Institut d'estudis occitans de ParísDocuments per l'estudi de la lenga occitana
N°98
John BRUYN ANDREWS
Il dialetto di Mentone
Edicion originala in « Archivio Glottologico Italiano » XII, 1892. Document dins lo maine public numerizat
per archive.org.
Documents per l'estudi de la lenga occitana
Daus libres de basa numerizats e betats a dispausicion sus un site unique.
Des ouvrages fondamentaux numérisés et mis à disposition sur un site unique.
Mesa en linha per :IEO París
http://ieoparis.free.fr
IL DIALETTO DI MENTONE,
IN QUANTO EGLI TRAMEZZI IDEOLOGICAMENTE
TRA IL PROVENZALE E IL LIGURE.
G. B. ANDREWS.
It has been shown elsewhere tliat the Mentonnese speecli is
more closely allied plioneticallv to Provencal than to Genoese ^.
Like the former, and unlike the latter, it has ie {è), uè (o)
,
and also like Provencal it lacks the Genoese ci, ò and inter-
vocal n. J and L after consonante and before Towels beleave on
the whole as in Provengal, without the resiiltant palatal sounds
of Genoese.
It remains stili to compare the morphology and ideology:
ihis is the purpose of the following text, there being very
little published in Mentonnese. The Provencal version is the
variety spoken in Marseilles ; the language of the poet Mistral
and the other felibres is not suitable, because not in popular use.
The Genoese is that of the city of Genoa. The alphabet is the
i)ne adopted in the ' Archivio ', s benig always voiceless as finali}
settled, Arch. XI, p. x.
This heretofore unpublished popular story from Mentone is
given exactly as told, even with if^ faults. It belongs to the
Cinderella group; there are also resemblances witli n.° 130 of
Grimm's tales. The translations are as exact as possible withont
forcing the spirit of the dialects.
' Cfr. Ascoli on the Genoese dialect, Arch. II 111. l'ov ^lentonnose, Ro-
mania XII 354 and XVII .543. Of Provengal phonetics thore is no complet-'
ti'eatise to my knowledge.
Aichivio glottol. ital., XII. 7
98 Andrews,
Katarina.
Proven^al *.
1. V avde uh veuze,
akeste veuze ame unu^
fiu, akestu fin dizie
tugu eh' anavu a sa
meirinu.
2. e sa meirinu eru
unu masJiu e dizie :
di§^ a imi perù ke mi
spuée he saras uruz.
3. alor e'z ariha ke
lu perù prence la mei-
rinu de Kalarimi.
4. akestu fìu, tan
ke la meirinu ri' age
pa d' ehfan li vulie
tugu beh ; e pili e'z
ariha he la meirinu
aQe dus ehfan.
5. alor la meirinu
mandavu Katarinu a
§arda iinu hahruy e li
dunavu iinu liuru e
miegu de hanehe a
fiela.
6. alor veh^e lì a-
liestu fìu, cah anavu
din lu hues pluravu
de long, e akestu ka-
bru dizie a Katarinu:
Ke as ke plures de
long ?
Mentonnese '.
i era eh vedu, ake-
stu vedu avia una §ar-
suna, akesta garsuna
dezia sempre ke anava
da sa mairina.
e sa mairina era ima
maska e dezia: di a
tuh paire he me spuze
he tu serar airuza.
alura e'z vehgu k'u
paire a pija a mairina
di Katarina.
akesta garsuna, tan-
tu k' a mairina nun a
agii dil se, i vuria sem-
pre beh ; e pili e'z veh-
gii lìa mairina n'a agii
due de sue.
alura a mairina
mandava Katarina a
§arda Una kraca, e i
dunava una tura e
miega de kanibu a
fira.
alors ez vehgil h'a-
kesta garsuna , hura
arihava enf u huask,
se piurava de luhg, e
akesta krava dezia a
Katarina: sok tu ar
che tii piure de luhg?
Genoese.
gea uh viduu, hue-
stu viduu, u V aveiva
una fìga, huesta figa
a dizeiva sehpre lì a
Vandava da so muiha.
e so muiha a t eu
una strega, e a di
zeiva : di a to puà k'u
me spuze ke ti saia'
felise.
alua Ve veTiiiu ke i>
pud u V a spuzòu a
muina de Katainih.
kuestafìga, fin tanti'
ke a ìnuiha a nu n a
avilu di so, a §e vuéiva
sehpre beh; e dopu
r é veTiiiu ke a muiha
a n a aviiu dui di so.
alua a muiha a
tnandava Katainih ih
pastùa a 'na krava, e
a §e dava Un uà e
meza de kanevasu a
fià.
alua Ve veniiu kc
kuesia figa, kuandu a
Yanvava int'u bosku,
a canzéiva deluhgu,
e kuesta krava a di-
zeiva a Katainih: kosc
ti a ke ti canzi de-
lungu ?
1 [Il testo provenzale e il mentonese generalmente non segnano rac-
conto della tonica finale.]
' This final atonie vowel in Provengal of somewhat uncertain sound,
rendered herein by ?f, Init in modem Proven^al by o, is in fact nearly o.
mentonese, provenzale e ligure. 99
Proven^al.
7. Katarinu li dige :
ma meni m a duna
unu liuru e miegu de
kanebe a fiela, e pue-
di pa.
8. akestu kabru di-
§e a Katarinu: yne-
nami munte l'a d'erba
autti, e pili metemi lu
kanebe sii ma testu,
ke veiras he lu kanebe
sarà vite fiela.
9. alor akestu fiu
s' ez returnadu a l'u-
stauj e sa tneru dige:
as fini de fiela lu Jta-
nebe ?
10. la fai respunde'
:
si, ai fini de fiela. alor
lu lendeman de matrn
ane' mai oii bues per
§arda akestu kabru, e
li dunavu mai la ka-
nebe a fiela.
11. alor lu suar re-
turnavu a Vustau. dou
teh k' e supavah lu
perù di a sa m,eru de
tua la kabru. alor Ka-
tarinu se mete' aplura,
e s'en ane' d'in testable.
12. akestu kabru li
dige: ke as ke jìlures
tai), e Katarinu li re-
spunde': miin perù a
di ke vou ti tua.
Mentonnese.
Katarina i a die : mamaire ni a dunaó una
tura e tniega de ka-
nibu a flra, e mi nu
piesu.
akesta krava a die
a Katarina: menameente d'erba anta, e pia
meteme u kanibu silz
a mia testa, he virar
k'u teh kanibu sera
subita fira.
adunila akesta Qar-
suna se returnava a
kaza, e sa maire de-
zia: tu ar lesi de fira
u kanibu?
a garsuna respun-
dia : si, ai lest de firar.
alura rendemah de
maten turnava ana
ent' u buask a garda
akesta krava, e tur-
nava a danari u ka-
nibu a fira.
dunha a sera ez
turnaia a kaza. en
tant he se supavau u
paire di a sa maire
de masa a krava. alu-
ra Katarina s' ez-e '
7netùa a piiura, e s'en
ez anaóa ent'u curii.
akesta krava i a die :
sok tu ar ke tu piare
tant, e Katarina re-
spondia: mun paire a
die ke vue masate.
Genoese.
Katainin a Q'a ditu :
ina mud ama ddtu
un'uà e nièza de ka-
nevasu a fià, e mi nu
posu.
kuesta krava a g a
d~du a Katainin: me'
nime inte l'_rba àia, e
poi métime u kanevasu
in s' d testa, ke ti ve-
dià' he u to kanevasu
u saia silbutu fiòu.
dunkue kuesta figa
a se ne returnava a
kaza e so m.ud a di-
zeioa: ti a finiti de fià
u kanevasu?
a figa a respun-
deiva: si, o finiu de
fià. alua a l'indumah
matin a turnava a andà
int' u bosku in pastiia
a kuesta krava, e a tur-
nava a dòge u kane-
vasu a fià.
dunkue à sòia a Ve
turnà a caza. intantu
ke senavan u pud u
dize a so mud d'
a
masà a orava, alua
Katainin a s'è rnisa a
canze, e a se ne an-
data int' a stala.
kuesta krava a §'a
dita: hose l'è ke ti a he
ti danzi tanta, e Katai-
nin a respundeiva : mapud u l' a dita k'u va
amasàic.
1 -e will indicate an ouphonic sound.
100 Aiuirows,
Proven^al.
13. alor ahestu ka-
hni dige a Katarinu:
itiangaras gè de maóer, e rekamparas tuti
itieiz uese, e lei metras
dins un gorben, e kan
vudras kaukaren, n'au-
ras k'ana a-n ahesteiz
uese, e auras tu se ke
pudras.
14. sun perù eru un
maialof e fazie de viagi
defueru e di§e: Kata-
rinu: ke ti puerti? elu
dezie: vueli rm, dunu
tu hun gu a ina tantu.
15. alor sun perù
aribe' a G'enu, e ane'
a sa tantu e li dige:
Katarinu vu manda lu
hun gu. alor la tantu
dune' ùnu nueiu a sun
iiebu per la purta a
Katarinu.
16. alor sun perù,
kan aribe' a l' ustau,
la sune' e di a Kata-
rinu : ta tantu m a
duna aJieslu nueiu ke
ti puarti.
17. alor Katarinu
ane' din sa camhru
per rurnprc la nueiu,
e dedin l'avie unu belìi
raubu de sedu.
Mentonnese.
alura akesta krava
a die a Katarina: tu
nu mangerar da mia
karn, e tu rekamperar
tut' ti uase, e tu u me-
terar enfùha kuarba,
e kura tu vurerar kar-
karen tu naurard'ana
d'akeste uase e tu au-
rar tut sok tu vuare.
sun paire era en
matalo, e fazia de
viage fuara, e dezia:
Katarina sok te puar-
tu? eia dezia: nu vieju
ren, dune u biih gorn
a ina tanta.
alura sun paire e'z
ariba a G'enua, e'z
anac da sa tanta, e i
a die : Katanna vu
manda u bun gorn.
alora a tanta a dunac
una nuaz a sun neh,
per purtara a Kata-
rina.
alor sun paire, kura
ez ariba a ka'za, r a
sunaia e di a Katarina,
ta tanta m' a dunac
akesta nuaz ke mi te
puartu.
alura Katarina ez
anaca ent' a sua staii-
sia a caka a nuaz, e
dintre i era una bela
roba de seia.
Genoese. •
alua kuesta krava a
V a ditu a Katainin : ti
nu mangia' da m,d
karne, e ti arecugid'
tute e ma ose, e ti e
metià' infuna korba, e
kuandu ti vurià' kuar-
kosa, ti n avià' ke
d'andà da kuest'ose, e
ti avià' tutu kuelu ke
ti vó.
so pud u Tea unmaina, e u fava di
viagi fóa, e u dizeiva:
Katainin kose teportu?
a [je diva: nu vógu
ninte; da u bun gurnu
a ma lata.
alua so pud u Ve
arivóu a Z'ena, u V e
anddtu da so lata, e
u §' a ditu: Katainin
a ve manda u bun
gurnu. alua a lala a
Va ddtu una nuze a
so nevu pe purtdla a
Katainin.
alua so pud, kuandu
u Ve arivóu a kaza, u
Va camóu, e u dize a
Katainin: to lala a
ma ddtu kuesta nuze
ke mi te portu.
alua Katainin a Ve
andata inVa so stahsia
a sakà a nuze, e drentu
(f ea lina bda roba
de sda.
lìicntonesc, provenzale e ligure. 101
Provengal.
18. alor Ih dimince
sa meni veste' se dui
fiu, e dige: Katannu,
venes pa a la niesu ?
Katannu respimde' de
nun, Ji'anami pa a la
mesu.
19. alor akesta Ka-tannu ane' din sa cam-
hni, e mete' la raubu,
de sedu , e pili ane'
a-n acheleiz uese, e li
dige: uese, heiz uese,
femx veni la più bela
dou niuìule.
20. alor devenge limt
bela fiUf e'z anadu a la
mesu, e kan aribe din
l'e^lizu, li avie Veafàn
dou rei, s'en amurace
siibrah d' akestu belu
fiu.
21. elu s'ane' s'aseta
Oli kusta de selz sòr
e si m,uce' e tumbe'
sun miccuar Man ou
sou. alor sa sòr s'ez
beisadu per prendre
akestu mucuar. alor
Katannu li dige : gar-
de lu per vu.
22. alor la mesu
fii^e leu dìcu, e Ka-tannu s'en ane' a l'u-
slau, s'ez devestidu e
ane' a-n aìwsteiz uese,
e dige : uese, beiz uese,
femi veni kumu eri.
Mentonnese.
alura u dumenige
sa maire a viesti se
due fde, e a die: Ka-
tarina nu vene a mesa?
Katarina a respundii
de nan, che nu anava
a mesa.
alura akesta Kata-
rina e'z anaóa de la, e
s'è meta a roba de seia,
e pùi e'z anaóa d'akelil
uase, eia die: uase,
belli uase, fazemiveni
a pu bela d' akestu
mundu.
adiinka e'z restaia
una bela garsuna, ez
anaóa a m£sa, e ku-
ra ez aribaia ent'
a
gieiza, i era u fi du
re. se n ez subitu ina-
'mura d' akesta bela
garsuna.
eia s'ez anaóa ase-
tase dape e sue sitare,
e s' ez-e suflaia e i a
tumba u son niamlilu
bianc in tera. alor sa
sitare s'ez hinaia per
piia akestu mandiiu.
alura Katarina i a
die : servevuru.
alura a mesa ez-e
staóa tostu dica , e
akesta Katarina ez
anaóa a kaza , s' ez
despiijia, e s'ez anaóa
d'akestù uase, e a die:
uase, belli uase, faze
venirne kwna mi era.
Genoese.
alua à dumene§a so
mud a l'a vestili e so
due fìge, e a l'a dìtu:
Katainin, ti nu veni a
mesa? Katainin a l'a
respunduu de nu, k' a,
nu ^'andava a mesa.
alua kuesta Katai-
nin a l'è andata de la,
e a s' e misa a roba de
sàa, e poi a l'è andata
da kuele ose, e a g a
dìtu: ose, belc ose, fame
vé7d a ed bela de kite-
stii mundu.
dunkue a Ve diventò
una bela figa, a l'
e
andata a mesa , e
kuandii a Ve ariva
ini' a gèza , g ea u
figu du re. u se ne su-
bìitu inamuóu de kuesta
bela figa.
a Ve andata a asetdse
da vizih a e so so, e
a s' e susà u nazu, e
g'e keitu u so mandiiu
gancu in t_ra. alua so
so a s'è kinà pe pigà
kuestu mandiiu. alua
Katainin a g a dìtu :
tenivelu.
alua a mesa a Ve
stata tostu dita, e kuesta
Katainin a Ve andata
a kaza, a s'è despuga,
e a Ve andata da
kuest'ose, e a Va dìtu:
ose, bele ose, fame vemkume mi ea.
102 Androws
,
Proven^al. Mentonnese.
23. aloì' dìminóed'a- alura dumeni§e ve-
pre Katarinu cine' a nent Katarina ez ana-
la mesu; l' ehfan don ca a mesa; u fi du re
rei mete' de §ardi_h a a nietu de yardie a
la 2')uertu per puske' puarta per pure resta
aresta Katarinu. Katarina.
24
Genoese.
alua duniene§à pro-
sima Katainin a V e
andata a mesa ; u fìgu
du rj u l'a misu de
guardie a 2ìorta per
puei aresid a Katainin.
25. alor Katarinu
ptreh^e unu pimadu de
rase, e li lei fate' din
leiz uei; alor ahesti
sorda puskerim paa§anta Kataìinu, se
netegavah leiz ilei.
26. alor Katarinu se
reiurne' e arihe' a l'u-
stauy e s'ez dezabijadu.
27. suii perù parte'
inai per faire uh viagi,
e li dige: Katarinu, he
ti puerti?
28. alor Katarinu
dige: vueli reh; duna-
res lu buh gu a matantu.
29. alor akest' ome
arihe' ahi e dige: Ka-tarinu vu mandu lu
buh gu. alor sa tantu
li dune' ùnamendu.
30. alor suh perù
arihe' a l' ustau, e
suenu Katarinu, e li
di: ta tantu ma duna
akesf amendu ke ti
puerti.
alura Katarina apiia
lina manaia de hr.m^,
e ra futu ent'ù ueje;
alura akestu surdati
nu ah pusu capa Ka-
tarina , neteavah u
ueje.
alura Katarina ez
turna rihaia a ha'za,
e s'ez -e despujia.
suh paire ez turna
parti per viage, e a
die: Katarina sok te
puartu?
aluraKatarina a die:
nu vieju reh, dunere
u huh goni a ma tanta.
alura akest'ome ez
ariha aili e a die: Ka-tarina vu manda u buh
gorn. alura sa tanta i
a dunac una mandura.
alura akestu suhpai-
re ez ariba a ha'za e
suana Katarina, e i di:
ta tanta ni a dunac ahe-
sta ìnandura he mi te
puartu.
alua Katainin a l'a
pigòu una marma de
hrenu, e a gè ta futuu
int'i ógi; alua kuesti
surdati nu ah pusùu
acapd Kàtainih, se ne-
tezdvah i ógi
alua Kàtainih a l'è
iùrna arivà a ha'za, e
a s' e despugà.
so pud u l'è tùrna
partiu pe viagu, e u
l'a dìtu: Kàtainih: Ro-
se L'è che te porta?
alua Kàtainih a l'
a
dìtu: nu vóga ninte, medaie'i li buh gurnu a
ma lata.
alua huest'omu u l'è
arivou la'zu', e u t
a
dìtu: Kàtainih a ve
manda u buh gurnu.
alua so lala a §' a
ddtu un amandua.
alua kuestu so pud
u r e arivóu a haza,
e u cama Kàtainih e
u gè dize: to lala a maddtu huest'amanduake
mi te portu.
crusca
mentonese, provenzale e ligure. 103
ProvenQal.
31. alor akestu fiu
eskracu l'a^nendu. Va-
ine dedin un pareti de
pantufiu in or.
32. alor lu dimince
Katarinu reven^e mai
per s'ahija, e si ìnete'
lei pantu/lu, e la raubu
(le sedu, e s' eh va a
la mesu.
33. kan Katarinu
aribe'din VeQlizu, fen-
fan don rei mete' lei
sorda a la puertu per
aganta Katarinu.
34. ina Katarinu
tivie me de sou din sa
pocu, e han anbe' a
la puarla lei sorda
cenyeruh per la pren-
tlre.
35. Katarinu preng
e
>inu punadu de sou e
li lei mande' din leiz
dei, e Katarinu s ez
eskapadu, e eh s'eska-
pah perde' ùnu pan-
tufiu.
.30 alor tehfah dou
rei di^e: akelu eh ke
anara byi akelu pan-
tufiu, la prendrai per
ine fremu.
37. alor Vehfah dou
rei ane din tuta lei
harieru per asaga la
pantufiu, a tuli lei fiu,
ci'z ùnu era grandu,
eiz autrei era picunu.
Mentonnese.
alura akesta gar-
suna óaka akesta man-
dura, i era eh pare}
de pantùfule d'oru.
alura dumeni§e Ka-
tarina sez turna miia-
ia, e s'è metiia akeste
pantùfule, e a roba de
seia, e s'eh va a 7nesa.
aribaia ent'a gieiza,
i fi du re a metu il
surdati a puarta ke
capesah Katarina.
Genoese.
alua kuesta figa a
Va sakóu kuesV aman-
dua, §' ea uh pà de
pantufue d'ou.
alua à dumenega
Katainih a s'è téma ve-
stia, e a s'è misa kue-
ste pantufue, e a roba
de sàa, e a se ne va a
mesa.
arivd int'a geza, u
figu du re u Va misti
i surdati à porta ke
acapésah Katainih.
ina Katarina s'avia ma Katainih a s'a-
metil de sou ent'a bur- veiva misu di sodi int'a
niera, e kura ez ari- staka, e kuandu a Ve
baia aili il surdati vah arìvd li, kusi i surdati
a óapara. vah pe aóapàla.
eia a pija Una ina- a Va pigòu una ina-
naia de sou e a tira nda de sodi, e a gè Va
ent'il iieje, e Katarina tià' int' i àgi, e Katainih
s'ez-e skapaia, e eh a Ve skapà, e ska-
skapent a perda ima pandu a Va persa Una
pantufura.
alura u fi du re a
die: a kù anera beh
akela pantufura, pije-
rai per a ìnia frema.
alura u fi du re ez
anac ente tute e ka-
riere a meziira akesta
pantufura ente tut' e
garsune , a ku i era
grana, a ku i era pi-
cì.cna.
pantufua.
alua u figu du i'e
u V a d'itu: a ki a
Vandià beh kuela pan-
tufua à pigiò' pe maspuza.
alua u figu du re u
Ve aìidàtu inte tiite e
strade a meziià kuesta
pantufua a tute e fige,
a ki a Q' ea fjrande a
ki a gea piciha.
104 Aiulrew;
Provongal.
38. alor aribe' a l'u-
stau de Katarinu, e
di^e: ave gè de fluì
alor sa meru li dizie:
Oy neh ai dues. mai la
pantufia puskege pa
ana ci lutei lei dues.
39. alor tenfah dou
re li dige: ri ave più
gè? alor sa meru li
diQe : o, noi enea unii,
mai e'z briltu, augi
pa lu faire veire.
40. alor l'enfan dou
rei li di: feme la veire,
he, se li va ben, la
preni per ina fremu.
e Katarinu eru din sa
cambru, he fazie sa
tualeta.
41. alor la ìJieru
suenu Katatinu : de-
sénde un pò ahi he ti
suenak. alor Katarinu
li respunde' : aru de-
séndi. desende' eme
unu pantuflu o e una
nuh.
42. alor l'enfan dou
rei, he vege he n'avie
unte o e r autru nuh,
dige: ez elu lìa perdu
la pantu/lu.
Mentonnesi'.
alura ez ariba ent'a
ha'za de Katarina, e
a die: vu n' ave de
^arsirne ? alura akesta
sa maire dezia: si, i
na due. ma ni ez-e
pusu ana a pantufura
ente tut'e due.
alura u fi du re i
a die: nu nave eh-
caraì alura sa inaire
i a die: si, naiehcara
una, ina e'z unca, nu
TYÌehhalu m,ahh a fai-
ra ve.
alura u fi du re t
di: fazemera ve, he,
se i va beh, ina piiu
per mia spuza. e Ka-
tarina era ent' a sua
stahsia clic se fazia
tualeta.
alura a maire sua-
na: Katarina, hara eh
poh ahi, he te suanah.
alura i a respondù:
ali haru. e'z haraia
dame una pantufura
si e una nah.
alura u fi du re, h'e
a vist h'e n avia ima
si e r autra nah, a
die: ez eia he a perdu
a pantufula.
43. alor la preh{)e alura se ra piia per
per sa fremu, dune' uh sua spuza, a fac eh
gran repas, e en sutu grose past, e mi era
Genooso.
alua u l' e arivòu
int'a haza de Katainih^
e u t a ditu: n ei de
fìge? alua huesta so
muà a dizeiva: si, gène due. ma nu g f
pusiiu and beh a pati -
tufua a tute due.
alua u figu du re t^
(j a ditu: nu n avei atre /
alua so muà a ff a
ditu: si, no ahcuh
lina, ina a Ve tuta
vanta , nu me 'hkahi
inahku a fdgela vede
alua u figu du re u
gè dize: fa'mela vede^
he, s'a gè va beh, mi <1
pigu pe ma spuza. e
Katainih a l' ea int'a
so stahsia li'a se fava
tualeta.
alua a muà a cama :
Katainih, hiha uh pòhi, he te cdmah. alua a
g'a 'respunduu: oua hi-
hu. a l' e hinà kunapantufua si e l'atra nu.
alua u figu du rr,.
h'u Va vistu h'a n' a-
veiva una si e V atra
nu, u Va ditu: a Ve Ir
li a Va persa a paìi-
tufua.
alua u se Va pigà
pe so spuza, u Va fàlu
uh grosu pastu, e ini
montonese , provenzale e ligure. 105
Provenza!. Mentonnesp. Genoese.
la taulu ke ruigaci leiz sut' u clesJ<, he griisava eu sui' a toua he ruzi-
nese. u iiase. gava i ose.
44. ausa la kadaulu, isa a mica, a faura Isa a krika, k' e a
lu konte ez di. e dica. foa a l'è dita.
In comparing the texts, their common features, the most nu-
mi roiis, may he disregarded. The remainder is brief. The num-
bers refer to the text; there are a few oiitside examples given.
Provengal resemblances.
1. The identity of masc. and fem. termination of plur. : ment.
dente m., iieje m. 35, viage m. 14, garsime f. 38, suare f. 21,
does rather agree with the conditions of Proveng., than of Ge-
noese. — 2. Gender: dilmenige 18; but a sera 11, as in Ge-
noese. — 3. The preservation of the nominative ti'i 2; cf. neh 15.
— 4. The possessives mun 12, tim 2, sun 14, meiim etc. —5. Absence of the characteristic genoese pleonasmi a muina a
nun a av'im di so 4. — 6. The condiiional : first and second
persons singular; venderla, venderle, prov. vendrieu, vendries;
gen. vendid (or vendiéiva) , vendiesi, cfr. Arch. X 161. —7. The loss of final o engenders the indistinctness between par-
ticipio and gerund : en scapent 35. — 8. Phrases : rendemande maten 10.
Genoves resemblances.
1. The oblique mi 7, used as nominative. — 2. The more
common expression of the pronoun subject: tiì serar 2; tu ar 9;
tii aurar 13; mi era 43. — 3. The somewhat more frequent
enclisis of pronouns: masàte 12; asetdse 21. — 4. The article
with the possessive in a mia testa 8. — 5. The perfect tense
rendered by the auxiliary before tlie past participio: a die 7 etc.
— 6. Th(^ future of the first conjugation formed in analogy
with the second, as also in French and Italian: amera, gen.
amia, prov. amara. — 7. Phrases: da sa mairina 1; dà se 4;
en tant 11; d'and 13; de là, d'achelii 19, ez iurna parti 27,
106 Andrews, montonoso, provenzale e ligure.
s'ez ticnia mùdia 32; i era^ d'oru 31; ke capésan 33; ìnen-
kalu mank 39;- se aughesa, gen. se mi avese, prov. se avieu,
frnc. si f avais.
The elements of the vocabularies are mostly the saniP' ; of the
exceptions, there are about as many in Mentonnese exclusively
Provengal as Genoese. In the shades of meaning the Ge-
noese has somewhat prevaile d.
It may then be concluded that the phonetic analogy of the
Mentonnese dialect is not contradicted by these other considera-
tions; it appears bere also a sub-dialect of Provengal, consi-
derably modified by Genoese influence. This is the
naturai outcome of the history and topography of the district.
Once a portion of the County of Provence, it fell, after Genoa
liad become powerful, for long under Genoese control, either
directly or indirectly from Monaco, so that it's chief intercourse,
(luring recent centuries and until lately, was with a Genoese-
-*peaking population on both sides along tlie coast.
Documents per l'estudi de la lenga occitanahttp://ieoparis.free.fr
1. Albert DAUZAT, Géographie phonétique d'une région de la Basse-Auvergne (1906)2. Albert DAUZAT, Glossaire étymologique du patois de Vinzelles (1915)3. Vastin LESPY et Paul RAYMOND, Dictionnaire Béarnais ancien et moderne (1887)4. Joseph ANGLADE, Histoire sommaire de la littérature méridionale au moyen-Âge (1921)5. Joseph ANGLADE, Grammaire de l'ancien provençal ou ancienne langue d'oc (1921)6. Henry DONIOL, Les patois de la Basse-Auvergne. Leur grammaire et leur littérature
(1877)7. Darcy Butterworth KITCHIN, Old Occitan (Provençal)-English Glossary (1887)8. Karl BARTSCH, Altokzitanisch (Provenzalisch)-Deusch Wörterbuch (1855)9. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 1 (A-B), (1878)10. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 2 (C), (1878)11. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 3 (D-Enc), (1878)12. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 4 (Enc-F), (1878)13. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 5 (G-Mab), (1878)14. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 6 (Mab-O), (1878)15. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 7 (P-Rel), (1878)16. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 8 (Rel-Sut), (1878)17. Frederic MISTRAL, Lou tresor dóu Felibrige 9 (Sut-Z), (1878)18. François MALVAL, Étude des dialectes romans ou patois de la Basse-Auvergne (1877)19. Joseph ROUMANILLE, Glossaire Occitan (Provençal)-Français (1852)20. Emil LEVY, Petit dictionnaire Ancien Occitan (Provençal)-Français (1909)21. Simon Jude HONNORAT, Dictionnaire de la Langue d'Oc 1 (A-B) (1846)22. Simon Jude HONNORAT, Dictionnaire de la Langue d'Oc 2 (C-D) (1846)23. Simon Jude HONNORAT, Dictionnaire de la Langue d'Oc 3 (E-G) (1846)24. Simon Jude HONNORAT, Dictionnaire de la Langue d'Oc 4 (H-O) (1846)25. Simon Jude HONNORAT, Dictionnaire de la Langue d'Oc 5 (P-R) (1847)26. Simon Jude HONNORAT, Dictionnaire de la Langue d'Oc 6 (S-Z) (1847)27. Jules RONJAT, Essai de syntaxe des parlers provençaux modernes (1913)28. Vincenzo CRESCINI, Glossario Antico occitano (provenzale)-italiano (1905)29. Henri Pascal de ROCHEGUDE, Essai d'un glossaire occitanien (1819)30. Abbé de SAUVAGES, Dictionnaire français-languedocien 1 (A-G) (3e éd.1820)31. Abbé de SAUVAGES, Dictionnaire français-languedocien 2 (H-Z) (3e éd.1821)32. Achille LUCHAIRE, Glossaire ancien gascon-français (1881)33. Camille CHABANEAU, Grammaire limousine (1876)34. Aimé VAYSSIER, Dictionnaire patois de l'Aveyron 1 (A-Greda) (1879)35. Aimé VAYSSIER, Dictionnaire patois de l'Aveyron 2 (Gredo-Z) (1879)36. Jean-Baptiste CALVINO, Nouveau dictionnaire niçois-français (1905)37. Jean-Pierre COUZINIÉ, Dictionnaire de la langue romano-castraise 1 (A-F) (1850)38. Jean-Pierre COUZINIÉ, Dictionnaire de la langue romano-castraise 2 (G-Z) (1850)39. Joseph ROUMANILLE, De l'orthographe provençale (1853)40. Jean DOUJAT, Le dictiounari moundi (1811)41. Louis BOUCOIRAN, Dictionnaire analogique et étymologique des idiomes méridionaux - 1
(A-C) (1898)42. Louis BOUCOIRAN, Dictionnaire analogique et étymologique des idiomes méridionaux - 2
(D-L) (1898)43. Louis BOUCOIRAN, Dictionnaire analogique et étymologique des idiomes méridionaux - 3
(M-Z) (1898)44. John DUNCAN CRAIG, A Handbook to the Modern Provençal Language, (1863)45. Joseph-Pierre DURAND DE GROS, Études de philologie et linguistique aveyronnaises
(1879)46. Oskar SCHULZ-GORA, Altprovenzalisches Elementarbuch (1906)47. Eduard KOSCHWITZ, Grammaire historique de la langue des félibres (1894)48. François ARNAUD & G MORIN, Le langage de la vallée de Barcelonnette (1920)49. Harry EGERTON FORD, Modern Provençal Phonology And Morphology (1921)50. Pedro VIGNAU Y BALLESTER - La lengua de los trovadores (1865)
Documents per l'estudi de la lenga occitanahttp://ieoparis.free.fr
51. Jules Gabriel DE VINOLS, Vocabulaires patois vellavien-français et français-patois vellavien (1891)
52. François Juste RAYNOUARD, Résumé de la grammaire romane (1838)53. François Juste RAYNOUARD, Lexique roman - 1 (A-B) (1836)54. François Juste RAYNOUARD, Lexique roman - 2 (C) (1836)55. François Juste RAYNOUARD, Lexique roman - 3 (D-E) (1838)56. François Juste RAYNOUARD, Lexique roman - 4 (F-K) (1838)57. François Juste RAYNOUARD, Lexique roman - 5 (L-N) (1838)58. François Juste RAYNOUARD, Lexique roman - 6 (O-P) (1838)59. François Juste RAYNOUARD, Lexique roman - 7 (Q-S) (1843)60. François Juste RAYNOUARD, Lexique roman - 8 (T-Z) (1843)61. François Juste RAYNOUARD, Lexique Roman – 9 (Appendice) (1843)62. François Juste RAYNOUARD, Lexique Roman – 10 (Index A-E) (1843)63. François Juste RAYNOUARD, Lexique Roman – 11 (Index F-Z) (1843)64. Général PLAZANET, Essai d'une carte des patois du midi (1913])65. Joseph ANGLADE, Notes languedociennes, in Revue des Langues Romanes (1900) 66. Léon LAMOUCHE, Note sur la classification des dialectes de la langue d'oc (1900)67. François VIDAL, Étude sur les analogies linguistiques du roumain et du provençal (1885)68. Émile de LAVELEYE, Histoire de la langue et de la littérature provençales (1845)69. Joseph LHERMITTE dit SAVINIAN, Grammaire provençale (sous-dialecte rhodanien). Précis
historique de la langue d'oc (1882)70. Henri GILBERT, La covisada (1928)71. Achille LUCHAIRE, Recueil de textes de l'ancien dialecte gascon (1881)72. Joseph ANGLADE, Pour étudier les patois méridionaux (1922)73. J. T. AVRIL, Dictionnaire provençal-Français – 1 (A-M) (1839)74. J. T. AVRIL, Dictionnaire provençal-Français – 2 (N-Z) (1839)75. Nicolas BÉRONIE & Joseph-Anne VIALLE, Dictionnaire du patois du Bas-Limousin (Corrèze)
(1821)76. Justin Edouard Matthieu CÉNAC-MONCAUT, Dictionnaire gascon-français, dialecte du
département du Gers (1863)77. Eugène CORDIER, Études sur le dialecte du Lavedan (1878)78. Damase ARBAUD, De l'orthographe provençale (1868)79. Maximin D'HOMBRES & Gratien CHARVET, Dictionnaire languedocien-français - 1 (A-E)
(1881)80. Maximin D'HOMBRES & Gratien CHARVET, Dictionnaire languedocien-français - 2 (F-Z)
(1881)81. Édouard BOURCIEZ, La langue gasconne à Bordeaux (1892)82. Vastin LESPY & Paul RAYMOND, Dictionnaire béarnais ancien et moderne vol. 1 (1887)83. Vastin LESPY & Paul RAYMOND, Dictionnaire béarnais ancien et moderne vol. 2 (1887)84. Joseph-Pierre DURAND DE GROS, Notes de philologie rouergate (1900)85. Albert DAUZAT, Études linguistiques sur la Basse Auvergne. Phonetique historique du
patois de Vinzelles (Puy-de-Dome) (1897)86. Carlo SALVIONI, Li nuovo testamento valdese (1890)87. Giuseppe MOROSI, L'odierno linguaggio dei valdesi del Piemonte (1890-1892)88. Jean LABOUDERIE, Vocabulaire du patois de la Haute-Auvergne (1836)89. Émile RUBEN, Étude sur le patois limousin (1866)90. Paul Duchon, Grammaire et dictionnaire du patois bourbonnais (1904)91. Jules DUVAL, Proverbes patois (1844)92. Fritz HOLLE, La frontera de la lengua catalana en la Francia Meridional (1908)93. Joan AGUILÓ, Fronteres de la llengua catalana y estadistica dels que parlen en català
(1908)94. Régis MCIHALIAS, Glossaire des mots particuliers du dialecte d'oc de la commune
d'Ambert (1912)95. André-Louis TERRACHER, Les aires morphologiques dans les parlers populaires du Nord-
Ouest de l'Angoumois (1800-1900) (1914)96. André-Louis TERRACHER, Les aires morphologiques dans les parlers populaires du Nord-
Ouest de l'Angoumois (1800-1900). Appendices (1914)97. Tito ZANARDELLI, Essai de grammaire du dialecte labastidien (Ariège) (1891)98. John BRUYN ANDREWS, Il dialetto di Mentone (1892)99. Henri-Pascal de ROCHEGUDE, Le parnasse occitanien (1819)100.Léger GARY, Dictionnaire patois-français du département du Tarn (1845)
Top Related