Revista parohiei Odăi
Anul 2, Nr. 1 (13), 2020
Se distribuie gratuit!
Programul Bisericii Odăi pe luna IANUARIE
• Parohia Odăi cu Hramurile Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveni •
2
În odăile Brâncovenești, ziua de 8
decembrie 2019, a fost un moment de mare
bucurie duhovnicească. Această bucurie a
pornit de la un gând, ce s-a imbrăcat într-o
frumoasă acțiune ce a putut fi finalizată cu
binecuvântarea lui Dumnezeu și sprijinul dlui
primar, Gheorghe Silviu - Constantin.
Momentul de bucurie duhovnicească
se referă la amplasarea, în curtea bisericii din
parohia Odăi, a două busturi: al Sfântului
întocmai cu Apostolii, Constantin cel Mare și
al Sfântului Mucenic Constantin
Brâncoveanu. Lucrările au fost executate de
catre dnul. scluptor, Nicolae Popa, care s-a
aplecat cu profundă dragoste și admirație
asupra chipurilor celor doi Sfinți, aducându-i
din veșnicie în mijlocul celor ce luptă pentru
mântuire, păstrând cu deosebită atenție
însușirile chipurilor, potrivit Erminiei biblice
bizantine. Costurile acestor lucrări au fost
suportate din bugetul Consiliului Local al
orașului Otopeni.
Dezvelirea și sfințirea celor două
busturi a avut loc imediat după săvârșirea
Sfintei Liturghii, în prezența dlui primar -
Gheorghe Silviu - Constantin, dlui. deputat -
Zi de bucurie în
Odăile Brâncovenești
3
Gheorghe Daniel care, în finalul momentului
a făcut o frumoasă prezentare a importanței
celor doi Sfinți în viața cetăților lor, cât și în
viața bisericească a Bisericii lui Hristos
Dumnezeu, dnul. Popa Nicolae – sculptorul,
a preoților din orașul Otopeni și a
credincioșilor bisericii din odaia
Brâncoveanului.
Cele două busturi sunt amplasate
stânga-dreapta de troița din curtea bisericii,
căci nu numai Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a
biruit prin Sfânta Cruce moartea dăruindu-ne
tuturor viață veșnică, ci toți cei ce cred
Sfintelor Sale Pătimiri, Răstigniri, Învierii și
Înălțării Sale.
Cu această ocazie mulțumim din
suflet dlui primar – Gheorghe Silviu –
Constantin și reprezentanților Consiliului
Local Otopeni și rugăm pe Bunul Dumnezeu
să reverse harul și binecuvântarea Sa
dumnezeiască asupra orașului și viețuitorilor
din Otopeni, prin rugăciunile Sfinților Martiri
Brâncoveni și ale Sfinților Împărați
Constantin cel Mare și mama sa, Elena.
Preot paroh Iliuță Ion
4
DATE
Calendar —— • ——
1 IANUARIE
†) Sfântul Ierarh Vasile cel
Mare
Cel între ierarhi preaales,
între dascăli preaînţelept şi
între toţi sfinţii preamult
plăcut lui Dumnezeu, Sfântul
părintele nostru Vasile cel
Mare, a avut ca patrie Pontul, ce este în Ca-
padocia, şi s-a născut din părinţi binecredin-
cioşi şi de Dumnezeu cinstitori.
10 IANUARIE
†) Sfântul Cuvios Antipa
de la Calapodești
Cea mai mare nevoinţă a
Sfântului Cuvios Antipa
era rugăciunea cea de foc a
inimii, prin care neîncetat
slăvea pe Dumnezeu,
izgonea gândurile cele necurate şi gusta din
bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt. La
aceasta adăuga post îndelungat, privegheri de
toată noaptea, lacrimi, metanii şi alte neştiute
osteneli duhovniceşti.
13 IANUARIE
†) Sfântul Mucenic Ermil Sfântul astfel rugându-se,
îndată s-a auzit un glas de
sus, zicându-i: "Amin,
Amin, zic ţie, Ermile;
după trei zile te vei izbăvi
din aceste primejdii şi vei
primi mare răsplătire pentru pătimirea ta".
†) Sfântul Mucenic
Stratonic
Sfântul Stratonic a răspuns:
"Foarte mult doresc; pentru
că se cuvine ca prietenii cei
adevăraţi să îndure pri-
mejdia împreună şi de
bunătăţi iarăşi împreună să
se îndulcească. Şi ce va fi mai dulce pentru
noi, decât a pătimi şi a muri pentru Hristos?".
25 IANUARIE
†) Sfântul Cuvios Eftimie
cel Mare
Pe lângă altele câştigate de
marele Eftimie, i s-a dăruit
lui şi aceasta: a cunoaşte
mai înainte ziua adormirii
sale şi ce se va întâmpla locului său.
25 IANUARIE
†) Sfântul Ierarh
Bretanion, Episcopul
Tomisului
Sfântul Bretanion,
Episcopul Tomisului, se
pare că a fost ucenic al
Sfântului Vasile cel Mare.
26 IANUARIE
†) Sfântul Ierarh Iosif cel
Milostiv, Mitropolitul
Moldovei Cele mai alese virtuți ale
mitropolitului Iosif erau
acestea două: sfințenia
vieții și milostenia. Bucură
-te, Sfinte Ierarhe Iosif cel milostiv, părintele
nostru!
Sursa: doxologia.ro
5
Programul Bisericii Odăi
LUNA IANUARIE —— • ——
01 ianuarie, miercuri - Sfânta Liturghie
Tăierea Împrejur
cea după trup a Domnului
Sfântul Vasile cel Mare
(Anul Nou – Tedeum)
* Slujba pentru acest praznic va fi unită
cu Miezonoptica și slujba trecerii dintre
ani și va începe la ora 23.30 în seara de
31.12.2019 înspre 01.01.2020.
* Începând cu 02.01.2020 preotul va merge
prin casele creștinilor din Parohia Odăi,
cu Boboteaza, stropind casele și credin-
cioșii cu Agheasma mare. Această vizită
pastorală se va încheia în ziua de
08.01.2020 .
05 ianuarie, duminică, ora 08.00 - Sfânta
Liturghie
06 ianuarie, luni, ora 08.00
Botezul Domnului – Boboteaza, Sfânta
Liturghie
Sfințirea Agheasmei celei mari
07 ianuarie, marți, ora 08.00
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
Sfânta Liturghie
11 ianuarie, sâmbătă, ora 08.00 - Pomenirea
celor adormiți
12 ianuarie, duminică, ora 08.00 - Sfânta
Liturghie
18 ianuarie, sâmbătă, ora 08.00 - Pomenirea
celor adormiți
19 ianuarie, duminică, ora 08.00 - Sfânta
Liturghie
25 ianuarie, sâmbătă, ora 08.00 - Pomenirea
celor adormiți
26 ianuarie, duminică, ora 08.00 - Sfânta
Liturghie
29 ianuarie, miercuri, ora 17.00
Taina Sfântului Maslu și Vecernia pentru
praznicul Sfinților Trei Ierarhi
30 ianuarie, joi, ora 08.00
Sfinții Trei Ierarhi:
Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan
Gură de Aur
Dragi enoriași,
Ne aflăm la sfârșitul celui de-al doilea
semestru, cel din toamnă, al cursurilor cu
temele: pictură pe sticlă, mozaic, limbile
engleză și greacă, șah la care mai adaugăm și
Atelierul de Inițiere în credința ortodoxă.
În numărul viitor vă vom prezenta un
material cu lucrările copiilor prezentate la
expozitia din incinta Parohiei Odăi, unde
exponatele vor putea fi achizişionate de către
dumneavoastră, iar banii strânși vor fi folosiți
pentru cumpărarea de materiale didactice
pentru micii cursanți.
Mulțumim dl. Magyar, îndrumătorilor
dar și enoriașilor din biserica noastră pentru
suportul acordat bunei desfașurări a acestor
activități.
Parohia Odăi
6
Sfântul Apostol Pavel arată că în Iisus
Hristos s-a schimbat tăierea împrejur cea
trupească într-o tăiere împrejur
duhovnicească.
Tăierea-împrejur
cea după trup a Domnului —— • ——
Sinaxarul acestei zile amintește că:
„De la Sfinții Părinți am luat obiceiul să
sărbătorim, după încheierea anului
calendaristic, Tăierea împrejur cea după
trup a Domnului nostru Iisus Hristos.
Domnul a primit aceasta, ca să înlăture
rânduiala Legii Vechi și să pună în loc
tăierea împrejur cea după Duh cea nefăcută
de mână.
Deci, sărbătorim această zi ca pe un
praznic împărătesc. Căci Domnul, după cum
ne-a cinstit pe noi, luând trup omenesc, întru
totul asemenea nouă, afară de păcat, tot așa
a binevoit să primească și tăierea împrejur.
Întâi, ca să astupe gurile ereticilor care
îndrăznesc a zice că Domnul n-a luat trup, ci
că S-a născut ca o nălucire.
Dar dacă n-ar fi luat trup, cum S-ar fi
tăiat împrejur? Și al doilea ca să astupe
gurile iudeilor celor neînțelegători, care îl
cleveteau că nu păzește sâmbăta și că strică
Legea. Pentru aceasta, după opt zile de la
nașterea Lui cea sfântă din Fecioară, a
binevoit să fie adus de Maica Sa și de Iosif,
în locul unde, după obicei, iudeii se tăiau
împrejur.
Și a fost tăiat împrejur; și I s-a dat
numele Iisus, nume adus din cer de îngerul
Gavriil, mai înainte de zămislirea Lui în
pântecele Fecioarei. Și iarăși întorcându-Se
Domnul cu părinții Săi acasă, a viețuit
omenește, crescând cu anii, cu Înțelepciunea
și cu harul, pentru mântuirea noastră”.
Hristos a fost tăiat împrejur în a opta
zi de la naștere și această tăiere împrejur era
simbolul credincioșiei, al alegerii și al
binecuvântării pentru evrei, o binecuvântare
specială pentru poporul ales din partea lui
Dumnezeu și un semn de fidelitate, de
jertfelnicie pentru a împlini voia lui
Dumnezeu și a nu mai trăi după voia
instinctelor, ci după voia Duhului.
Icoană veche
De aceea, Sfântul Apostol Pavel arată
că în Iisus Hristos s-a schimbat tăierea
împrejur cea trupească într-o tăiere împrejur
duhovnicească, ce începe prin botezul în
moartea și învierea lui Hristos. Tăierea
împrejur cea duhovnicească, nu cea
trupească, contează acum. Hristos a făcut-o
pentru a arăta că S-a născut sub Lege, că
respectă Legea, dar apoi o desăvârșește prin
învățătura și lucrările Sale sfințitoare,
minunate.
Sursa: basilica.ro
7
6 ianuarie, Boboteaza —— • ——
Sărbătoarea reaminteşte botezul
Mântuitorului în apa Iordanului şi, împreună
cu ziua Sfântului Ioan, celebrată o zi mai
târziu, marchează sfârşitul sărbătorilor
dedicate Naşterii lui Iisus Hristos. În această
zi, catolicii sărbătoresc Epifania, adică
anunţul naşterii lui Iisus Hristos regilor magi,
veniţi să-l vadă pe pruncul abia născut.
De Bobotează, numita şi Teofanie,
Arătarea Domnului sau Iordanul, se sfinţesc
toate apele. Se consideră că apa de la
Bobotează are o putere deosebită fiindcă a
fost sfinţită printr-o îndoită chemare a
Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în
ziua în care Mântuitorul a fost botezat în
apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în
această zi şi luată de credincioşi nu se strică
niciodată. Boboteaza are pe lângă înţelesurile
creştine legate de momentul naşterii
spirituale a Măntuitorului şi trăsături de
mare sărbatoare populară.
Obiceiuri şi tradiţii de Bobotează
Ajunul Bobotezei este zi de post
negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau
Vinerea Mare dinaintea Paştilor.
În această zi, în toate bisericile
ortodoxe preoţii fac Agheasmă (apă sfinţită),
cu care "botează" apele, oamenii, animalele
şi casele, aducând astfel binecuvântarea
Sfintei Treimi.
De la Bobotează, se bea Agheasmă
Mare, pe nemâncate, timp de 8 zile, ca
simbol al veşniciei. Apa sfinţită se păstrează
apoi într-un loc curat şi se ia doar cu
dezlegare de la preot. Credincioşii o pot
folosi în caz de boală, pentru a-şi sfinţi
casele, lucrurile şi animalele şi locul de
muncă.
În localităţile aşezate pe malul
Dunării, al unui râu sau pe ţărmul mării încă
se mai păstrează obiceiul ca după slujba de la
biserică, preotul să arunce o cruce în apa
foarte rece, uneori chiar îngheţată. Cei mai
curajoşi bărbaţi se aruncă după ea pentru a o
aduce înapoi, iar cel care reuşeşte va avea
noroc tot anul. În vechime, cel care găsea
primul crucea şi o aducea la mal primea
daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la
mare cinste de ceilalţi.
Tradiţia ortodoxă cere ca de
Bobotează să se facă o masă mare, cu 12
feluri de mâncare, să se mănânce piftie şi
grâu fiert şi să se bea vin roşu. Pana la
sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa,
nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat
dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt
date animalelor pentru a fi protejate de boli şi
pentru a fi bune de prăşilă.
Crucea apelor
Peste obiceiurile creştine ortodoxe de
sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii s-
au suprapus şi multe practici păgâne, unele
păstrate încă în lumea satului: afumarea,
(continuare în pagina 8)
8
(urmare din pagina 7)
grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea
duhurilor rele, aprinderea focurilor pe câmp
colindele însoţite de strigături şi zgomote. În
ziua de Bobotează se fac şi se prind
farmecele şi descântecele, se află ursitul şi se
fac prorociri despre noul an. Se spune că, în
noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi leagă
un fir roşu de mătase pe inelar şi îşi pun o
rămurică de busuioc sub pernă ca să-şi viseze
ursitul.
Potrivit tradiţiei populare, fetele care
cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor
mărita chiar în acel an. Se crede că animalele
din grajd vorbesc la miezul nopţii despre
locurile unde sunt ascunse comorile. De
Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise
certurile şi nu se dă nimic cu împrumut.
În ajunul Bobotezei, într-un sat din
Bistriţa-Năsăud are loc un obicei vechi de
sute de ani şi unic în România. De cum se
lasă seara, străzile din Chintelnic se umplu de
hâzi, "urâţii satului". Sătenii colindă pe uliţe
mascaţi ca să alunge răul, să primească de
băut şi de mâncat. Hâzii îşi schimbă vocea şi
încearcă să le păcălească pe gazde pentru a
intra prin case ca să vadă ce mai au nou
vecinii. Gazdele îi servesc pe hâzi cu gogoşi
de post, numite pancove şi cu vin.
În Bucovina exista tradiţia înălţării
unor cruci de gheaţă în Ajunul Bobotezei, iar
la porţile tuturor celor care poartă numele
Sfântului Ioan Botezătorul se pune un brad
împodobit, iar gazdele dau o petrecere cu
lăutari.
În Transilvania, cei care au acest
nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până
la râu, unde sunt botezaţi şi purificaţi.
Sursa: crestinortodox.ro
Sfinții Trei Ierarhi:
Vasile cel Mare, Grigorie
Teologul și Ioan Gură de Aur —— • ——
30 ianuarie
Sfântul Vasile s-a născut în anul 330
în Cezareea Capadociei într-o familie
creștină deosebită. Tatăl său, Vasile era fiul
Sfintei Melania cea Bătrână, iar mama
Emilia, fiica unui martir. Vasile și Emilia au
avut zece fii, trei dintre aceștia devenind
episcopi.
Sfântul Vasile a avut o educație
temeinică, desăvârșită prin studiile la Atena
unde a legat o prietenie desăvârșită cu
Sfântul Grigorie Teologul. Întors de la studii
a renunțat la cariera de retor și s-a retras
trăind o viață dedicată ascezei și rugăciunii.
Lui s-au alăturat mai mulți prieteni care i-au
urmat sfaturile și regulile. După modelul
viețuirii lor au fost înființate mai multe
mânăstiri, luând astfel ființă monahismul
basilian.
Pentru priceperea și virtuțile sale a
fost ridicat la demnitatea arhieriei pe scaunul
Cezareei Capadociei. Din această poziție a
luptat pentru apărarea ortodoxiei de
arianismul susținut de către stat.
A fost un om al faptelor și organizării,
părinte al monahismului răsăritean și părinte
al Liturghiei care îi poartă numele. A trecut
la Domnul pe 1 ianuarie în anul 379.
Sfântul Grigorie Teologul s-a născut
tot în jurul anului 330 în Capadocia, la
Arianz. Tatăl său, Grigorie era episcop al
Nazianzului.
9
A fost un caracter sensibil, poetic,
contemplativ, tocmai de aceea a reușit să-și
însușească tehnicile literare antice și să
prezinte mesajul creștin într-o formă literară
greacă desăvârșită.
Icoana veche cu Sfinții Trei Ierarhi
La insistența prietenului său Vasile și
a tatălui său a acceptat să fie hirotonit episcop
pentru eparhia Sasimei. În anul 379, Grigorie
este chemat la Constantinopol pentru a
păstori puținii credincioși ortodocși din
cetatea care era majoritar ariană. Aici, în
amfiteatrul unei case a organizat celebra
Biserică Anastasia unde a rostit cele cinci
cuvântări teologice. El a fost cel care a adus
prin acestea Treimea în cea de-a doua Romă,
cum avea să spună el însuși într-unul dintre
poemele sale.
A trăit să vadă restabilirea dreptei
credințe hotărâte la Niceea prin cel de-al
doilea Sinod Ecumenic, ale cărui prime
sesiuni le-a prezidat el însuși. Neînțelegerile
cu părinții sinodali l-au determinat să se
retragă la Arianz unde a trăit până la sfârșitul
vieții dedicându-se nevoințelor duhovnicești
și scrierilor sfinte.
Cel de-al treilea Sfânt Ierarh al triadei
sărbătorite astăzi este un părinte aparținând
școlii teologice Antiohiene. Sfântul Ioan
Gură de Aur s-a născut în Antiohia la
mijlocul celui de-al patrulea secol, într-o
familie nobilă creștină. A rămas orfan de tată
din tinerețe. A fost un tânăr studios, ucenic al
celui mai cunoscut retor păgân al vremii sale,
Libanius.
Iubitor de nevoință se retrăgea constant în
pustie pentru a-și adânci viața duhovnicească.
A fost hirotonit diacon și apoi preot,
dându-i-se ascultarea de a predica în biserica
principală a cetății Antiohia. Este perioada
din care se păstrează cele mai cunoscute
omilii ale sale.
În anul 397 a murit Nectarie, patriarhului
Constantinopolului. Împotriva voinței sale
Sfântul Ioan i-a fost ales succesor.
Viața sa ascetică, curajul de a spune
lucrurilor pe nume l-au pus în opoziție cu
casa imperială fapt ce i-a atras persecuția și
exilurile.
În anul 407, aflându-se în exil, Sfântul
Ioan a trecut la Domnul pe când se afla la
Comana Pontului.
Sfinții Trei Ierarhi au marcat prin
exemplul lor istoria creștinismului pentru că
au arătat creștinilor, clerici și mireni
deopotrivă, ce înseamnă dragostea
mărturisitoare de Hristos și slujirea autentică
a Bisericii.
Sursa: www.trinitas.tv
10
„Boboteaza e un anunț al iubirii lui
Dumnezeu față de oameni.”
Părintele Stăniloae:
„Dumnezeu ne va ajuta și pe
noi, care sărbătorim
Boboteaza” —— • ——
„Boboteaza este pentru noi o mare
sărbătoare: ni-L arată pe Hristos intrând
deplin în activitatea Lui mântuitoare, publică,
primind în acest scop mărturia
Treimii. Hristos s-a botezat ca să arate că-Și
însușește toate ale noastre, că este aproape de
noi și că, primind Botezul în apa Iordanului,
El este unul din Sfânta Treime.
Sărbătoarea Bobotezei este o
sărbătoare a lui Iisus Hristos, dar este și
un anunț al sărbătorii noastre, al sărbătoririi
botezului nostru, un anunț al iubirii lui
Dumnezeu față de oameni prin Fiul Său.
Treimea S-a arătat atunci și Treimea este
dovada iubirii care există din veci și până în
veci. La fundamentul existenței nu este o
esență inconștientă, ci este un Dumnezeu al
iubirii, un Dumnezeu în trei Persoane, un
Tată, un Fiu - și cine iubește mai mult decât
un tată, și cine răspunde mai mult iubirii
acesteia decât un fiu? Iubirea aceasta este din
veci, și ca iubirea aceasta să fie desăvârșită,
Tatăl vrea să mai aibă și pe un al treilea, care
Să se bucure împreună cu El de Fiul Său, și
Fiul să Îl aibă pe acest al treilea ca să se
bucure împreună cu El de Tatăl Său. Atunci
este iubirea perfectă: iubirea în trei; din
semnul și din puterea acestei iubiri ne
botezăm noi. Primim puterea să ne iubim și
noi pe noi, așa cum Se iubesc Persoanele
Sfintei Treimi. Primim puterea să ne iubim
nu numai unul câte unul, ci să-i iubim pe toți
oamenii, pentru că fiecare poate deveni un
«tu» al nostru. Asta e creștinismul: religia
iubirii.
De aceea Boboteaza este o sărbătoare
mare, foarte populară, o sărbătoare în care se
sfințesc apele, și prin ape se stropesc
oamenii, aducând sfințirea iubitoare a lui
Dumnezeu prin această apă, pe care a sfințit-
o Fiul lui Dumnezeu ca om, botezându-se în
apele Iordanului.
Boboteaza 2019 în Parohia Odăi
Să fim conștienți că Dumnezeu ne va ajuta și
pe noi, care sărbătorim Boboteaza, sfințindu-
ne prin puterea Lui, prin apele Lui, prin
natura Lui.”
(Extras din „Duhovnici români în dialog cu
tinerii”, (ediţia a II-a), Editura Bizantină,
Bucureşti, 2006, pp. 14-15)
11
Fericitul Chir era din Alexandria Egiptului şi
ajunsese, cu darul lui Dumnezeu şi după
multă învăţătură, doctor iscusit, încât
tămăduia bolile trupeşti şi sufleteşti ale
oamenilor, neluând plată, ci binevestind în
acest fel credinţa creştină.
Sf. Mc. doctori fără de arginți
Chir și Ioan —— • ——
Sfinții Doctori fără de arginți Chir
și Ioan – Au învățat medicina în Alexandria
și pentru că tămăduiau mulțimea „fără
onorariu”, li se spunea „doctori tămăduitori
fără arginți”. Ca niște buni creștini, ei arătau
bolnavilor că de multe ori boala este
pedeapsă de la Dumnezeu pentru păcatele
săvârșite. Mulți dintre cei tămăduiți primeau
sfânta învățătură a Mântuitorului Hristos,
Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre.
În timpul împăratului Dioclețian (284-
305), Sfântul Chir a fugit în Arabia și s-a
călugărit acolo. Dumnezeu l-a învrednicit cu
darul săvârșirii minunilor, tămăduind bolile
numai prin puterea cuvântului. Sfântul Ioan
era din orașul Edesa (Mesopotamia) creștin și
ofițer în armata romană. Auzind de minunile
săvârșite de Sfântul Chir, l-a căutat în Arabia
și a rămas cu el. Când Sfânta Muceniță
Atanasia, împreună cu cele trei fiice ale ei au
fost prinse, Sfinții Chir și Ioan au părăsit
Arabia, au venit în orașul Canope (lângă
Alexandria) și le-au încurajat în pătimire.
Deși Teoctista nu avea decât 15 ani,
Teodotia 13 și Eudoxia numai 11 ani, au
primit cu bărbăție cununa muceniciei. În
același fel au primit moarte mucenicească și
Sfinții Chir și Ioan, plătind pentru faptul că le
-au încurajat în pătimire pe Sfânta Muceniță
Atanasia și fiicele ei. Creștinii luând trupurile
lor, le-au îngropat cu cinste în Biserica
„Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu”.
După mai mulți ani, în timpul
împăratului Teodosie cel Mic (408-450),
Sfântul Chiril, Patriarhul Alexandriei (412-
444), primind poruncă dumnezeiască, a luat
moaștele Sfinților Chir și Ioan și le-a dus în
satul Menuthis de lângă Canope, așezat chiar
pe malul mării. Acolo se afla un templu în
care era cinstită zeița Isis-Manuthis,
considerată de păgâni ca tămăduitoare, ca și
zeul Esrapis din Canope al cărui templu
fusese dărâmat în anul 391, în vremea
patriarhului Teofil.
Sfinții Doctori fără de arginți Chir și Ioan
Pentru a stopa înflorirea templului
păgân, Teofil zidise chiar lângă el o biserică
închinată Sfinților Evangheliști. Patriarhul
Chiril a pus în această biserică moaștele
sfinților mucenici „doctori fără de arginți”
Chir și Ioan. Astfel, cei care se închinau la
idolul zeiței Isis-Menuthis au părăsit cu
timpul templul păgân care s-a ruinat și au
primit noua credință în Iisus Hristos, primind
și sfântul botez.
Sursa: basilica.ro
Parohia Odăi cu Hramurile
Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveani
Str. George Topârceanu nr. 30, Otopeni, Odăile - Ilfov
Pr. Ion D. Iliuţă: mobil: 0721 550 210
www.parohiaodai.ro, e-mail: [email protected]
Această revistă este realizată de Parohia Odăi sub atenta îngrijire a Pr. Ion D. Iliuță.
Concepție grafică și editare: Alexandru Costescu;
Redactori: Anca Mihaela Ciule, Valentin Florian Magyar. Tipar:
Iubiti credincioși, dacă aveți plăcerea să sprijiniți biserica prin donații, sponsorizări sau
virament pentru 2% din impozit, o puteți face în contul:
Contul de la BCR Sucursala Otopeni RO55RNCB0069149071070001
CUI-ul 26989098
Mulțumim!
Bucuria sărbătorilor de iarnă continuă prin sărbătoarea Bobotezei și a Sfântului Ioan, iarăși
momente de referință pentru obștea credincioșilor, care, odinioară, dar și astăzi, marchează cele două
zile de praznic prin tradiții deosebite, pline de simțire și trăire creștinească.
Sfințirea cea Mare a apei, sau Aghiasma Mare, este o slujbă săvârşită numai de Bobotează.
Potrivit rânduielii din Minei, cu prilejul Arătării Domnului, slujba de sfințire a apei se poate săvârși de
trei ori: la finalul Sfintei Liturghii din ajunul praznicului, după terminarea slujbei Utreniei Bobotezei
și, desigur, după săvârșirea dumnezeieștii Liturghii din ziua sărbătorii Epifaniei.
CUGETAREA LUNII —— • ——
“Fătul Fiului se plămădea în pântec,
și El însuși plăsmuia pruncii
în pântecele maicii lor.”
Sfântul Efrem Sirul (306 - 373)
CUGETĂRI ORTODOXE
despre BOBOTEAZĂ —— • ——
“Curgerile Iordanului, pe Tine Izvorul te-au
primit și Mângâietorul în chip de porumbel s-
a pogorât. Plecatu-și-a creștetul, Cel ce a
plecat cerurile. Strigat-a și a zis lutul către
Ziditorul: Ce-mi poruncești cele ce sunt mai
presus de mine? Mie îmi trebuiește Botezul
tău. O Cela ce ești fără de păcat: Hristoase
Dumnezeul nostru, slavă Ție. “
“Hristos vine la Botez. Hristos la Iordan
merge. Hristos îngroapă cu ape acum păcate-
le noastre ca un bun; cu veselie să-i cântăm
lui că s-a preaslăvit. Să stropească veselindu-
se norii veselie veșnică, Hristos Iisus merge,
cu apele Iordanului să înnece râurile
păcatelor, dăruind tuturor luminare. “
“Să se bucure tot pâmântul, Cerul să se ve-
selească, lumea să plesnească cu mâinile,
apele să sălteze, izvoarele și iazerile, adân-
curile, mările împreună să se bucure, că vine
Hristos să curățească pe Adam, și să-l mâ-
ntuiască cu dumnezeiescul Botez.”
“Vine Hristos, să dea mântuire tuturor
credincioșilor prin Botez, că întru aceasta pe
Adam curățește, pe cel căzut înalță, pe tiranul
cel ce l-a surpat îl rușinează, cerurile
deschide, pe dumnezeiescul Duh îl pogoară,
și împărtășirea nestricăciunei dăruiește. “
Top Related