu caro t re­bu ie să m o a r ă în el î n suş i ; nu te g â n d e ş t i nicî o cl ipă că veî o t r ăv i v i a ţ a m e a î n t r e a g ă cu a m i n t i r ; du­r e r o a s e : dacă m ă iubeş t i a ş a c u m mi -o s p u i , fericirea m e a n u a r fi cea m a l s c u m p ă din dor in ţe le d tale?

D u p ă o iub i re , m a i cu s c a m ă o iubi re f ă ră r ea l i t a t e , b a z a t ă pe vi­su r i , a ş a c u m a fost a n o a s t r ă , d-ta m a î a l încă de p r i m i t fericire delà m i n e . uxccuiu- şi e u d-' u ü

Ai să refuzi p r i e t en ia mea . o prie­tenie dub-e şi s incera , fără e x a i ' a r e , fă ră i luzii? Şi n u s imţ i p lăcere a a s i g u r a fer ic i rea MC.. . a o ce ta i r i n a fec ţ iuuua d-laie? por i c i ica m e a n u va fi şi a d-tnle, oum şi ai d-tale v a fi a m e a . d a t a v reoda tă 1» voî vedea fericit, do o fericire r ea lă şi d u r a b i l ă , d a r a u să te iebcpţtt c ö j iuzi i î n şe lă toa re?

Am aliat, p r i n t r ' o cale ind i rec tă , eâ, io-aî a r u n c a t eu furie a s u p r a d-iu'i E d w a r d . Fàgàdues to -mî ca nieio.is.ta n u o să a i n imic î m p o t r i v a d-Iui p r e c u m nicî în a. d-tale? D a c ă mi-o fagădueş t î , te v o r crede.

LX.W

Steftm Magnaimei

l a t ă ce î m î cer i M a g d a l e n o : Să r e n u n ţ la tot aceea ce făcea ie-,

r i c i rea vieţui me le şi să t r ăe sc o v ia ţ ă sencă şi boa lă , să m o r iBOBt do d u r e r e . în loc s ă m o r d in t r ' o s in ­g u r ă lov i tu ră .

Să te l as u n u î a i t u i a , s ă respec t v ia ţa şi l in iş tea a c e l u i a care-mi smul ­ge d r a g o s t e a d-tale şi fericirea şj suf letul meu , eu ca r e a ş i fi voit să zdrobesc sul» p ic ioa re |>e omul în-d r ă s n e ţ c a r e t e -a r fi p r iv i t n u m a i .

I a t ă aceea cc îm i cer i ! Şi to tuş i , dacă îmi t r ebu ie foi Pa­

r c a d-tale m a î î n a i n t e de orice, c u m î m î este m a i d r a g de o m i e do or? *a v ia ta , voî face to t , t o t ce veî cre­de t r ebu inc ios fericireî d- ta le , t a r a n ic i o d a t ă nu a r fi t r ebu i t s ă se des­p a r t ă de a m e a .

Iub i rea m e a p e n t r u d-ta este u n cul t ; E d w a r d s u b pro tec ţ ia d ta le este la a d ă p o s t de r ă z b u n a r e a m e a , c u m e ra c r i m i n a l u l od in ioa r ă , c â n d se afla în vreun t emp lu , şi n u 11 pu­ica a t i n g e nici o lege.

Nu Hi ce r decâ t u n l u m i , fericirea d-tale; t r e b u i e să t e iacă fericită, a-eeast.a t r ebu ie să î î ' f i e ţ i n t a . leţeî sa le , căcî îi voi cere o soco tea lă a s ­p ră de or ice c l ipă a. vieţel , c a r i nu . ţ i-o v a î n c h i n a , de o s i n g u r ă lacr i ­m ă pe r a r e o vei v ă r s a , de un sân-g u r su sp in pe ca r e ţi l 'aşî auzi înă­buşi t , de o s i ngu ră cu l ă a fn in ţe i îţî va îndepl in i ; t ronu ie să fi feri­c i tă , fericirea d-tale m ă costă ic- tui :lc s c u m p ca să nu ţi ii ia oa, do • ce crezi că p e n t r u fer icirea d-tale, t r ebu ie să -mi uc id pe a m e a .

Va fi so ţu l d - ta le ; < oi a s i g u r a li-r . iştea d-tale şi pe a sa. nu pen t ru el pe c a r e a ş i v rea să îl s t r ivesc ca pe o r ep t i l ă , d a r p e n t r u d-ta. pen­t r u fericirea d-tale, de oa rece ti a l p u s fer ic i rea în el.

Nu m a voî o m o r i ; d a c ă m o r . v a fi Sin dure re , şi ca să nu i ţ i p a r u râ t . voi c ă u t a să m o r z â m b i n d .

Dacă vei a v e a u n copil, mi-1 voi c!a m i e ; îl voi cretjte ' u locur i le ace-b a .unde t r e b u i a s ă t r ă i m î m p r e u n ă , u n d e t r b e u i a s ă ne c r e ş t e m copiii, noş t r i i ai d-tale şi a î mei .

M a g d a l e n o , eşt i m u l ţ u m i t ă ? N u m a i vorbi de r ă u i luzii le mele . d a c i aceea ce îî u m p l e i n i m a n u es t? de c â t i luzie; de сѳ D-zeu m i - a d a t o v i a ţ ă p r e a m i r ă s a u u n suflet p r e a n a r e ca să m ă m u l ţ u m e s c ?

Es t e el o a r e r ă u s a u nepu t inc ioş i

A se c i t i u r m a r e a i n „Un ive r su l L i t e r a r " ce va a p a r e D u m i n i c a toa re .

Dum n e c ä , 2Й Dtcembrie, 1913 UNIVERSUL LI T e l ! AR No. 5Î. 3.

EGO. rile s l ü i i i n s i Acum câteva zile a fost con­

dus la locaşul de veci, Ion Ka-linderu, imul din fruntaşii vel mai de seamă av ţârei. ) Dacă meritele adevărate ale umil bărbat se relevă după ple­carea luv dintre cel vil, apoi, tre­buie să recunoaştem că Ion Ka~ lindem a tost un om cu merita mori. Presa a fost unanimă in a recunoaşte că cu moartea lui Kulindem ţara suferă o pierdere mare.

De o activitate prodigioasă, regretatul defunct muncea zi şi noapte în diferite direcţiuni, tot­deauna pentru binele obştesc.

Câte întreprinderi folositoare neamului, câte societăţi cultu­rale nu pierd un protector şi un sfătuitor laminat în Ion Kalln-deru.

Numele lui care s'a pronun­ţat totdeauna când a fost vorba de o operă înălţătoare, va rămâ­ne neşters din istoria culturală a acestei ţări. In special, pen­tru ţărănimea noastră s'a trudit mult Kalinderu şi numele Iul va fi binecuvântat de toţi ţăranii cari au fericirea de a locui în ^domeniile administrate de el vreme îndelungată cu atâta com­petenţă şi părintească îngrijire.

* In cursul săptămâneî am avin

de sărbătorit şi o dată fericită, aceea a aniversarei de 70 anï a M. S. Reginei.

Aniversarea aceasta a fost un prilej pentru ca toţî admiratorii Suveranei noastre să-şî exprime încă odată neţărmurita dragoste ce o aă pentru Ea.

La Palat, a avut loc Luni, o recepţie solemnă. Nu numai ofi­cialitatea, dar .şi toate institu­ţiile mari culturale de la noi, şi-ай presentat omogile lor ma­rei Regine şi genială poetă.

Cuvântările pronunţate aveau toate pecetea sincerităţei. Si, în­tr'adevăr, cum poate fi banală o manifestaţiane când ea se în­dreaptă spre cea mal sublimă dintre Regine.

Dar, Suverana noastră n'a fost sărbătorita numai la noi în, ţară. Străinătatea s'a asociat tu­turor acestor manifestaţiunî.

Presa din lumea înteagâ a consacrat articole elogioase pen­tru Regina Elisabeta. Timp de o săptămână întreagă revistele li­terare cele mal de seamă aă fost pline de portretele Majes-tăţel-Sale şi de fragmente din geniala-l operă.

La Berlin s'a ţinut o şezătoare consacrată Carmen-Sylveî. D. Paul Lindenberg, a publicat un volum în limba germană în care sunt strânse toate articolele e-logioase publicate în cursul a-nilor, de către cel mal eminenţi

bărbaţi, pentrm a releva meritele murei Poete şv maréi Regine.

La rândul nostru; admiratori sinceri aî înaltelor calităţi şi vir­tuţi ale Reginei Elisabeta, ile-punem la picioarele Tronului el omagile noastre profunde, urând graţioasei Suverane să trăiască încă mulţi ani pentru slava Ro­mâniei.

Mestijgean ooo——

de V.. D E M E T R I U S

S(! c u l c a s e d c cu s c a r a , П іші / iml c a d e - a t ă t e a or i , ş i ioUi că. u u . p u i c a î n c h i d e o c h i t do s o m n . I V r o g o j i n a e r a fr ig , d e s o b ă î n z a d a r s "ar fi l i p -pi t . — o r a roci! ca o l e s p e d e .

M o ş P e t r e &<? r i d i c a î n c a p u l o a s e ­lor şi p r i v i a f a r a . N e g r e ş i t c i s u b s t e l e l e c e r u l u i e r a g.>r c u m p l i t , dur­e ţ i p u ţ j n e r a l u m i n i i , c e r u l i i ind: l i m ­pede ş i , c i n e ş t i e? p o a t e că în n o a p ­t e a a s t a s e r ă t ă c i s e m a i m a i l l a m i l o ­s t i v i r e p e l a c a s e l e o a m e n i l o r î n s t u ­raţii.

B ă t r â n u l , î ş i l u ă t e i a g u i f şi t r a i s t a do c e r ş e t o r pe u m ă r u l s t â n g . P ă ­m â n t u l e r a n e g r u ş i î n g h e ţ a t c a fie­rul', i h r p r i n m a h a l a u a t ă c u t ă , r a r n ă l u c e a c â t e o u m b r ă de o m la r ă s ­p â n t i i .

U n e h i a ş u l î n a i n t a m e r e u , î n d â r j i t de f o a m e , d o r n i c d e o r a ş u l pl iai dé. b u n ă t ă ţ i , v e ş n i c p i s m u i t e . M i n t e a lu t c o p i l ă r o a s ă î l f ă g ă d u i a o î n t â m ­p l a r e , o m i n u n e p r i n c a r e s ă i ş i po ­t o l e a s c ă ş i s e t e a ş i f o a m e a şi: d e s n ă -d e j d e a s u f l e t u l u i l u î c ă t r ă n i t .

„ B c e r i î ae c u l c ă t â r z i u ! ' î ş i z i c e a u n e h i a ş u l , s p o r i n d p a ş i i . „ P o a t e c ă ' n n o a p t e a a s t a , d e M o ş A j u n , a 'or cu l ­c a h ă t c ă t r e z iuă! . . -"

D e ş i i a r n ă , z ă p a d ă n u era S u l u r i .'iegro c a do f u n i n g i n e ţ â ş n e a u d i n f e l i n a r e , a l ă t u r e a de l u m i n a lor . M u l ­te f e r e s t r e e r a u ; l u m i n a t e . Er.-i înoă> d-e v r e m e ; c o p i i i n u î n c e p u s e r ă s ă u m b l e c u „ b u n ă d i m i n e a ţ a " .

M.'oş P e t r e i n t r ă î l î tr 'o c u r t e boc -r e a s c ă , Tn c a s a î n a l t ă , cu t r e p t e do p i a t r ă , cu c o v o r p e cla , e r a p e t r e c e r e . S e a u z e a u m u z i c ă , râse l e , şi g l a s u r i v e s e l e , d a r îh î n c ă p e r i n u s e p u t e a pr iv i : 'Cerşetorul- s t ă t u c â t v a n e h o t ă ­r â t , t r a s e cu u r e c h e a , b o r b o r o s i n e ­m u l ţ u m i t c â t e v a o c ă r i ş i p l e c ă . P r e a e r a b o g a t ă c a s a a c e i a .

î ş i m a l t â r î î n c ă m t i l t c v r e m e pi­c i o a r e l e î n g e n u n e h i a te şi g r u m a z u l d o b o r â t , ş i i n t r u i n r ă ş într'u- c u r t e , c u c a s a s c u n d ă , m i c u ţ ă .

A c i z ă r i s e ipe c i n e v a , pc o s l u g ă , c r e z u s e el . S e a p r o p i e m o r m ă i ţ i d ? .

— M i l o s t i v i ţ i - m ă , ta tu , şju p e m i n e ! O m u l z ă r i t p r i n c u r t e , î n t o r c e a u n

c o j o c p e d o s ş i a v e a o b a r b ă l u n g ă , l u n g ă - c â t a l u î m o ş P e t r e .

Ş i d e o d a t ă c o j o c u l fu a r u n c a t l a p ă m â n t , b a r b a fu s m u l s ă , ş i moş . P e ­t r e a u z i d e s l u ş i t u n g l a s t i n e r e s c :

— E h c î . mioşul'e! b i n e - a l m a î n e -m e r i t s o ! AI d e s a g ? M l ' b r a v o ! S t a i a i c i . o l e a c ă !

U n d o m n de to t t â n ă r îî v o r b e a a ş a , c u g l a s p r i e t e n o s ş i vesel. R e p e ­de t â n ă r u l i n t r ă i u c a s ă ş i r e p e d e s e î n t o a r s e , , c u b r a ţ e l e încărcaCe d e fol d e fel d e j u c ă r i i , p o c a r e l e g r ă m ă d i î h t r a i s t a u n c h i a ş u l u l .

— D u m n e a t a ar s ă f i i m o ş C r ă c i u n , m o ş u l e ! s ă a d u c i c o p i i l o r clin c a s a a s t a jucării". V i n o d u p ă m i n e j

M o ş P e t r e , d u m e r i t ş i n e d u m e r i t , s e s t r e c u r ă î n c a s ă , po u r m a t â n ă r u ­l u i ! U n v a l de l u m i n ă î l f ă c u s ă î n ­c h i d ă o c h i i . O t o b ă îl c ă z u d e p e b r a ţ e . P a t r u c o p i l , a d o u ă f a m i l i i , îl p r i v e a u c a f ă r ă d e p l e o a p e , b ă t e a u p o d e l e l e c u p i c i o r u ş e l e l o r , î n n e a s ­t â m p ă r .

M o ş C r ă c i u n v e n i s e , e r a î n f a ţ a lor ! M i t i t e i i , c u d r a g o s t e ş i t e a m ă î ş î

plimbau- p r i v i r i l e pa- b a r b a m o ş n e a ­g u l u i : po j u c ă r i i l e a d u s e .

— I o n e l ! L u c i c o ! л v e n i t M o ş C r ă ­c i u n ! 'Ce le a d u c î M o ş C r ă c i u n / Aâ fos t c u m i n ţ i i '

B ă t r â n e l e m â n i a lo c e r ş e t o r u l u i , t r e m u r ă t o a c e , u m b l ă r i cui g r i j e . s t â n ­g a c e , pa l u c r u ş o a r c i e d e l i c a t e , c a s ă n u le s f a r m e M o ş P e t r e u i t a s e că'I era' f o a m e , r â d e a tot , p r i n t r e c o p i l , c â n d t â n ă r u l cane-) a . l u s c s e îl î n ­t r e b ă :

— P o a t e vre î , m o ş u l e , s ă te d u c la b u c ă t ă r i e , s ă m ă n â n c i c e v a , s ă bei u n c e a i c a l d ?

D a r n i c u l M o ş C r ă c i u n d ă d u d i n c a p , cui ffbuă l a c r i m i m a r i a j u n s e î u p e r i i do a r g m t a i b ă r b o i .

— D o ce p l â n g i . Moş- C r ă c i u n e ? îni-d r ă z n i u n ЬйефеІ nauï r ă s ă r i t să - l î n ­treba.

— Db b u c u r i e l a . c u ! S u n t ş i eii Imn: i a c e v a ! Ba, t iu ă d ă r u e s c n i ş t e c u c o n a ş i cat d i -voastră !

Copţ i i n u p r i c e p u r ă l a c r ă m i l o ş j c u v i n te lb u n c h i a şa i IU I".

— S ă - î d a P şi- dbP lo i ! ş o p t i u n a d i n t r e c u c o a n e , t â n ă r u l u i .

Moşi ieaf iuJ! l u d u ş i a b u c ă t ă r i e , i a r cop i i i , m u l t ă v r e m e a u t o t vorbit , de b u n ă t a t e a şi ' le b o g ă ţ i a l u î C r â i u t i n : t a si de Hürths lu i ; a lbă ! şi: d e s p r â r i c c -iiulu- i l u i u a s e .

oo.—•

Divinul prunc în. îesle-a pus Lumina darului de sus Si-a prăbuşit străvechea vatră Cw idolii ciopliţi în piatră Ce ii au avui nimic de spus^

In casa celui care geme Mireasma păceî a adus -~ Vesti solia dimineţii Si-aprins-e un Imeaiăr vieţii Căci sufletu-i. era Isus Iar ochii hü crafv poeme Cu răsărituri făr'apiis...

Si l-a. născut poporu-ales Dur totuşi nu l-a priceput: I-a fost un geniu ne'nţeles Şi-un Dumnezeu necunoscut:

1913 Leontin Iliescu

o o o—— —-

D e S ă r b ă t o r i • i e flü P O R A

£ u c â t e v a s ă p t ă m â n ă , î n a i n t e de v a c a n ţ ă , î m p u i a s e u r e c h i l e p ă r i n ţ i ­l o r :

— M a m ă . virte C r ă c i u n u l ! — . . . M o ş a j u n u l ! •— Ş i v i c l e i m u l c u s t e a u a . I a r p r â s i e a , d i n v â r f u l p a t u l u i : — Ş i p l u g u ş o r u l l . . . I a r c e i m a î m ă r i c e l ' p o r n e a u :

Aho! Aho' Copii a'-(/a(l Stail pu (in şi nu miinafl, uăngă boi v'alăturulV...

Şi m a m a L e a n c a a b ' a - I d o m o l e a : — Stată c u b i n i ş o r u feţi-] o g o feţ i i

m a i c b i l c'o s ă v i e ş i M o ş a j u n , ş i c o -i i n d u , şi. s t e a u a l u m i n o a s ă c u v i c l e ­i m ş i p ă p u ş i , ş i p l u g u ş o r u l cat v a s i l -c a c u tot. . . V i n , d e v e n i t , n u m a i s ă f i ţ i c u m i n t e , s ă v ' a d u c ă ş i v o u ă c â t e c e v a . 'Că d ' a i a s 'a d u s şi S i t a 'n t â r g , s ä v a d ă ş i s ă t o c m e a s c ă c u M o ş Cră­c i u n . . .

—• Ş i - f î n t â l n e ş t e - p e M o ş C r ă c i u n ? m a m ă L e a n c o ?

—, V e z i b i n e că'I î n t â l n e ş t e , m a i c ă . D a ' c u m s ă nu-1 î n t â l n e a s c ă ! Că e l a ş a - I l ă s a t d e D u m n c r e t t să - l î n t r u ­n e a s c ă m a m e l e c o p i i l o r c u m i n ţ i ; c a s ă - î s p u i e ce s ă l e a d u c ă l a b ă e ţ î :

— Si n u m a i l a b ă e ţ î a d u c e M o ş 'Crăc iun?

— B a , de a d u s a d u c e şi la fete. D a ' t o t dă cu i n i m ă m a i d r a g ă i a băe ţ î . . .

— F i i n d c ă ş i e l e b ă i a t m a m ă . L e a n c o ?

— V e z i b i n e c ă d 'a ia . Ş i p ' o r m ă el î l ş t i e p e b ă e ţ î , c ă s e s i m t m a î m o ­ţ a ţ i şi s e b a t c u z ă p a d ă , ş i n e d ă l a d ă d ă u ş cu t â r l i i l e şi f ac c â t e şi m a l c â t e . I a r m o ş u d ă c o l o , d i n v â r f u l dea lu lu i ' , se- u i tă- ş i ' n s e a m n ă l a r ă ­b o j : Şi fie care , , c u m î i o m i n t e a ş i s u f l e t u l , aş.a e d ă r u i t d e M o ş u l ce l b o g a t . . .

— P ă i d ă u n d e are - e l ; m a m ă L e a n c o ?

— Efieî! f ă t u m e u ! El are ; că- î î riă D u m n e z e u p e n t r u toţ i

— D a ' m a m a d e ce s 'a dus- de i e r i şi nu . s'a m a i î n t o r s 7

— P ă i a x e m u l t e să -l. s p u i e . Ş i p e n ­t r u t i n e N i ţ â ş i p e n t r u t i n e C u l a i o ş i p e n t r u Cigică", şi. p e n i r u toţi . . .

— Şi t a t a d e ce- p l e a c ă s u p ă r a t ş i s e î n t o a r c e t o t s u p ă r a t , şj: s t ă ş i fu ­m e a z ă m e r e u , d i n c o l o ?

— P ă i ş i el' a r e m u l t d e l u c r u şj treburi atfl le f a c ă toate de i s p r a v a !

— Ş i M o ş A j u n . v i n e ? — V e z i b i n e că; v i n e . , . la n o a p t e . . . — Ş i n e a d U e e cu m a m a : m u l t e ? . . — Dît! d a ! M u l t e . — Şiii . . . . p l u g u ş o r ? — Ş i ! ş i ! Şi u n u c â t e u n u c o p i i i a d o r m i r ă ,

i a r b a t r â n a i d u p ă ce-îî v ă z u pe- to ţ i d o r m i n d î n t i h n ă t r e c u î n o d a i a ve ­c i n ă , u n d e s t ă t e a s i n g u r , de c i n e ş t i e c â n d , b ă i a t u l , t a t ă l ' c o p i l a ş i l o r .

— Ge-I m a m ă ? Art a d o r m i t ? — Ca pu i şor i i . . . - - Şi a c u m a l . v e n i t s ă - t î s p u n . . . EI

b i n e . m a r n ă , a ă ş t i i c ă d e a z i î n c o l o iiştff şi m a m a c o p i i l o r meî : . . A ibă m i ­lă de eî , c u m : ţ i -a fost m i l ă ş i do n o i ! Că u u ş t i u de-o î p u t e a să. ' n d u r p â -u ă ' n c a p ă t , i z b e l i ş l o a ce m ' a lov i t .

— L a c e a r a m ă i c u l i ţ ă ? E bea-iă fu­nii l e a c ?

-- b'a r/i l e a c , m a m a . . . D o c t o r i i s p u n că b o a l a iau s e d u c e . d e c â t o d a t ă c u e m u l . . V: b o a l a m i n ţ i i m a m ă , a s t a n u trece! . . . .

P e b ă t r â n ă o p o d i d i p l â n s u l , ş i , în. v â r f u l d e g e t e l o r t r e c u î n o d ă i ţ a c o ­p i i l o r , l ă s - u a d u - s e ca î n p ă t u c u l e i , a ' s c u n z â n d u - ş l l a c r i m i l e în- p e r n ă ş i ouprinzândM)- s o m n u l p e ' n c e t u l .

C â n d s e d e ş t e p t ă b ă t r â n a , c a s a e r a u n vaer . . . C o p i i i t r e z i t ! d i n s o m n , d e o d a t ă , l a a u z u l b u b u i t u r e î d i n o d a i a d ' a l ă t u r î . î n c e p u r ă s ă ţ i p e , s p e r i a ţ i , d i n s o m n , s t r i g â n d , T a t ă l " , „ B u n i -c u ţ o ! " î n v r e m e ce d ' a f a r ă s ' a u z e a u . p e l a f e r e s t r e , g l a s u r i d e c o l i n d ă t o r i . , , 'neaţa l a M o ş A j u n ' "

S e d e s m e t i c i ş i e a . t r e c â n d la cor p i l , m â n g â i n d u - I , s ă r u t â n d u - T , ş i cer­c â n d z a d a r n i c să-I m a î c u l c e :

— N ' a u z î m a m ă L e a n c o , c ' a 'nce -p u t ?

— Ş i t r a i s t a m e a v ,ndc- î? — D a a m e a ? I a r C u l a i e , b ă i a t u l ăl m a r e . se d ă ­

d u j o s d i n p a t , d â r d â i n d c a p a i n s d e f r i g u r i , ş i d e s c h i z â n d u ş a , t r e c u î n o d a i a d ' a l ă t u r î , v e n i n d î h n a p o î , î n -tîi'o c l i p ă , î n f r i c o ş a t şi ţ i p â n d i

— B u n i c o , t a t a e pe s c â n d u r i , şi-a s p a r t capul . . . îî c u r g e s â n g e . . .

A b i a a t u n c i p r i c e p u b ă t r â n a , î m -p l e t i c i n d u - s e şi d u c â n d u - s e şi e a , să - ş î : v a d ă c o p i l u l , c a r e s e l u p t a c u m o a r t e a , a p o i s e î n t o a r s e ş i p r e f ă -c â n d u - s e c ă r â d e :

— N u - î n i m i c 'Cula ie m a i c ă ! S'a l o v i t , c ' a d o r m i s e p e s c a u n . D a ' s ' a •sculat şi s e s p a l ă a c u m . . . N u - I n i m i c . Ai , d u c o ţ i - v ă c u col indat , c a r e v ă d u ­ceţ i . . .

i a r c o p i i i , b u c u r i a l o r : — Ş i eu m a m ă L e a n c o î — Ş i e u ! — Şî c u ! Ş i c â n d g l a s u r i l e c o p i i l o r r ă s u n a ­

r ă a r g i n t i i l a p o a r t ă . . . , , ' N e a ţ a l a M o ş A j u n ! " — b ă t r â n a , v ă z â n d c ă a a d o r m i t d i n n o u p r â s i e a , t r e c u î n o -d â i a v e c i n ă , j e l i n d u - ş î coipi lul: a p o ï s e r i d i c ă d e l â n g ă t r u p u l a c e l a c e s e r ă c e a , d u c â n d u - s e î n v e c i n i , s ă d e a de v e s t e ce-I a d u s e s e î n c a s ă Sar» b ă t o r i i e . . .

— No. 5 ! . UNIVERSUL LI iEl iAR Duminecă, 22 Decembrie i 9 i 3

Carmen Sylva NOTE EIOSRATICE

de V- JHestuffean

— Urmare —

Principele Hermann însă, care se în­torsese din lunga sa călătorie, nu e r a mat sănătos ca la plecare Din contră, boala de care suferea părea a se fi agravat şi maî mult. :

La Paris, principesa Elisabeta s'a per­fecţionat în limba franceză. Familia prin­ciară locuia într'un palat situat în apro­piere de Champs Ëlisées.

Principesa Elisabeta a dus-o foarte bine Ia Paris şi bucuria eî era cu atât mat mare cu cât mama sa iubită era vinde­cată. Şederea la Paris îî folosi tinerei prinţese şi prin faptul că putu să-şî con­tinue studiile şi rnaî departe, urmând cursurile abatelui Oautier.

Familia princiară s'a întors la Neuwied în 1854 iar în 1857 a făcut o călătorie în Italia, vizitând Milano şi Veneţia. Călă­toria aceasta a fost foarte tristă din pri­cina boaleî principilor Hermann şi Oton.

Principesa Elisabeta şi mama sa nu lipseau nicî un moment de la căpătâiul iubiţilor bolnavi.

*

Casa princiară de Wied fiind protes­tantă, confirmaţiunea prinţesei Elisabeta se făcu după ritul acelei Biserici, in 1860 când prinţesa era dc 17 anî.

Solemnitatea a avut loc în castehn Monrepos în présenta membrilor fatniliei. şi a înaltei oficialităţi. In asistenţă se afla şi prinţesa regentă Augusta o Prusiei.

Prinţesa Elisabeta era de o rară fru­museţe. Avea statura înaltă, părul negru $t ochii albaştri. Pe figura eî însă era răspândită tristeţea provenită din cauza bealeî principilor Hermann şi Oton.

Puţine zile după, confirniaţiune, 'prin\ ţesa Elisabeta plecă la Curtea din Berlin invitată de însăşi principesa regentă Augusta. • .

Aci făcu ea cunoştinţă, pentru\ prima oară, cu principele "Carol-Anton de Ho-benzollern şi principesa Iosefina, părinţii viitorului rege al României şi töt la curtea din Berlin şe întâlni şi cu prinţul Carol., ,

Se povesteşte că, într'o !;zi, principesa Elisabeta, făcând un pas greşit, ' era - cât p'aci să cadă după o scară. Din;fericire,' prinţul Carol tocmai trecea pe lângă ea. Tânărul şi vigurosul prinţ, văzând pri­mejdia, se repezi ca un fulger şi o apucă 'de mână pe tânăra principesă împiede­când-o să cadă şi înlăturând astfel un accident care putea să aibă urmări grave.

Prinţesa Elisabeta fu mult admirată la curtea din Berlin pentru nepreţuitele-î calităţi. Toţî acei carî aveau prilejul de a se întreţine cu ea, rămâneau uimiţi de educaţia aleasă ce o primise şi de cunoş­tinţele vaste ce le poseda în litere, arte şi filosofic

După câte-va săptămâni însă prinţesa se întoarse la Neuwied unde era aştep­tată cu nerăbdare de întreaga familie şi, în deosebi de principii Hermann şi Óton â căror stare de sănătate se înrăutăţise şi maî mult în lipsa prinţesei.

Şi, într'adevăr, nu trecu mult şi prin­ţul Oton sucombă după cum am arătat maî sus. Micul princine fu urmat în tti^r-

ifiant după doi ani, adecă în 1864 de prin­ţul Hermann de Wied, care fu înmormân­tat tot în pădurea din apropierea caste­lului Monrepos alături de mormântul fiu­lui său.

Pierderea acestor două fiinţe iubite fu o lovitura cumplită pentru principesa Elisabeta, care a vârsat multe lacrimi pe mormintele lor.

Durerea prinţesei fu mare, mai ales la moartea tatălui eî, căcî la acea epocă ea se afla la Petersburg, după cum vom ve­dea maî la ѵчіе

Un alt doliu *s'a încuibat în sufletul prinţesei şi diii cauza morţeî d-şoarei Maria de Bibra, fiica administratorului averei familiei princiare, cu care prin­cipesa Elisabeta era legată cu o sinceră prietenie încă de mică. Pierderea iubitei sale prietene a impresionat-o adânc. Prin­ţesa Elisabeta iubea atât de mult pe d-ra de Bibra îu cât amintirea eî nici odată nu s'a şters din inima eî

* Acum să povestim în ce împrejurări

Prinţesa Elisabeta a călătorit la Peters­burg şi Moscova.

In primăvara anuluî 1863, marea du­cesă Elena Pavlovna a Rusiei se afla pe Valea Rinului, unde se întâlni cn fatniHa princiară.

Marea Ducesă Elena Pavlovna

Marea ducesă era cumnată cu împăra­tul Niculae şi mătuşe â principesei Maria de .Wied. Principesa Elisabeta era deci nepoata marei ducese.

-întâlnirea între rudele acestea atât de apropiate fu din cele mai cordiale. Marea ducesă invită pe principesa'Elisabeta la Ouchy, \ în Elveţia, unde îşi luase reşe­dinţa... Principesa - primi - cu bucurie invi­taţia ducesei, care era o fenteié de o cul­tură superioară, şi se duse la Ouchy după care, în tovărăşia ducesei făcu excursii prin întreaga Elveţie.

In momentul de a se întoarce în Rusia, marei ducese îî fu greu să se despartă de tânăra şi graţioasa principesă, pentru care avea o afecţiune neţărmurită.

Prinţesa captivase cu totul pe mătuşa eî, atât prin frumeseţea sa cât şi prin far­mecul ce se degaja din întreaga-î per­soană.

De altfel, ducesa, în cursul călătoriilor făcute prin Elveţia, avusese prilejul de a-şî da seamă de calităţile superioare ale nepoatei sale şi rămânea extasiată faţă de vastele-î cunoştinţe în toate direcţiu­nile. Aceiaşi admiraţie o avuseseră pentru prinţesa Elisabeta toate personalităţile marcante cari vizitau pe marea ducesă şi

putuseră sa cunoască mai de aproape pe prinţesă. Intre aceş-tia erau generalul conte Kisselef, care cunoştea bine ţara românească, profesorul Naville şi alţii.

De aceea, cum am spus, marea ducesă Elena îşi exprimă dorinţa de a duce pe prinţesa Elisabeta la curtea din Peters­burg.

Propunerea surâse tinerei principese, care întrezări în aceasu lungă călătoriei nu numai putinţa de a vedea o ţară atâl de interesantă cum e Rusia, dar şi de a sd întâlni cu numeroasele sale rude de 1) curtea imperială rusă.

Părinţii prinţesei autorizând această călătorie, principesa Elisabeta însoţi pc mătuşa ei la Petersburg.

Părăsind însă casa părintească, prin? ţesa simţi o durere sfâşietoare, din cauza; boaleî înaintate a tatălui eî şi avu pre­simţirea că nu-I va mai vedea.

La curtea imperială rusească, atât da pompoasă, prinţesa Elisabeta îşi păstră gustnrile-i simple dar alese de mai îna-. iute.

Luă parte la maî mulle serbări alo curţii, uimind pe toţî nu numai prin rc-marcabila-i frumuseţe şi distincţie, dar, maî ales prin vasta i cultură.

Primirea ce se făcu tinerei prinţese la curtea rusească fu mai mult de cât cor­dială. Pretutindeni era sărbătorită. înşişi suveranii marelui Imperiu arătau o deo­sebită simpatie pentru prinţesa Elisabeta.

Pe prinţesa însă nu o preocupau atât serbările. Poale presimţind marea me­nire ee o aştepta în curând, ea profită de şederea ei în Rusia, spre a studia înjghe­barea diferitelor opere tic caritate pu­blică. Pe lângă aceasta, uu pierdu nici o ocazie ca să-şî complecteze şi mai mult cunoştinţele. Iu palatul Mihail, unde îşi avea reşedinţa, prinţesa Elisabeta avea prilejul să cunoască multe somităţi. Con­vorbirile ce le avu tânăra şi inteligenta prinţesă cu aceste înalte personalităţi ii fură de mare folos şi îi deschiseră iioui perspective de studii. Printesa mai pro­fită de şederea ei Ia curtea imperială rusească spre a se perfecţiona şi îu stu-diile-i muzicale de oarece putu lua lec­ţii de la Rnbinsteiti, Clara Schuman şi alte somităţi. , Ca să dăm o idee de activitatea prin­ţesei Elisabeta vom cita urină torul pa­sagiu dintr'o scrisoare pe cart: o adre­sase prinţului Hermann: „Ieri. scria prin­ţesa, am citit nouă-zecî de'pagini de fi­losofic şi mă simt atât de liniştită încât am stârnit uimire în jurul meti. în­dată însă ce mi se vorbeşte despre în­tâmplările zilnice din oraş. mă supăr din cale afară." La această epocă, prinţesa zăcea de o ,uşoară boală.

Vestea morţii prinţului Hermann fu ca o lovitură de trăsnet pentru prinţesa Elisabeta. Ea plânse mult moartea iubi­tului ei părinte. îndată ce primi trista veste, voi să se întoarcă la Neuwied spre a consola pe îndurerata-i mamă. Iî iu însă cu neputinţă, pe deoparte pentru că era încă în convalescenţă şi, apoï, fu si­lită să cedeze insistenţelor mareî ducese Elena care nu o lăsă să plece, în ase­menea condiţii, cu nicî un chip. ş

De sărbătorile Paşteluî din anul 1864j principesa Elisabtea vizită Moscovai' unde asistă la desfăşurarea grandioasei lor serbări ale InviereL

biimiriică, 22 Decembrie іОІЗ. UNIVERSUL LITE HAR No. o l . -— 3

L O G O D N A Şl CĂSĂTORIA PRINŢESEI ELISABETA

Trecuseră trei anî de când prinţul Carol de i iohenzol lern s e suise pe tronul Ro­mâniei in nişte împrejurări atât de ex­cepţionale.

Numele prinţului era pe toate buzele, îndrăzneala cu care tânărul prinţ căl­case pe pământul nouet sale patrii, cu toate piedicile puse de duşmanii din a-farâ, uimise lumea întreagă.

Actul acesta al tânărului prinţ, care îşî lua cu hotărâre greua sarcină de a con­duce destinele uneî ţări abia civilizate şi îr. plină frământare, avea în sine ceva cu adevărat erofe.

Printesa Elisabeta, care încă de mult avea obiceiul de a citi regulat maî multe ziare marî, şi era în curent cu toate ches­tiunile internaţionale, urmărea zi cu zi desfăşurarea evenimentelor din micul principat al României , admirând energia şi înţelepciunea cu care îşî guverna ţara

, noul Domnitor. Prinţesa Elisabeta se interesa de a-

proape de România din două c a u z e : maî întâi pentru că a v u s e s e ocaz ie în multe rânduri să se întreţie despre această de­părtată dar interesantă ţară, cu fraţii Sturdza la Bonn, cu mareşalul Moltke la Ragatz , cu generalul conte Kisseleff şi alţiî, şi, al doilea, pentru că cunoştea de aproape pe principele Carol-Anton de Hohenzollern şi pe prinţesa Josefina, cât şi pe însuşî tânărul principe . Carol, cu care se întâlnise la Curtea din Berlin, cu opt anî maî înainte.

Cu alte cuvinte, prinţesa Elisabeta aven de la început o profundă simpatie pentru ţara românească, fără măcar să ştie că va veni o zi în care să devină Regina mult adorată a acelei ţări.

Astfel, după -treî anî de domnie, câni prinţul Carol crezu că à sosit mome'fîtii de a-şî a lege p . tovarăşă a vieţeî şi a o ieri o Domniţă tăreî sale,, el nu se gâiuî dc cât la "fermecătoarea prinţesă Elisa­beta de Wied , atât de demnă de a ocup; honul Doamnelor române.

Prinţul moştenitor al Germaniei , Fré­déric, a contribuit mult la realizarea a> cesteî fericite căsăstoriî . Kronprinţul după cum văzurăm, cunoscuse bine pf prinţesa Elisabeta, încă de când era stu> dent la Bonn, unde, familia princiară şi-a luat reşedinţa câtva timp, în timpul boa> ieî principesei Maria de Wied.

P e de altă parte, prinţul de coroaiit german cunoscând de aproape şi mal» tele însuşiri ale prinţului Caro! de lie» henzollern, vărul său, nu se îndoia că dii unirea acestor două suflete mari nu v.» va putea să răsară de cât fericirea lor şi a tăreî care îî chemase în fruntea desti­nelor sale.

P e lângă aceasta, căsătoria prinţuln, Carol cu principesa de Wied nu se îm­piedeca nicï 0 consideraţie de ordin po­litic. S e ştie că rare orî capetele înco­ronate şi odraslele lor se pot uni cu ale­sul inimeî lor. Sunt atâtea consideratului streine de iubire, cari. de multe-orî fa ; nenorocirea unuî prinţ sau unei princi­pese.

Domnitorul şi-a anunţat plecarea în Iulie 1865.

La 25 August, deschizându-se sesiunea extraordinară a Corpurilor legiuitoare, pentru o perioadă de 14 zile, discursul tronului e citit de primul-ministru M. Kogălniceanu. Mesagiul e scurt şi in e! se spune că prinţul pleacă în patria sa şi pc la curţile garante, cărora România le da­torează atâta recunoştinţă.

După ce vizitează Crimea, Domni tort:!

Prinţesa Maria de Wied, Prinţesa Elisabeta şi principele Wilhelm de Wied

După câteva luni de şedere în Rusia, prinţesa El isabeta se întoarse la Neuwied condusă de însâşî marea ducesa Elena Pavlovna . Ea a fost întâmpinată de prin­cipesa Maria de Wied , mama sa, ia Leip-zic. Întâlnirea aceasta avea loc după o despărţire îndelungată, interval în care prinţul Hermann îşi dăduse obştescul sfârşit.

Prinţesa Elisabeta îmbrăţişa cu lacrî-me le în ochii pe m a m a sa atât de greii încercată, căutând să o îmbărbăteze , a-mintindu-i propriile-î concepţii asupra misterului morţii

Buduarui Prinţesei Elisabeta

Ajungând la Neuwied prinţesa Elisa­beta se duse la mormântul tatălui său, săpat îu pădurea de la Monrepoş , îl aco­peri de flori si-1 stropi cu lacrimi fier­binţi. v - ~ * ~ . ,. , •

Iu anii ce urmară, până la logodirea eî cu prinţul Carol dc Molienzollern, prin­ţesa Elisabeta făcu numeroase călătorit la Roma, Neapoli , la Paris , cu ocazia ex­poziţiei din 1867, în Elveţia, Danemarca şi Suedia. La aceiaşi epocă prinţesa vi­zită şi Heidelbergul, acel vestit centru al culturel germane, unde făcu cunoş­tinţă cu profesorii ceî maî eminenţi aï timpului. ,

După cum am maî spus, talentul de scriitoare şi înclinările-i spre Poez ie s'au deşteptat de timpuriu în sufletul prinţe­se i Elisabeta.

La vârsta de P-10 anî începuse să com­pună diferite bucăţi literare, la 12 anî scria piese şi tragedii . Iî l ipsea însă în­crederea în sine.

Numeroase le călătorii ce le-a făcut însă la diferite epocî і-aií lăsat impresi i neşterse şi i-nîi desvoltat şi maî mult ta­lentul eî înăscut şi gtistu-i literar.

Ast-fel, întorcându-se la Monrepoş-după ultimele-î călătorii, a început să desfăşoare o activitate literară deosebită, care s'a desvoltat şi înflorit din an în an aducându-î , cu încetul, faima uneî marî scritoare şi poete, după cum vom vedea Când v o m relata, în liniamente mari, fru­m o a s a operă a Carmen-Sy lve î .

Şi apoî, sufletul omenesc şi în deosebi al uneî tinere fecioare are atâtea colturi misterioase carî scapă oricărei analize. Cine ştie dacă, în acel suflet pur nu se în­cuibase tainic, chipul dulce al strălucitu­lui cavaler, pe care, cu opt ani ma i îna­inte, îl văzuse în palatul din Berlin şi care, parcă fusese trimis de Providenţă, să o sa lveze de la un accident.

Prinţul Carol, fusese, deasemenea , a-dânc impresionat de farmecul şi calită­ţile superioare ale prinţesei Elisabeta de W i e d .

După un interval de opt anî el nu ui­tase pe graţioasa principesă pe care o văzuse în toată splendearea eï, la Curtea din Berlin.

se duce la Viena, găsind pretutindeni o grandioasă primire. Trecând apoi în Germania, se întâlneşte

cu Kronprintul Prusiei , care tocmai pleca să asiste la inaugurarea canalului d e Suez . într'o dimineaţă, pe când prin­ţul Carol se plimba cu vărul său, Kron­printul, prin aleea Lichtenthal din Ba­den, vine vorba despre proiectele d e căsătorie ale Domnitorului României .

Kronprititul sfătueşte pe prinţul Carol să se căsătorească cu principesa de W i e d dotată cu aspiratiunî atât de nobile şi cu un farmec iresistibil. S e oferă chiar să mij locească o întrevedere fără ca prin­cipesa de W i e d s ă bănuiască ceva.

(Va urma).

6 . — No. 51... UNIVERSUL LITERAR Duminica, 2'i Decembrie 19133

C r ă c i u n u l î n A l s a c i a P r i e t e n e i E l a n a I.

#c pe la mine ce vesti să-ll am iu* Ыіо?

Nn-s nici fiori nici răndunale... ţ iarnă...

Şi peste suflet a 'nceput. Tristeţea să se aştearnă...

Nici vesel şopot de izvoare, Zăpadă e şi rece soare Şi în grădini uscate ramuri, Şi flori de ghiaţă In geamnrf..t

Cântece nu's.. .vr'un câine doar ce, latră,

Vr'un scărţâit de еаГе pa şosea... Se la un timp şi: focul moare 'n

vatră... Şi-apoî... e atât de trist in odăiţa

mea Ecaterina Geoxgesca

împărat şi Cancelar — Schiţă istorică da Crăciun —

De câ t e g â n d u r i n u este c u p r i n s or ice d r e p t c red inc ios creş t in , c a r e c u n o a ş t e i s to r i a an t i că , cu pr i le ju l să i 'bă toare l N a ş t e r e ! D o m n u l u i . Î n a ­i n t e a ochi lor să i sufleteşt i a p a r e fi­g u r a î m p ă r a t u l u i Oc tav ian Augus t , i a r în u m b r a aces tu ia , acel T iber iu , l a care se g â n d e a .poporul ebrau, c â n d a s t r i g a t în chip a m e n i n ţ ă t o r lu i P i l a t : „Dacă-1 laş i l iber pe a-cesta, n u m a l eş t i p r i e t e n a l Ghe-s a r u l u l " .

A m â n d o i t r e c u r ă s i n g u r a t i c i p r i n v ia ţ ă , t â n ă r u l d in N a a a r e t şi b ă t r â ­nul din Cap r i şi n ic i u n u l n u ş t ia de celălal t , de ş i e r a u c o n t i m p o r a n i . A m â n d o i c r ezu ră în oameni", d a r s 'au în şe l a t a m a r . C â t ă d u r e r e va fi •simţit M â n t u i t o r u l ons t ru , să zică

c ă a a r u n c a t m ă r g ă r i t a r e Ia iporcî", d a r cu toa te aces tea , sufletul Isău se l u m i n a , el t r e b u i să b i ru i a s ­că r ă u t a t e a lumi i , c h i a r cu; sacrif i ­c iul vieţ i i . B ă t r â n u l dc po t r o n u l Romei , n u m'uri p e n t r u d u h u l r ă u , c a r e ucise p â n ă c â n d m o a r t o i-a s m u l s d in m â n ă pa loşu l j udeca t e i .

T ibe r iu avea o fire: l iniş t i tă , ş i se­r ioasă . Din c a u z a a c e a s t a căzui î n d i s g r a ţ i a î m p ă r a t u l u i Augus t , t a t ă l s ă u vi t reg , în casa c ă r u i a crescu, î m p ă r a t u l cerea dela el: să-l: l ingu­şească , ceeace T ibe r iu n u p u t e a d in c a u z a firel sa le închise . Din c a u z a a c e a s t a . A u g u s t p r e f e r i pe ce lă la l t fiu al Livieî, pe veselul ş i aJafeilul. D r u s u s , ceea ce u m p l u : de a m ă r ă c i u ­ne pe Tiber iu . Aces ta i ubea шаагш m u l t pe so ţ ia s a Vipsan iă i D e o d a t ă îl isbi ca u n fulger ord inul ! гшргЕЕа-t u l u l ca să gonească ige: агофа sat ito-bi tă .

A c e a s t ă l o v i t u r ă a sümtsltí-ai táaatáíi Viaţa. L a b ă t r â n e ţ e , când- bulira nul! T ibe r iu se î n t â l n e a dlh> йіМтрІшга? Cu fosta sa soţ ie , i s b u e n s a îiii Eaj-c r ă m l . Şi p e n t r u ce femee a t r e b u i t să-şî g o n e a s c ă soţ ia? Locul e l t r e b u i eă îl cedeze Iul iel , cea m a l dep ra ­v a t ă femeie d in R o m a , fiica desfrâ­n a t ă a lu i Augus t . E a îl rnşobr, s ' a r p u t e a zice, în fiecare zi.

Nefer ic i tul n u m a r pu tu . s ă s t e a în R o m a d i n cauza aces te ia şi. sc re ­fugia î n i n s u l ă Rhodos . A c u m u r m ă p e d e a p s a grozavă: . împăra tu l ' . î î in­terz ise s ă se r e î n t o a r c ă şi-I d e s i g n a i n s u l a R h o d o s ca loc de exil. Aici t " " i cl op t an î , c â n d A u g u s t îl re­c h e m ă , d a r m i f i indcă îl a p u c a s e do ru l de fiul iubi te i sa le soţii , ci fi-f indcă-şî s i m ţ e a a p r o p i a t u l s f â r ş i t

D r u s u s e r a m o r t , i a r fiii Livieî şi a l Iu l i e ! erau. p r e a mic i p e n t r u a se u r c a pe t ron . El îl coopta, d a r în a-celaş t i m p şi pe u n fiu id io t a l I u ­liel, p e n t r u c a T i b e r i u s ă nu-ş i i a n a s u l la p u r t a r e . Aces ta a v e a dela p r i m a sa soţie u n fiu cu n u m e l e D r u s u s . D a r p e n t r u ca aces ta să n u îş i iprca p u n ă m a r ! s p e r a n ţ e la t r o n , A u g u s t îl sili să adopteze pe fiul de func tu lu i s ă u frale Gfiii.iuifriis

Femeea Csaeiuniilni Hans Trapp, cu fala spoită cu seu şi 'normat c'un mânunchiw

de nuel'e, ameninţă pc copii.

c a r e fiind m a l m a n o c a p rop r iu l fiii a l lu i Tiber iu , îl l u ă aces tu i a drep­tu l la t ron .

Ori undo p r i v e a T ibe r iu vodca nu ­mai , m i n c i u n ă , şi înşe lăc iune , spio­n a j şi c a lomn i i . El îşi pe rdu cu. în­cetul c r e d i n ţ a în omen i re . Şi c â n d August : m u r i în a n u l 14, ser u r c ă pe t ron Tiberiu,, ca uu . o m ata&t&L E l n i c i o d a t ă n a şi-a aegaA firea s a a -r i s toc ra t i că . Cu toate ca l i tă ţ i le sale f rumoasei el n u e r a iub i t de. p o p o r şi de a r m a t ă . . El de.sip.retuia. pe oa­m e n i . Pe. soţ ia s a a d u l t e r ă . î n s u ş i A u g u s t a t r imis-o î n exil, ceea ce fu o lovitură, g r e a p e n t r u nenoroc i tu l ' t a t ă . Bărba ţ i ; pe ca r i el î l c redea pr ie ten i , l ' au înşe l a t de m u l t e ori,. Din c a u z a a c e a s t a el deveni rn i san-t rop fa ţă de toţi, a f a r ă de Se jan .

L u c i u s Aeliira S e j a n u s — poa te fi n u m i t ma-re şi r e s p i n g ă t o r . El. n u făcea p a r t e d in c l a sa s e n a t o r i a l ă . T a t ă l aăil e r a u n simpllu cavaler , d a r ocupa î n s e m n a m funcţ iune de c o m a n d a n t al. gardul; imper ia le , pe ca re duipă m o a r t e a sa o l u ă fiul s ău . Aces ta se dovedi m a i t â r z iu ca om gen ia l c a r e a v u î n d r ă s n e a l ă să clă­d e a s c ă , o c a z a r m ă . în Borna p e n t r u g a r d ă , sa. ( în t reaga- a m a t ă a. i m p e ­r i u l u i r o m a n p a n ă a t u n c i s tă tuse : î n g a r n i z o a n ă , a f a r ă ekr Capitalii.)".

Astáel dintr 'o: singxwau l o v i t u r ă fm*-păr.atui: e r a dependent : dc el. lin «u-r&ruti. S e j á n pensii s ă d o b â n d e a s c ă îîi-c rede rea î m p ă r a t u l u i . Tiberiu: nix. pricepea; c ă ţ ine lai sân . un . şearpin El; încarcă; cu onorur i : ţpe Sepiri..

F a p t u l ' acesfen u m p t i r do dur-cre:- |?« primripfflii dte- СИЕЯШІЙЙ BirasiiBí; el! îiieepu, s ă urasoffi ве JfenaMWadl йвКЬ-liïE săiuV aşa., fiii eäfc cir firiieajuis unwE car te Ш scuipă , ga: Sarjait: fi» fiSeftă. Sff-JSHE ш в supor tă : шгшаЩ iksuftS. p fümfcSS tâaîăaruil; Ш s tă tea ; ia. aadh- la. гшеалШЁ (p«> teanv ttireöm№ săi шаюкЖі

E^pefedàril gaanfejv adtemenii pu- ILii-vilíiiv йпшшаваі sraţiur a. Lili Ehrususv şi d u p ă ce se s ă v â r ş i adu l t e ru l . II f ă g ă d u i căsătoria» şi t ronu l : impe­r i a l , în c a z u l c â n d c a v a î n l ă t u r a pe nev inova tu l ei so ţ . Şi ea făcu a-ceas t a , medicu l eî E u d e m p r e g ă t i p e n t r u el o o t r a v ă « u e u i c t lent . eatre-l p r o c u r ă o m o a r t e p l i n ă de chinur i , , î m p ă r a t u l fu c o n s t e r n a t c â n d pri­m i a c e a s t ă ş t i r e î ng roz i toa re — pr in a c e s t t u n a r perdus*- l o t u l . E l n u p r e s i m ţ e a c ă cel m a i . i n t i m a m i c a l s ă u e s t e a s a s i n u l f i u l u i s ă u . P l i n de a m ă r ă c i u n e . T i b e r i u p ă r ă s i Borna şi s e i c l n t o a r s e la i n s u l a Cap r i n u ­m i n d pe S e j a n u s c a n c e l a r a! i m p e ­r i u l u i . A c e s t a s e u r c ă din ce în co to t m a i m u l t , şi in c u r â n d fu m a i t e m u t d ecâ t î n suş i S u v e r a n u l , c a r e era. depa r t e .

Nepedeps i t p u t u c a n c e l a r u l «ă în­l ă t u r e pc nobi lul G e r m a n i c u s şi pe fiii Agr i ip inc i , c a l o m n i à n d u - ï l a îm-

rî îi m a i s te-

I n t r ' o zi T iber iu p r imi o sc r i soa re dela c u m n a t a sa, v ă d u v a lu i Dru­s u s senior , cu i u d i c a ţ i u n e a căi Se­j a n u s a pus- în- s c e n ă a c o n j u r a ţ i a î n c o n t r a î m p ă r a t u l u i .

Aceas t ă s c u i t ă ş t i re fu de a j u n s p e n t r u î m p ă r a t u l . D a r el t r ebu i să procedeze eu preca.uţ iune, de oarece t r o n u l său se c lă t ina . E l t r i m i s e l a B o r n a pe u n u l d in ofiţerii săi . Ser-to r iu s Macro , d u p ă cc-l n u m i s e co­m a n d a n t 1 al ga rde î , —> cu o s c r i soa r e c ă t r e Sena t .

L a 17 Octombrie, , a n u l 31, sosi M a c r o în c a p i t a l a i m p e r i u l u i şi pen t ru z iua de 18 Octombr ie se fixă o ş e d i n ţ ă a S e n a t u l u i . El: c redea că S e j a n u s n u se va prez in tă . Macro r ă s p â n d i s vonul că a d u c e decre­tu l de n u m i r e a IUI S e j a n u s ca co-regent-

I n d iminea ţa ; zilei de> 18 Octom­brie; S e j a n u s şi Macro se î n t â l n i r ă in p r a g i d S e n a t u l u i şi se m ă s u r ă r i i cu pr iv i r i e x a m i n a t o a r e . I n t r â n d în sa l ă ae citi scrisoarrcaj î m p ă i a t u l u i , prin- care Macro e ra n u m i t coman­d a n t a l ga rde î imper ia le , i a r Seja­n u s e r a d e c l a r a t a r e s t a t .

E i e c t u l fu fenomena l . Toţ i fură c u p r i n ş i d e o a g i t a ţ i u n e fără sea­m ă n . Po l i ţ i a î m p r e s u r ă Sena tu l , pen t ru , ca- cel a r e s t a t să nu. scape, pe când* Macro a le rgă la g a r d ă ca să-î'. Іахзж c u n o s c u t ă n u m i r e a sat ca BTeftät'.fc.

Eníerogatetrul lui S e j a n u s şi con-d a m n a j e a sai la m o a r t e fu o p e r a a 2 4 du ura.

Plieftea, еН№ m a l î n a i n t e îl a d o r a s e ea» pe 1 ш MSI, c u m îl î m b u c ă ta ţ i ca­davrul : ş i r e s tu r i l e lo a r u n c ă în r âu l T ib ru .

Şi ТГІВЙГІИ.?' Aceas ta a fost u l t ima , ş i ceai m a l g rozavă l ov i t u r ă p e n t r u eiî;: o m u l ca r e fusese un icu l său

' euHfldaHt, e r a cel m a l c r â n c e n d u ş ­m a n ; a t său . D a r nu , — a c e a s t a n'm fos t u l t i m a lov i tu r ă !

Soţia lui Sejan, pe ca re aces ta o a l u n g a s e , ma in t e - de m o a r t e măr tu r r i s i că S e j a n a. uc is pe iubi tu l el fiu. Aceas tă lov i tu ră r ă p i nenoroci­t u lu i şi u l t i m a r ă m ă ş i ţ ă d e ra ţ iune .

î m p ă r a t u l Tiber iu , c a r e fusese cel d i n t â i u în impe r iu , t r ă i a a c u m sin­g u r pe i n s u l a 'Capra. Odată iu cu­p r in s de dorul Bornei; el p ă r ă s i in­su la , d a r a j u n g â n d Klinga z idur i le u r b e i e terne , fu c u p r i n s de groază şi se r e în toa r se .

La. 13 Mar t ie , anu l 37, se p răbuş i fa ru l de pe i n s u l a Gâprr, în u r m a li­n u l c u t r e m u r - ia r h\ 1<> Mar t ie se s t inse si v ia ta b ă t r â n u l u i împă­r a t T iber iu : un bă rba t biciui t d e f u r t u n i înce tase de a m a l t r ă i .

'Cunoscuta scri i toa i c g e r m a n ă dr. Gisela Frodlnirg. î n c h e i e a r o a r ! -s c h i ţ ă i s tor ică cu. u r m ă t o a r e l e cu­v in te :

..N'al ş t iu t n imic , tu fiu v i t reg a l son rte!—-că u n m a i m a r e p a t i m i l o r ca t ine, î n c ă î n a i n t e de- t ino ş i -a fe­chte pen t ru t o t d e a u n a în o r i en tu l î n d e p ă r t a t , ochii săi obosiţi , — d a r nu încovoia t do dure re , ca t ino, — nu , e i ca u n erori! Tu n ' a i presimţi ' ; că aces t om, d u p ă CU de m u l l a mu­r i t v a cuceri, imper iu l t ău" .

C. Scurta ooo

M-îis-iïFîVfori p p n ş l î Dn ci t i tor î m i sc r ia rna l zilele t re­

cute; cu " p r i v i r e la m o d u l cum se m ă s o a r ă d i s t an ţe le co rpu r i l o r ce­reşti- Dn undo sunt. a s t r o n o m i i s -gur i . că de aci la L u n ă sunt 3*0.00') km. , i a r de aci la Soa re V& mil i­oane k i lometr i i?

E' drept , pa r e cur ios , d a r eu toata aces tea luc ru l e foar te s imp lu .

Cum se m ă s o a r ă o d e p ă r t a r e pe P ă m â n t ? Cu m e t r u , cu d e c a m e t r u . Ne î n c h i p u i m că c- vorba do depăr ­t ă r i foarte m i r i . Dacă însă, voim s ă ştirn d e p ă r t a r e a la ca re se af lă o casă din B u s c i u k de p i ldă . noi. a-i lâ r idu-no la Giurg iu , pe m a l u l Du­n ă r e i . Vedem casa , d a r c u m să m ă ­s u r ă m d e p ă r t a r e a p u n ă ' l a ea? E Du­n ă r e a la mijloc ş i -ar fi g reu şi chiar comic să în t inzi o s foa ră de pe u n m a l pc cellalt .

î n v ă ţ a ţ i i art găs i t mi j loace foar te s imple . Astfel, în cazul despre ca r e vorb im, p u t e m să- nu ne m i ş c ă m din Giurg iu şi s ă m ă s u r ă m d e p ă r t a r e a la ca re se află c a s a d in Bitsciuli .

Mai î n t â i t r a g e m o linio d r e a p t ă p a r a l e l ă cu m a l u l D u n ă r e i .

Ş t im de pildă., că l in i a ce a m luat -o c a bază , a ro do pildă: 20 de metr i r . Uni c a p ă t al liniei; să-l nu­m i m A, celait c a p ă t B. E u n ins t ru­m e n t foar te s implu , cu a ju to ru l că­ruia- se m ă s o a r ă u n g h i u r i . Ne aşe­z ă m ín tó l î n p u n c t u l A şi- v izăm u n coş a l casei din Busc iuk , cu m i c a l u n e t ă ce a r e a p a r a t u l n o s t r u ş i î n aces t cas , g ă s i m f o a r t e u ş o r un­ghiul : cin face Incul u n d a ee află. casa , şi c u baza- noas t ră ' .

С г а е і ш ш і I n Span ia

p a r a t u l . Aceştia s i n : l ea f i în i a l e a ironulu

Acum Seicmiî so măritei stile. Tiber

i'!a în c u l m e a în o; ï îi do-

pr

Bărsi-sEiouielc «Hn X'aladolid Dan/аягІ şi pdrăind din са<(аопе/с, ţin în tndnă lumânări a*

'usc care nit tc.-lnie. si <e 'luau in încdrliluriln dani ului.

Trecem î n p u n c t a i B ş i t ă c e m a-«elaşî l uc ru , găse iw şi de aeaJo u n Biighiu o a r e c a r e - Ea acest , c a a to tu l se r educe l a o p r o b l e m ă de- geome­trie foar te s i m p l ă : a v â n d Ьаагш li­nul triungblffl ş i d o u ă u n g h i u r i , sák. se c o n s t r u i a s c ă acel t r i u n g h i u . T r i -unghiuL e f o r m a t de l a t u r i l e cer u-Hesc p u n c t e l e A, B şi p u n c t u l unde-se a f l ă c a sa . N u arm deca r s ă c o n -struesc a c e l t r i u n g h i ú pe hurt ieţ . ş t i ­ind h a z * şi dnuă u n g h i u r i şi scofto--rând î n ă l ţ i m e a t r i u n g h i u l u i a- m ă ­sor, î n ă l ţ i m e a triung-hi-utuf e e g a l ă cu d e p ă r t a r e a ce o cau t . Apraaipe la fel se iprocecfează ş i jjentiru d'e-păr tSr i le cere.şti. Be p i l d ă vre i s ă masor i d e p ă r t a r e a Lnne ï ; lef tot o baza, d a r d e a s t ă d a t ă t r e b u i e s ă iei o bază e n o r m ă , c a r e s ă aibă. o lungime ca de la Ber l in , de pi ldă , la Capul Bunei ' bH*euuaiteu Іші^ ішеа і ac­coste! Ьаяе o cunoş t i î n să . L a ace­iaşi oră, u n o b s e r v a t o r d in Berii n, şi a l tu l d in C a p u l H u n e i S p e r a n ţ e m ă s o a r ă pozi ţ iu i iea b u n e i pe b a l t a cerească. N u o vor vedea în ace laş i loc. P e n t r u u n u l s e v a p roeu ta înv t r 'un loc şi p e n t r u ce la i t ín a l t l o c ; nu î n s ă iprea d e p ă r t a t e vor fi cele două poziifiunî ci cel m u l t de d o u ă ori d i a m e t r u l a p a r e n t a l hunei . . P o ­ziţiile aces tea po t fi cunoscute-, dn-pă steleles d in a p r o p r i e r e a Luneî . Dacă a ï m ă s u r a t baza ş r a i şi a-oeste d o u ă obse rva ţ i i , poţî s ă afli de­p ă r t a r e a la ca r e se află L u n a . A-proape to t a ? a şi p e n t r u stele, d a r baza e şi mai - вааге, e l in ia ce u -neşte două punc te o p u s e a le d r u m u ­lui P ă m â n t u l u i , în j u r u l Soare lu i , c • bază de? a p r o a p e 306 m i l i o a n e ki­lometri i , ffi n e c e s a r ă o a semenea , ba­ză de oarece stelele s u n t foar te de­p ă r t a t e şii t r i u n g b i u l fo rma t o p r e a ascuţ i t şi nu poa te fi' m ă s u r a t u n ­ghiu l ce c o r e s p u n d e une î baze p r e a unici. S u n t câtieva a m ă n u n t e îu ca­re n u i n t r u , p e n t r u a n u conip l iea chestiunea), d a r m ă s u r ă t o r i l e - ce­reşti se fac cui m a r e exac t i t a t e . De­pă r t ă r i l e s te le lor s u n t h i a t e cu oa re ­care a p r o x i m a ţ i e ş i n u m a î p e n t r u d e p ă r t ă r i l e a vreo 20—30- din e l e pu­tem g a r a n t a , celelal te sfcelu c c a f l ă p r e a déliante.

O da lă i-e ş t im. însă- la ce depă r ­t a r e ?e a Bă L u n a . a f l ă m p r i n t r ' u n calcul foairte a m p l u ; . cu:B de m a r e t r e b u i e .-a- lie uu. în r ea l i t a t e , d a c ă dela d e p ă r t a r e a iot care- se afTă n i se p r e z i n t ă ca* u n (läse de a t â t . Şi Luneî îî a Uli şi m o l u s e r «irconferim-ţa eî î n m u l ţ i n d : valoarea: d i a m e t r u ­lui ru ,'1.14i

D a r tot vo r fi imul-ţl c a r î săi n u n ă la î n d o i a l ă socotelile а в і г о п е т й Ь и ; căc i n u l e p l a c tor ppzultateBe; s p e ­rie pe p r e a гпиЦІ colosalele d epă r - • ţ ă r i a le L u n c i , Soa re lu i , p lane te lo r , etc. Li se p a r e c ă ee o- зпп;рИ gttím-il pe ca re ş i -o p e r m i t a s t r o n o m i i . A-t â t m a î răffi p e n t r u cel cari-' nu c red ; eî s u n t m e n i ţ i s ă t r ă i a s c ă ca orbi t ' tn mi j locu l m ă r e ţ i e i ce ne încon­j o a r ă .

Vi« te* A n e s t n

- o o o -

P L O A I E Când e arşifa- prea mare Tcale frunzele pălesc. S t -plecânda-şl Pristc capul Florile se vestejesc.

Far dc, eaâr; rouă, ploaie, Frunzele- 'nlinercsc iar,. Mal frumoase, maî gingaşa Florile, maî mândre par.

Când in suflet o durere Coi de mied a pătruns^ Ea îl mistuc, îl arde Ca o flaaărăfn ascuns.

'$i din oehl de«-(î eade p î o a i a Plânsului răcoritor Pentru-o- clipă (i se pare Că adoarme şiati Ші dor.

A n a Al . C o d r e a n n

Viaţa artistică şi literară D u m i n i c a t r e c u t ă a fast bancrtefiaE

soc ie tâ ţe i „Carmen", p e n t r u s ă r b ă ­t o r i r e a succesului oBţ inut la cele t r e i r e p r e z e n t a ţ i i de operă r o m â n ă , c a r e a ii pus în a r a f e n ţ ă poaib.iüt£6-t ea une i astfel de: «pere la> шзі.

S a u гісйсаі т аЖ m u í t e t o a s t u r i de c ă t r e d-ni ï Leoix Gliicffi-Dumbrăvenî, Кітіас , AL DavißiB tdţiî.. h a u t şi în sănătJateai dHuî n n i s t t c СоияЛ Dissescu care? a a c o r d a t societăţoî „Carmen" o subven ţ i e de QM№ leJL

T o a t e co ru r i l e ş c o l a r e d in Capi­ta lă a u p u s in repet i ţ ie n«»u! ипгв patriotic, „ S e 'r/torc vitejii" аФ m a ­es t ru lu i Cas ta ld i , în vederea unufc m,are concer t c a r e se v a d a în cu­rând' .

. S â m b ă t ă sea ra , aces t i nm se va cărata I* liceuli m i l i a r dire Tărgp* vişte cu- mâlejiit seruâref" p o m u l u i des Crăciun. .

La a c e a s t ă s ă r b ă t o r i r e va as i s ta , şi-, d. m m i s m i de războiul

O de lega ţ rane dta ЗСГ de a r t i ş t i c ân ­ta i eţi şi cân tă re ţ i i d e opere s 'au pre ­zenta t , zilele t recute , d-lui p r i m - m i -n i s l ru . Tî tu. Ma io re scu cu. o cerere p e n t r u re în fii ii t a r e a ope re i r o m â n e .

J). p reşed in te al Cons i l iu lu i de m i ­n i ş t r i a p r i m i t cu foarte m u l t ă bu­n ă v o i n ţ ă ipe a r t i ş t i , f ăgădui ndu-le tot spr i j inul , posibil în r e a l i z a r e a a-cesfeî ideî.

l n c u r â n d va. a p a r e o n o u ă edi­ţie din „Schiţc-FUine" al d-luî V. Mes tugean din p r i c i n a n u m e r o a s e ­lor cerer i ce an. veni t din publ ic p e n t r u p rocu ra rea , aces te i opere de o incontes tab i lă va loa re l i t e r a r ă .

Va loa vai pe ihologica şi artistiicâ- as aces to r „Sehitc-Filme" e îu deaijmis de cunoscuţii.- sp re a m a r a v e a nevoa ca să i n s i s t ă m a s u p r a eî:

* ,.}1e vorbă cu mine frisn.ml" ostie

t i t lu l u n u i volum de- versm-T- fu tu­rista, da to r i t d-luí I. Minniescu . Vo­l u m u l are d e s e n u r i de Is«r în> per­fectă a r m o n i z a r e cu- versur i le :

* „йіосопем" a tost pe-utaru- a d o u a

o a r ă v i z i t a t ă de S u v e r a n i i ItalieT. Calbbrui t ab lou al luî Leona rdo da

T i n d va fi dus şi la Mi lano , unde va s ta expus câ teva zile.

*• Di F r a n c i s L e b r u n a ţ i n u t J o i sea ­

r a , l a „Cercul АиаШог", o confe ­rinţa a s u p r a subiectu-luî: „La Mo-auruie eû les portraits, de femmes par les grands maîtres UtoUiens"..

* SccSïtiatea Scmiitoiiüoi- r o m â n i s'a

î n t r u n i t Ma^ ţ* seara» în a d u n a r e ge­n e r a tăi ex t ranrd i i ia - ră spre- a p ro tes ­ta î m p o t r i v a p roec tu lu î de modif i ­ca re a leger t ea t re lor ; ртпт c a r e se î n c e a r c ă a se d a o lov i tu ră g r a v ă a n t o r i l u r d r a m a t i c i român i . .

* Maes t ru l , A. C a s t a l d i a compas

d b u ă admi rab i l e - r o m a n ţ e pent ru i cantlo şi р і а і Ш і . en m o t i v e din veacul 3» VII-Bea,, î n t i t u l a t e : „ C e r w i o " şi „Primar err".

S u n t t ipăr i te - î n e d i t u r a m a g a z i r n u i u î C o n s e r v a t o r u l u i .

• * T e a t r u l „ P o r t e S a i n t - M a r t i n ' ' a re­

l u a t piesa „Cyrano de. Bergerac" a lui E d m o n d R o s t a n d cu J e a n l Juva l % ro lu l t i t u l a r .

D u m i n i c a t r e c u t ă atst ăescMs- ex­pozi ţ ia de s ă r b ă t o r i a c u n o s e u t u l u t Th. Braumărescu.

Admirab i le - s u n t l u c r u r i l e expuse î n a c e a s t ă expoziţie, ca re î n t r e c e cui m u l t p e cefe de p â n ă a c u m .

De r e m a r c a t sunt ogl inzi le î nca ­d r a t e în- p e r v a z u r i «dhtrraibi l s t i l i­za te cu d e s e n u r i c a r e a m i n t e s c cu­s ă t u r i l e şi a l e s ă t u r i l e n o a s t r e r o m â ­n e ş t i .

F r u m o a s a expoziţ ie r ă m â n e des­ch i să DânS ia 5 I a n u a r i e 191 >

Se r i a euDÎer in ţe lor Ia Ateneu s'a desch is Durmmeca t r e c u t ă cu confe­rinţa «Wut dr: C Murgocî , ca ro a VQBii.lt desipjte: Raul teritoriu.

ül t fmai conife-insţiă v a fi l a 24 A-pri l ie 1914.

Cotonia fi'anewză» <йіь Mi l ano s 'a ad í e sa t i a m b a s a d b i u i l u r fibancezt d in BSema ccw cerewrn ca. ftiainte de- a fi r e d a t ă Fltanţeft ^GiocomiW să fie ex-piBsă ф l'a ЬШапо.

ß n v e m u l l йіапвег va ftnpliiii: acea­s t ă cerere , i a r t ab lou l vm fi' e x p u s d o u ă zile ttr M i l a n « O F a c i v a fi pre-rfyt i repnezentanl iEthî f rancez şi t r i -mis în Franţa. , s*ib p a z a u n u l m a r e d e t a ş a m e n t da- so lda ţ i i t a l ien i .

Ziarele- din P a r i s a f i r m ă că, d in cefe zece t ab lou r i a le luî Lehoine . care- e rau . iu. Lu,vi:u- H J L m a î exis tă d e cât unul .

Se Bănueşte- e ă eeüalaiW« t ab lour i , air fi Boafc dfcumnl- „ШііаввяіікѴ.

I d e e a d e a scrie „Salomeea" i-a veni t d'-î'uf Osca r XTfldteî r^urmtV VEL t e a t r u l „Mou.l,in, Keugc" pe o r o m â n -căă d a n s â n d pe măr»* сл1 fn pwesfeap lu i F l a u b e r t .

Acestea, le s p u n e Henr i Mazel în rev is ta engleză Evergmon. u n d e î ş i scr ie a m i n t i r i l e de sp re Oscar Wi lde .

In c u r â n d se va desebide, în Ca­p i t a l ă , expozi ţ ia da p i e f r ă a peisa-g i s tu lu ï D. Mioă i lescu .

C y l t m pntaatfB m кЫ — En interview literar eu. artistul

Victor Antoneseu, conducătorul Companiei de teatru fn Ardent -Dela P a s c a l y , Manoleseu şi Mate i

Miliő, nicï un a r t i s t r o m â n n'a m a l t r e c u t g r a n i ţ e l e ţ ă r e î ca să joace ro­m â n e ş t e pe scenele t ea t r e lo r s t r ă i n e . Vn t â n ă r şi i n imos a r t i s t ai. T e a ­t r u l u i Na ţ i ona l , d. Victor Antouos-cu. s'a înconjura t . î n s ă de o pleiadă-de- a r t i ş t i ( f run t a ş i şi', o b ţ i n â n d o concesie <pe c â ţ i v a a n i . ш f ăcu t a.nwb aces t a p-rimu! t u r n e n die teatru ro­m â n e s c în Ardea l . Z iare le au a r ă t a t la t i m p i m p o r t a n t » aiitislnvă » a-ces tu î t u r n e u . Ar t i ş t i i noş t r i aii- fost. b ine ap rec ia ţ i , c h i a r d e cercur i le un­gureş t i , ca r î сштеісіегаій l i m b a n-iiae-t r ă ca o limb-ă să lba t ică şi i n c a p a -biffi, să 1 redea sen t imen te l e î na l t e a l a suflet ulmii, omenesc .

Şi i a tă ce. mi-a s p u s d. Victor Лп-toneseu a s u p r a , tuacneultiî dc teatirn r o m â n e s c în Ardeal :

— „Chia r un i î r o m â n t ae- fweaù să vo rbeaecă în ş r a i n l UMstra; din p r i c i n a c red in ţe i p e ca re r ă u v o i t o r i i o s t a to rn i c i se ră acolo desp re noi .

„ P r e s a m a g h i a r ă m ' a î nv inu i t la î n c e p u t de ins t iga to r .

„Am j u c a t însă. . . şi l i m b a n o a s t r ă l i t e r a r ă , g r a i u l r o m â n e s c , l i t e r a t u r a , a r t i ş t i i , r epe r to r iu l ncretru, au sch im­ba t c e dtesăvânşire fidela p r o a s t ă a u n g u r i i o r despre noî..

„ In cele din urmă:, u n z i a r m a ­g h i a r d in Arad a m e r s p â n ă acolo

î n c â t n e áeeám. fűáu a c to r i lo r u i * g u r i , spunâindu- le c * AR t r e b u i SA1

ia învaţatnnt i dfeftu. mdţ, d a c ă v o r ca u n g u r i i săi Bs manglte să l i le , d u p $ c u m іюшввтТ n o ş t r i —- ^ e h i a r g u r i i — ѵепежіЬ наіѵжій. l a »eprezen* taţpFe iroastaie^

„ I a t ă d e c i î n s e m n ă t a t e a c u l t t a a l ä ş i artistliîcài ai t u r n e a i u P n o s t r u aar< ai s c h i m b a t c u bătut: p ă s a r e a s t ră i ­ni lor despre- l i tecaiurar n o a s t r * şf (Aspre п»Г".

— îmi* paxe- s ă ssetcţj ^ i u n enga -j ansan t Er Bnda jpes t a î

— „ Q b o s e a t e ttmpeb a f ă e a * s ă n u p u t e m iprinii. a n g a j a m e n t u l ! d i n Bu< dapiesta unad» ni se: aemise u n ciclu de 15 represscntaţiS, ne- v o m duce în­să la a n u l ' ş t p o a t e căi vom alege ca­p i t a l a U n g a r i e i CAI p r i m o r a ş u n d ' vom juca" .

— 'Ce v e ţ i fiaca lai ätauüt —• „Scopul n o s t r u este s ă croiam

u n e u r e n t Пйеваг- şi' teadraE Га roma» niî de» pestte mnrr ţ j , cant aut u n mnd d e t ea t r r r dfestuf' efe Bun, d a r n u pol Î n c e p e î ncă nimJa..

,,Ea а т т і ѵетп î n c e p e f u n m u l n a ^ de v r e m e , şi v o m d a câ t e ş a se r e ^ r e j z v n t a ţ i i fh fiécaires loca l i ta te , a şa , сц vor fi peste 200 de r ep rezen ta ţ i i ! tq to ta t " .

Ş i i a t ă c u m i t e a t r u l n o s t r u r o n i ă t n a s c , a r t i ş lur iroştr i , g r a ţ i e iniţifeti-» ve l lăirdaliilte a dVluî Vic tor Antbne s e u , AU. r h e e p u t săc ttueacă dincolo» d( h o t a r e u r ţ ă r e î пввавге s p r e a face a e e i a ce a r t i ş t i i s t r ă i n i fac la noi i AI cria- яе n u gf'a m a ï făcut de la Mano-* lesen, PäseaFy şi Millo p â n ă azî .

N u m a î a t â t ş i o p e r a t e a t r u l u i nos­t r u în Aüdoal! este d e s t u i de> marev D*ar ea, cfsvine şi- m a i maaw eăncl nej g â n d i m la s l u j b a pe ca r e o aducas Ііч t e r a t u r e l n o a s t r e ş i g ra l 'u luf româ-i ii esc.

L. I-

Sacii cu ciume U n b ă t r â n su rd , e a c o n ş t i i n ţ a u-i

n u l c r i m i n a l , îşi" petrece- v i a ţ a îmi|ăr-i t î t ă î n t r e dragostea , p e n t r u vechiaj luî' soţie şî o c ă ţ e l u ş ă pe c a r e o sim-^ pa r l zează cu deosebire ,

P r i m i n d vizi ta u n u î amic , care-î î n t r e a b ă de s ă n ă t a t e a d o a m n e î sale , eli îi- lă-spunde-, n u potiriwi* î n t r e b ă r i i făcnfă. ci eun r i s'a parut? lu ï că a auz i t :

— ©l e foarte- d n ă g u ţ ă t S'o mezï c u m d ă d in c o a d ă c â n d o s t r ig».

O încnuTnătiurăi de euvinfeR — Bi r ja r , eştî l iber? î n t r e a b ă re ­

pede o d o a m n ă frumjoaäS. şi t â n ă r ă , pe u n b i r j a r .

Acesta s u r p r i n s î l x ă s n a n d e of-tăincf:

— Nu. din nenoroc i r e . S u n t însu­r a t de vre-o zece a n i .

S e c r e t e l e Sp i r i t i smulu i C a r i e i n t e r e s a n t ă ^ , i n s t r u c -

Улли i l u s t i a t ă t . C a s l A 2 0 b a n i ІгЬпічТ ік- а м і п * І p « s t a l e In-I r A n t ' p H e I a ; Bironi de Srutfiï PsiMcc la Bârlad.

Wtîma мтЫ® a seztmuhiî ! Ceascrnice-Brăţare în diierite preţuri !

No'. 45, Ceasornfce-br r ţa ro ca şnu ru r i de p ie le , exe­cuţie аіІтпігаІШіГ, mers e act cu тесапігш în rubine, ca a e de nie ei --an de : ce' Lei 7,90

Cu aceleaşi i c p a c c . dé î n t o r s la 8 ziie . . . ,. 15,— ,, cai:ace 'Ie si/loi „ !',— ,, ',, ,. argint veritabil „ 10/iu , .', ,. ceîntors- l a 8 zile. ,, n.ao

Cu capace de a u r , 14 c a r a t e „ 2~>,— No. 47. Ceaso rn i ce -b r r . r a r e cu braţolnte o-

Îas t ice-Patent . mers ,.- c: cu 10 Rubine în inecanis ii capace şi brăţara de aur dub le , garactat ye 15>жі» . ' ,, î9,8<

Ca capace şi brăţara de a rg in t „ 13 ,60 „ ,, '., ,, ae r gaaantat . . . „ в).-

N o 49. Сеаяогпіее-farăţai-e KADirJla*,. CU şnu ru r i de p i e i» . cn raee denikel sau oţel, cadranul şi ariiISt .rul imi.rücat în RADIUM veritabil, ni 'C. 'eii in PROCI-; cu 15 Hubice

s pentre -.oiajor: ţ i m i i i i a i i . „ !У,— Trimite i i a a c :• coicrc. ramburs :

O l l i « Far-wc-a c.'c c eaşca ; / . i ' co i i i ' t l k n i l Л'« 2 3 (Austria)

8 . — N o . 5 1 . UNIVERSUL LITERAR D u m i n i c ă , 2 2 D e c c n b r i e І 9 І З

TÜRM A 0a mai rebelă b r o n ş i t e l e a c u t e ş i c r o n i c e , t u ş e a

m â g à r e a s c à , v i n d e c ă s i g u r

STLCLA LEÏ 3.—La drogueriî şi farmacii

eu r e n u m e universa l de o eficacitate absolut sigură

C u t i a c u 2 5 p u r g a t i v e l e i 1 , 5 0

Observaţi ca fiecare pastilă să aibă inscripţia:

0 átógai^ veritabil

Garantat absolut nevătămătoare

Yăpseşte imediat pârul cărunţit, sau albit, în n e ­gru, brun, castaniu sau blond într'un mod atât de perfect şi de natural în cât nu se cunoaşte d e l o c că părul e văpsit. întrebuinţarea mai simplă şi maî uşoară ca la orice^altă văpsea de păr. *

PREŢUL LEI 2,50 ^ - ^ v » ^ ~ ~ - « * » «

(lipsa sângelui), clor roza neurastenia)

bisteria, slăbiciunea generala, vindeca

recomandat de prof. doctor Buieliu, prof.- dr. Leoute, p r of.- V. INegel, laşi şi alţii, ca u n u l d i n

• cele" maî puternice reconstituante ale corpului slăbit.

S T I C L A L E 3 I 4

M r a l p , migrena, dureri i s d e cap §i de <Ші{і=г

PASTILELE

Un flacon lel 2.50, ô doză 50 bani '• Síié,' c L r o g " u . e i i l ş i f a . r r c i . a . c l l

NB — A se observa embalàgiul original aci ar^ţa-t. ;

RENUMITELE

ORIENTALE PARFUMEAZĂ ADMIRABIL IURA

si distrug orice miros urât al gnreî provenit, din

tutun, DT'RFI stricaţi sau stomae feranjat t u l i u 5 t t І ш і і І ', la drogherii şi farmacii

Observaţi marca Semiluna eu stea, singure veritabile.