STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune...

38
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU DOMENIUL DE DOCTORAT: FILOLOGIE – LITERATURĂ ROMÂNĂ TITLUL TEZEI DE DOCTORAT: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI FEMININE CONTEMPORANE CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. ANNA SELEJAN DOCTORAND: GEORGETA ADAM 2008

Transcript of STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune...

Page 1: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

DOMENIUL DE DOCTORAT:

FILOLOGIE – LITERATURĂ ROMÂNĂ

TITLUL TEZEI DE DOCTORAT:

STRUCTURI ALE IMAGINARULUI

LIRIC

ÎN REPREZENTĂRI FEMININE

CONTEMPORANE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. univ. dr. ANNA SELEJAN

DOCTORAND: GEORGETA ADAM

2008

Page 2: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

2

REZUMAT

Page 3: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

3

CUPRINS

ARGUMENT………………………………………………………........................ 4

CAPITOLUL I: POETICA IMAGINARULUI. REPERE ........................... 6

I.1. Teoreticieni, teorii, termeni………........................................... 6

I.1.1. Gaston Bachelard, visătorul de cuvinte............................ 6

I.1.2. Albert Béguin, sufletul romantic, visul şi imaginea

poetică...............................................................................

11

I.1.3. Hugo Friedrich: structura imaginarului liric modern........ 14

I.1.4. Gilbert Durand: imaginar şi antropologie …………...... 16

I.1.5. Jean Burgos şi poetica imaginarului................................ 22

I.1.6. Mircea Eliade. Perenitatea şi universalitatea arhetipurilor 26

I.1.7. Limbajul poetic. Interferenţele lingvisticii cu critica

literară........................... ................................................... 34

I.1.8. Imaginarul liric. Dicţionar de termeni şi idei literare ..... 42

CAPITOLUL II. POEZIA FEMININĂ ÎN ROMÂNIA.

CONŞTIENTIZAREA GENULUI........................................ 58

II.1. Primele scriitoare cu personalitate accentuată.

Page 4: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

4

Versantul occidental ....................................................... 58

II.2. Paşi spre notorietate. Versantul românesc.................. 62

II.3. Feminitatea ca element identitar. Dialectica Animus ­

Anima................................................................................ 64

II.4. O supratemă în poezie: feminitatea .............................. 75

II.5. Există un limbaj feminin ? ............................................. 83

II.5.1. O triadă modernă: feminism­limbaj­discurs .......... 83

CAPITOLUL III: POETA­POESIS. IPOSTAZE ALE EULUI LIRIC ......... 89

III.1. Ana Blandiana sau poezia ca iluminare....................... 90

III.2. Ileana Mălăncioiu. Panorama tragică a eului anxios... 99

III.3. Angela Marinescu. Între trăire şi limbaj....................... 110

III.4. Carolina Ilica. Flacăra şi visul...................................... 119

III.5. Mariana Marin. „Texistenţa” şi existenţa....................

126

CAPITOLUL IV: MAREA CONJUGARE: EROS­CRONOS­THANATOS 134

IV.1. Ana Blandiana. Între trup şi spirit ..................…….... 135

IV.2. Ileana Mălăncioiu. Balanţă pe linia vieţii ................... 140

IV.3. Angela Marinescu. Sângele şi Cuvântul................…... 147

IV.4. Carolina Ilica. Biografie şi Erosofie............................. 157

IV. 5. Mariana Marin. În armura celor două

singurătăţi …….................................................................

167

CAPITOLUL V: DE LA AER LA ZBOR. BREVIAR AL

IMAGINARULUI LIRIC FEMININ (Simboluri,

elemente, stări, ritualuri, trasee, tehnici) 181

CONCLUZII .................................................................................................. 225

SYNTÈSE THÉORIQUE.............................................................................. 229

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 234

Page 5: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

5

ARGUMENT

Propunându­ne o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine

contemporane, aşa cum s­a structurat acesta în creaţia unei constelaţii de poete,

constelaţie care începe cu Ana Blandiana şi se încheie cu Mariana Marin, simţim nevoia

unor precizări metodologice. Am ales această secţiune de aur a lirismului românesc

contemporan din două motive între care este o legătură evidentă.

Ana Blandiana a debutat în 1964, cu placheta Persoana întâia plural (titlu care

nu trebuie înţeles doar ca o expresie a unanimismului ce apăsa încă atunci universul

poeţilor, ci mai curând ca manifest al unei insurgenţe colective), iar Mariana Marin şi­a

încheiat trecerea prin lume în 2003. Cele aproape patru decenii au fost suficiente pentru a

reda liricii româneşti semnele europene ale „modernităţii aspre”, pe care le sesizase Hugo

Friedrich în 1956, în prefaţa la Structura liricii moderne. Sunt ani în care poezia din

România se emancipează; încetând să se conformeze „comenzii sociale”, ea nu mai e nici

cronică (rimată), nici epopee didactică, vizând o iluzorie „eficienţă revoluţionară”.

Evadat de sub tirania „realismului socialist”, lirismul se interiorizează, coboară în

străfundurile eului şi redescoperă tragismul existenţei umane. El redescoperă totodată şi

liniile unei tradiţii vremelnic întrerupte, şi dialogul cu marea poezie a lumii, refractară

conformismului şi coerciţiei.

Sunt totodată ani în care poetele au revelaţia condiţiei de gen şi o etalează fără

pudori ipocrite. După 1964, prezenţa poetelor nu mai e un accident, un caz (să ne aducem

aminte de Veronica Micle, Natalia Negru, Elena Farago, Otilia Cazimir, Maria Banuş,

care au gravitat îndeobşte în jurul unui bărbat/poet notoriu), ci o realitate semnificativă

atât prin număr, cât şi prin calitatea discursului liric. Universul poetelor (în această

Page 6: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

6

cercetare le avem în vedere, în afara celor deja menţionate, şi pe Ileana Mălăncioiu,

Angela Marinescu, Carolina Ilica) are o geografie vastă, amazoniană, favorabilă

investigaţiei critice efectuate cu instrumente moderne. Univers ce se reflectă, desigur, în

limbajul poetic, care se deosebeşte prin complexitate de acela, previzibil, al solitarelor

predecesoare.

În explorarea lui am apelat la metodologia şi terminologia imaginarului, domeniu

de cercetare constituit spre mijlocul secolului precedent, îmbogăţit continuu prin

contribuţiile unor teoreticieni eminenţi (Gaston Bachelard, Albert Béguin, Hugo

Friedrich, Gilbert Durand, Jean Burgos, Mircea Eliade ş.a.) şi abordat actualmente în 40,

după alte surse în 60, de institute europene şi americane, unul funcţionând, cu onorante

rezultate, la Cluj. Examinând analitic succesiv lucrările esenţiale în rândul cărora am

inclus şi studiile lingviştilor, semioticienilor, criticilor literari români şi străini, de ieri şi

de azi, inclusiv pe cele ale reprezentantelor gynocriticismului, căutând punctele de

convergenţă, nu pe cele diferenţiatoare, am alcătuit o grilă pe care ne­am sprijinit întregul

demers. Dicţionarul de termeni şi idei literare pe care l­am inserat la finalul primului

capitol este o încercare, de pionierat la noi, de a concretiza din fragmente aparent

eterogene un discurs coerent asupra metodei.

Scrierile celor cinci poete analizate în teza noastră n­au apărut prin generaţie

spontanee. Ele continuă o experienţă poetică mai veche şi mai amplă decât se crede

îndeobşte. Cercetând­o în ipostazierile ei occidentale şi româneşti, am reliefat şi etapele

conştientizării genului, reflexele acesteia în comentariile criticilor importanţi,

transformarea feminităţii într­un element identitar, iar finalmente într­o supratemă a

poeziei.

Am focalizat analiza poeziei feminine (termen utilizat în critica literară

românească încă din anii ’20 ai veacului precedent) pe două direcţii. În cea dintâi am

evidenţiat ipostazele eului liric, dialectica raporturilor poet­poezie, senzualitate­

cerebralitate, triada Eros–Cronos–Thanatos. În cea de­a doua, am urmărit, cu titlu

demonstrativ, deci selectiv, fără ambiţia exhaustivităţii, structurarea unor simboluri,

stări, elemente, trasee antropologice, tehnici în operele poetelor alese drept obiect al

cercetării de faţă. Sperăm că sinteza noastră, a cărei elaborare ne­a solicitat mulţi ani de

muncă şi meditaţie, să reprezinte un util punct de plecare pentru alte cercetări similare.

Page 7: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

7

CAPITOLUL I

Poetica imaginarului. Repere

Cercetarea asupra structurilor imaginarului liric în reprezentări feminine

contemporane din România are la bază studiile asupra poeticii imaginarului întreprinse

începând din deceniul 4 al secolului trecut şi până în contemporaneitate de iluştri

teoreticieni care au fundamentat metodologia şi terminologia domeniului: Gaston

Bachelard, Albert Béguin, Hugo Friedrich, Gilbert Durand, Mircea Eliade, Jean Burgos

ş.a. Examinând limbajul poetic din perspectiva interferenţelor lingvisticii cu critica

literară, am valorificat de asemenea contribuţiile din spaţiul semioticii, semanticii,

structuralismului care au adus o nouă lumină asupra textului literar interpretat în

integralitatea sa. O atenţie aparte am acordat şi teoreticienilor români – esteticieni, critici

şi istorici literari – care au impus în interpretarea poeziei noi trasee, sincronizând

perspectivele româneşti cu cele europene: Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Ion Pop,

Eugen Simion, Gheorghe Grigurcu, Marin Mincu, Al. Cistelecan, Mircea Cărtărescu,

Radu G. Ţeposu, Alexandru Muşina, Călin Teutişan ş.a.

În cadrul amplului capitol privind fundamentele teoretice ale poeticii imaginarului

am elaborat un dicţionar al termenilor şi ideilor literare esenţiale, reliefând contribuţia

fiecărui cercetător şi cristalizarea progresivă a sensului acestor concepte. Dicţionarul este

o cercetare specială, originală şi deocamdată unică în literatura de specialitate. Modelele

de analiză propuse de Bachelard, Friedrich, Durand, Burgos ş.a., ca şi articolele acestui

insolit lexicon au stat la baza cercetării noastre asupra imaginarului liric constituit în

opera unor poete contemporane exponenţiale: Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Angela

Marinescu, Carolina Ilica şi Mariana Marin.

Page 8: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

8

CAPITOLUL II

Poezia feminină în România. Conştientizarea genului

Capitolul e structurat sub forma unui „dosar critic” al afirmării poetelor în cadrul

literaturii române, dosar conjugat cu unul destinat receptării critice a operelor acestora.

Dubla focalizare a analizei permite relevarea conştientizării genului atât în rândul

poetelor, cât şi în acela al comentatorilor de poezie feminină, termen utilizat ca atare încă

din anii ’20 ai veacului precedent. Dosarul critic rezumă circa 150 de ani de manifestare

literară a poetelor. Impunerea poetelor (şi în general a scriitoarelor) în (sau din) România

a avut trasee curioase. Câteva nume importante s­au făcut cunoscute mai întâi în

Occident, fiind acceptate mai târziu pe solul natal, unde, în treacăt fie zis, nu sunt

receptate satisfăcător nici azi. Sunt menţionate şi proiectate într­un context european

scriitoare ca Dora d’Istria (pseudonimul Elenei Ghica, 3.02.1928–17.11.1888), Iulia

Hasdeu (2.11.1869­17.09.1888), Elena Văcărescu (3.10.1864­17.02.1947), Anne de

Noailles (15.11. 1876­ 30.04.1933), al căror prestigiu literar a fost incontestabil în epocă.

Paşii spre notorietate ai poetelor de pe „versantul românesc” au fost mult mai

dificili. Fenomenul e explicabil prin acţiunea convergentă a câtorva factori: numărul mic

de reprezentante, fragilitatea lor estetică, dificultăţile unei limbi neformate, în fine,

misoginismul criticilor, care confirmă indirect caracterul patriarhal al unei culturi şi al

unei civilizaţii în care locurile şi rolurile de frunte sunt rezervate bărbaţilor. Chiar în

aceste condiţii s­au afirmat poete precum Matilda Cugler­Poni, Veronica Micle, Maria

Cunţan, Natalia Negru, Ecaterina Pittiş, Alexandrina Scurtu, Ada Umbră, Alice Soare,

Page 9: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

9

Elena Farago, Alice Călugăru, Claudia Millian, Mia Frollo, Otilia Cazimir, Sanda Movilă

ş.a. Receptarea lor critică, de la Titu Maiorescu, N. Iorga, E. Lovinescu şi până la G.

Călinescu, ilustrează meandrele afirmării acestei poezii, al cărei caracter specific s­a

constituit în pofida unor prejudecăţi legate de gen.

De aceea, am analizat ulterior impunerea feminităţii ca element identitar,

dialectica animus­anima, menţionând contribuţiile unor critici şi istorici litetari care le­au

ilustrat edificator. Un loc aparte a ocupat între ei Eugen Lovinescu, care decreta la

început categoric şi discriminatoriu: „Literatura nu e în genere o vocaţie feminină”, dar a

prefaţat totuşi prima antologie de literatură feminină. Nu am ocolit rezervele principiale

ale lui G. Călinescu, radical în misoginismul său, care a recurs discriminatoriu la

dicotomia masculin­feminin atât în Istoria literaturii române..., cât şi în Domina bona,

un compendiu minimal al literaturii române publicat în 1947 în Jurnalul literar.

Acelaşi subiect de reflecţie este urmărit în timp şi argumentat cu opinii ale

istoricului literar Constantin Ciopraga, dar şi ale altor personalităţi critice cum sunt Ovid.

S. Crohmălniceanu, Al. Piru, Gheorghe Grigurcu, Eugen Simion, Dumitru Micu, Marian

Popa, Nicolae Ciobanu, Marin Mincu ş.a. Din prezentarea succesivă a contribuţiilor lor

rezultă un tablou diacronic al opiniilor despre poezia feminină şi feminism.

Semnalând masiva afirmare a poetelor în spaţiul literaturii române după 1965

(interval în care au publicat volume cel puţin 100 de autoare, unele cu o personalitate

deosebită şi cu un ecou critic extraordinar), am cercetat totodată etapele constituirii

feminităţii ca supratemă în poezie.

Contextualizarea poeziei feminine româneşti şi, respectiv, a poetelor analizate în

prezenta teză de doctorat: Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Angela Marinescu,

Carolina Ilica şi Mariana Marin a fost realizată cu argumente critice ce aparţin unor

istorici şi critici literari precum Eugen Simion, I. Negoiţescu, Eugen Negrici, Dumitru

Micu, Laurenţiu Ulici, Marian Popa, Marin Mincu, Călin Teutişan ş.a.

Capitolul al II­lea se încheie cu o întrebare incitantă: există un limbaj feminin?

Pornind de la triada modernă feminism­limbaj­discurs, am adus în argumentaţie varii

lucrări de specialitate care analizează în contemporaneitate problematica femeii,

feminismul limbajului femeilor, problemele sociale privind egalitatea de gen, diferenţa

dintre sex şi gen etc.

Page 10: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

10

Am menţionat contribuţia teoretică a câtorva personalităţi occidentale preocupate

de specificitatea feminină în literatură, demers cunoscut sub denumirea de gynocriticism:

Robin Tolmach Lakoff (n. 1942), profesoară de lingvistică la Universitatea Berkeley din

California; franţuzoaica Hélène Cixous, care analizează particularităţile scrisului feminin

ce derivă din înţelegerea propriului trup, a inconştientului feminin. (Motto­ul său este de

altfel „Scrie cu propriul trup.”); eseista franceză Luce Irigaray a propus ca ţintă a

„scriiturii feminine” subminarea androcentrismului, a regulilor tradiţional­patriarhale ale

discursului; Mary Jacobus, profesoară la Facultatea de limba engleză a Universităţii

Cornell identifica în varii texte literare semnalmentele identităţii de gen. Într­un eseu din

1987 care a suscitat numeroase ecouri, Is There a Woman in This Text (Se află o femeie

în acest text), Mary Jacobus a susţinut chiar textualizarea identităţii feminine,

interpretarea corpului ca un text modelat de discursuri şi saturat de contradicţii şi

deschideri, teză care seamănă în bună măsură cu conceptul de texistenţă pe care l­a

propus în România poeta Mariana Marin.

Concluzia comună lucrărilor acestor femei inteligente şi instruite a fost că lumea

este dominată de reprezentarea masculină în limbă şi chiar dacă nu se poate inventa o

nouă limbă, din interiorul ei poate fi contestată reprezentarea femeilor în limbaj şi

discurs.

Page 11: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

11

CAPITOLUL III

Poeta­Poesis. Ipostaze ale eului liric

În paginile acestui capitol – în interiorul căruia există 5 subcapitole – am urmărit

ipostazele eului liric feminin, jocul eurilor multiple, dialectica poet­poezie, vis­reverie,

nocturn­diurn în consolidarea lumilor imaginare.

În subcapitolul III.1. Ana Blandiana sau poezia ca iluminare am pornit de la

meditaţiile Anei Blandiana despre eul liric modern care ne dezvăluie o poetă ce a văzut

în poezie un limbaj esenţial, o posibilitate de a gândi asupra lumii, o modalitate unică şi

inegalabilă de cunoaştere şi, mai ales, de recunoaştere: „Poezia nu trebuie să

strălucească, trebuie să lumineze.” 1

La Ana Blandiana darul, harul poetic este devorator, el face ca lumea imaginată

să pară mai adevărată decât cea reală. Poezia e o culpă răscumpărată, o pedeapsă

acceptată cu bucurie, în felul eroic al vechilor elini. Obsesia este prezentă încă din

poemul Darul din volumul Călcâiul vulnerabil 2 (1966), în care vina tragică era

consubstanţială cu harul, şi până la dramaticele concluzii din Refluxul sensurilor. Poeme

noi (2004).

Devenirea (sau structurarea) sensului în timp ce textul se scrie era socotită de

Burgos ca o formă de strângere progresivă a legăturilor dintre diversele posibile până la a

1 Ana Blandiana, În dimineaţa de după moarte. Bucureşti: Editura DU Style, 1996, p. 316. 2 Toate citatele din poeziile Anei Blandiana sunt alese din volumul Poeme. 1964­2004. Bucureşti: Editura Humanitas, 2004.

Page 12: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

12

face din ea o implicaţie logică. Volumul de poeme Refluxul sensurilor ne­a oferit

posibilitatea ca, măcar cu titlu demonstrativ, să reliefăm cât de riguros procedează Ana

Blandiana în structurarea unui poem, cât de bine stăpâneşte arta combinatorie a

posibilelor.

În subcapitolul III.2. Ileana Mălăncioiu. Panorama tragică a eului anxios am

urmărit configurarea imaginarului liric al Ilenei Mălăncioiu în manieră modernă sau

neomodernă, figuraţia romantică, simbolistă, având clare accente expresioniste.

Ileana Mălăncioiu şi­a construit un univers imaginar în care graniţa dintre viaţă şi

moarte e fluidă. Ce­i este propriu acestei poete? Care sunt semnele distincte ale

universului său imaginar? Enumerăm câteva: a aduce fantasme, închipuiri, personaje ce

vin şi din mythosul românesc, şi din obsesii livreşti (Poe, Eminescu, Bacovia); a

(re)compune – simbolist şi expresionist în acelaşi timp – o partitură ce se îndepărtează

tot mai mult de model, devenind ea însăşi profund originală, irepetabilă; a schimba

diverse măşti ale eului liric în ipostaze dintre cele mai derutante; a face toate acestea cu o

anume monotonie a monologului liric.

Poeta reţine măştile morţii, pentru a glorifica viaţa. Pentru ea „scrisul reprezintă o

modalitate de a lupta cu moartea”.

Iar singurătatea este un sentiment liric acut care amprentează toate volumele

Ilenei Mălăncioiu. În ele antinomiile viaţă / moarte, iubire / moarte devin tot mai

puternice, fiecare poem înglobându­le în plan semantic, dar şi în textura de profunzime,

ideatică, în „expresie”.

Poezia Ilenei Mălăncioiu este în primă şi ultimă instanţă o iniţiere. Eul său liric

tinde cu toată energia spre Taină sau (cum ar spune Mircea Eliade) spre „virtutea

consacrantă a «înălţimii»”.

Subcapitolul III.3. Angela Marinescu. Între trăire şi limbaj

Angela Marinescu a schimbat mai multe stindarde estetice (neomodernismul

promoţiei ’70, optzecismul biografist, mai nou milenarismul), rămânând întotdeauna o

voce gravă, profetică, marcată de tragedia trecerii. Dar tragedia nu mai e ascunsă în

cuvinte, nu mai e exorcizată. Viaţa şi scrisul „put a moarte” din clipa dintâi, iar în faţa

acestei teribile revelaţii estetizarea e de prisos. Poezia nu mai are nevoie de haine de

Page 13: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

13

sărbătoare, ci se expune sfidătoare examenului străzii. Temele „mari” sunt demitizate,

protocolul stilistic sugrumat. Contează exactitatea, nu faldurile înşelătoare ale metaforei.

Poezia Angelei Marinescu este violentă, disperată, antipoetică, de o sinceritate

împinsă până la atrocitate. Eul se supune unui supliciu înfricoşător şi se expune privirii ca

în ecorşeurile medievale, cu viscerele la vedere. Această cruzime e un dat iniţial, dar, prin

exersare sistematică, ajunge la intensităţi aproape insuportabile în volumele din urmă. Ele

o definesc de altminteri cu cea mai mare exactitate pe poetă, sunt imaginile cu care vrea

să se „aleagă” în posteritate, iar un examen diacronic n­ar face decât să confirme această

opţiune.

Obsesia primordială e, neîndoielnic, moartea. Am sublinia, în primul rând,

densitatea semantică cu care e contemplat „saltul în moarte”. Ca demiurg al universului

său imaginar, Angela Marinescu învăluie şi dezvăluie tainele eului (şi ale limbajului) cu

fervoarea vechilor profeţi. Diagnosticul oferit de Octavian Soviany reliefează dubla

mişcare din interiorul poemelor: „viziunea Angelei Marinescu se circumscrie unei

perspective care nu mai este nici modernistă, nici postmodernistă, ci apocaliptică, prinsă

între aspiraţia reaşezării poeziei în metafizic şi tentaţia deconstrucţiei.” 3

Subcapitolul III. 4. Carolina Ilica. Flacăra şi visul este axat pe relevarea

raporturilor dintre sentiment (afect) şi viziune, dintre sensibilitate şi luciditate.

Poezia Carolinei Ilica presupune o „poetică” ce pune accentul pe intuiţie, pe

sensibilitate. Ea nu exclude pactul cu memoria, dez­văluirea, darea în vileag a ceea ce

amintirea ascunde în amfora ei. Plecând de la ipostazele androgine ale eului liric, care

colindă potecile unui Paradis umbros de dinaintea păcatului, continuând cu erotizarea

cosmosului în poemele maturităţii, traiectoria poetei parcurge spaţiile visului ce

descoperă finalmente Fiinţa­de­lumină a divinităţii. Iluminată iniţial de flăcările

panerotismului, care se prelungesc până sub geana Căii Lactee, călătoria eului liric se

sfârşeşte în spaţiile visului din care scrisul salvează fragmente ce vor învinge timpul.

Subcapitolul III.5. Mariana Marin. „Texistenţa” şi existenţa este consacrat unei

poete optzeciste ce deconstruieşte confesia feminităţii şi retorica (convenţiile) acesteia.

De la Întretăierea drumurilor comerciale din antologia colectivă Cinci (1982) şi

până la antologia văzută de autoare, dar apărută postum (Zestrea de aur, 2002),

3 Octavian Soviany, Un epos liturgic..., ed. cit., p. 326­327.

Page 14: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

14

imaginarul poetei pulsează de realitate, de biografie proprie, concretă, care devine

poezie, aşa cum remarca şi Ion Pop, care nota că Mariana Marin „îşi înscrie creaţia într­

un program specific generaţiei sale, care vizează impregnarea poeziei de «realitate».” 4

Prin înstrăinarea eului liric însă, vom asista la o adevărată „colecţie de irealităţi” care

umplu spaţiul imaginar al poemului.

Discursul liric al poetei mizează pe ironie, autoironie, aluzie livrescă, sugestie

parabolică, intertextualitate. Ea scrie când într­o limbă conspirativă, alegorică, în care

„mesajul” e acoperit în ceţuri, când într­una exasperată, revoltată, marcată de plânsul

negru şi starea de urgenţă. La ea „texistenţa” şi „existenţa” se întrepătrund pentru a

construi un sens, acela al drumului implacabil spre moarte.

4 ***, Dicţionarul Scriitorilor Români. M­Q. Bucureşti: Editura Albatros, 2001, p. 98.

Page 15: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

15

CAPITOLUL IV

Marea conjugare: Eros­Cronos­Thanatos

De pe la mijlocul deceniului 7 al secolului trecut se întâmplă ceva semnificativ în

poezia feminină din România. Am subliniat în cel de al doilea capitol al acestei teze un

topos al criticii de la noi: plasarea eului liric feminin sub zodia instinctelor, cel erotic

fiind primordial. E o perspectivă masculină, Animus, pe care din anii ’60 încoace poetele

o pun tot mai decis sub semnul întrebării. În poemele lor, Erosul (ca glas al trupului) are

un corespondent cu o frecvenţă sporită în Thanatos (vocea raţiunii care conştientizează

Trecerea), mediatorul între aceşti poli obligatorii fiind Cronos. Se produce astfel şi în

lirica noastră feminină „conjugarea lui Cronos, Eros şi Thanatos”, despre care scria

Gilbert Durand în Structurile antropologice ale Imaginarului. Ambiguitatea Erosului

este esenţială în acest proces prin care feţele principial mohorâte ale timpului se

înseninează, iar „idolii ucigaşi ai lui Cronos”, amintiţi tot de Gilbert Durand, sunt

exorcizaţi prin adoptarea eufemismului şi a unui nou regim al imaginii.

O împletire care în contextul liricii feminine româneşti presupune de la mijlocul

anilor ’60 încoace o echilibrare a senzorialităţii prin cerebral (un atribut din ce în ce mai

răspândit în comentariile critice).

Senzualitatea – constantă până atunci obsesivă în imaginarul liric feminin din

spaţiul românesc – şi cerebralitatea, semnul poeziei conceptuale, dominată de drama

cunoaşterii, sunt mărci, peceţi sau caracteristici originale, ba chiar condiţii sine qua non

care se întrepătrund, se confruntă şi se conciliază, se potenţează şi se susţin în

organicitatea operelor poetelor, fiind amprente ale eului liric şi totodată catalizatori ai

unor viziuni care contrazic previzibila perspectivă Animus adoptată anterior de critică.

În subcapitolul IV.1. Ana Blandiana. Între trup şi spirit am urmărit evidenţierea

dualităţii acestei naturi poetice, care se manifestă simultan ca Orfeu şi Euridice. Din

Page 16: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

16

această perspectivă, am analizat motivul dublului, al androginului, al arhetipului

originar.

„Ruperea” de care vorbeşte insistent poeta vizează şi raportul real / imaginar.

Frapante sunt şi metamorfozele pe care le suferă în poezia Anei Blandiana simbolurile la

care face deseori apel: ochii, somnul, anotimpurile. Ele se încarcă de un freamăt

cognitiv, sunt porţi iniţiatice. Chiar şi iubirea devine „act sublim de cunoaştere” şi de

aici până la a remarca o „revoltă a feminităţii împotriva propriei condiţii biologice” 5 nu

mai este decât un pas.

Unul din ultimele volume ale Anei Blandiana intitulat Refluxul sensurilor

(Humanitas, 2004) adânceşte reflexivitatea poetei, opţiunea ei pentru „poeme de ideaţie”.

Căutatea sensului este una din căile imaginarului de a înainta în opera unui autor, iar

Blandiana pare a agrea această ipostază paradoxală cu fiecare poem nou din această fază

a creaţiei: „Tot ceea ce nu înţeleg mă ucide./ Este o moartă cea care continuă să ceară

lămuriri,/ Şi să nu le primească şi să insiste,/ pentru că nici în lumea cealaltă, / Nu se

poate trăi fără să înţelegi./ Deci mori şi acolo şi astfel te naşti, / Mereu şi mereu,/ Ca să

poţi înţelege/ Ceea ce e de neînţeles:/ iată o definiţie a nemuririi.” (Ceea ce nu înţeleg).

În subcapitolul intitulat IV.2. Ileana Mălăncioiu. Balanţă pe linia vieţii am

argumentat faptul că în ciuda figuraţiei macabre, expresioniste, Ileana Mălăncioiu e un

poet „vechi”. Are pe limbă ceva din cenuşa profeţilor Vechiului Testament, simte

melancolia şi deznădejdea Ecleziastului, verva acuzatoare şi premonitorie a lui Isaia, dar

şi chemarea mistică spre jertfă. Din Eminescu (pe care l­a citit cu atenţie, recunoscând

enorma presiune a modelului în Recursul la memorie, cartea ei de convorbiri cu Daniel­

Cristea Enache) vine disperata nevoie de dragoste, îndulcită însă cu un „dor de moarte”

răvăşitor. Dacă adăugăm filonul folcloric, mioritic, cu înţelegerea morţii ca nuntă, ca

fărâmare şi dizolvare în elementar, şi receptivitatea bacoviană la descompunere, la

„comedia în fond” a morţii, avem punctele cardinale necesare orientării într­un univers

imaginar teribil, apocaliptic, bântuit de fantasme, eresuri, strigoi şi iele, angoase

indomptabile şi delirantă nevoie de puritate. De ele se eliberează – nu total, ci intermitent

5 Nicolae Ciobanu, Ana Blandiana: „Octombrie, noiembrie, decembrie”. În: Luceafărul, XV, nr. 41 (545), 7 oct. 1972, p. 2.

Page 17: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

17

– prin cânt sau, ca să rămânem în linia practicilor folclorice magice, vizibile încă din

Pasărea tăiată, prin descânt.

Subcapitolul IV.3. Angela Marinescu. Sângele şi Cuvântul

Repetitivă, pletorică, redundantă, dar „exactă” prin adaos neobosit de aproximaţii,

apoziţii, nuanţări, poezia Angelei Marinescu are, credem noi, doi poli între care se

descarcă violent, cu străluciri intense de arc voltaic, tensiunile poemului. Există, mai

întâi, un pol al instinctului, scăldat în sânge ca un altar al ispăşirii şi – în vecinătatea

imediată a acestuia – un pol al cuvântului în care ritualul „barbar” se (im)purifică şi

devine Text. Luminată de incendiul conştiinţei, violenţa textuală e până la urmă mai

putenică decât violenţa instinctuală (sexuală) exhibată în cărţile începutului. Erotismul

trece prin creier, este o epifanie ce înalţă carnalul spre metafizic.

Angela Marinescu, aşa cum este receptată actualmente de critică şi cum s­a „ales”

ea însăşi în Skanderbeg, invocă „sângele cuvintelor”, nu al trupului. Oglinda poemului e

acoperită de „picături de sânge cuprinse de spirit” (Parcul). E, continuându­i

raţionamentele, un sânge spiritualizat, un fel de Graal pe care poemul ca punct de contact

dureros între existenţă şi semn îl caută cu o frenezie disperată. Iar disperarea vine din

persistenta intuire a unui clivaj între adevărul proiectat pe ecranul interior şi consemnarea

lui scriptică. Poemele cu adevărat memorabile ale Angelei Marinescu oscilează între

nadir şi zenit, sunt o succesiune continuă de suişuri şi coborâşuri, de înălţări şi prăbuşiri,

de combustii mistice ce abolesc timpul şi­l spaţiază.

Noaptea este un element esenţial în decorul expresionist al imaginarului său şi

aproape că nu există pagină în care întunericul, noaptea, frigul, sângele să nu fie

prezente, uneori în versuri compuse din cuvinte aglutinate, sudate, fără spaţii albe – care

ar putea fi interpretate în text ca spaţii ale speranţei, prevestind un nou început.

Învederând o viziune escatologică, întunericul, răceala, orbirea sunt imagini din

scenografia morţii şi Angela Marinescu are o multitudine de modalităţi de a ne vorbi

despre tărâmul acesteia, provocând­o, sfidând­o, întârziind­o, pe scurt, eufemizând­o prin

„blindajul” cuvintelor. Poezia devine o confesiune a feminităţii ce rupe cu toate tradiţiile

genului înstăpânite la noi printr­o experienţă poetică mai scurtă decât în alte literaturi.

Descoperim practic în paginile ei o veritabilă vivisecţie, o scormonire fără pudori

ipocrite în viscerele eului şi ale poemului.

Page 18: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

18

Ruptura cu convenţiile eroticii feminine e totală. Nu e în poezia stihială a Angelei

Marinescu nici euforie sexuală, nici ficţiune picturală idilică, nici angelism şi hedonism

tihnit, nici erotică incantatorie. „Tiparul” e mai degrabă masculin, atroce, bacovian.

În subcapitolul IV.4. Carolina Ilica. Biografie şi Erosofie ne­am propus să

dezvăluim ingenioasa soluţie adoptată de poetă în scopul neutralizării opoziţiei

natură/cultură. Adeptă a echilibrului între antiteze, autoarea glorifică trupul, dar

identifică în splendoarea şi fragilitatea lui semnele de la Cineva, de la Divinitatea la care

se ajunge şi prin religia simţurilor, şi prin tensiunile spiritului, care nasc „poeme reci”. În

funcţie de esenţiala antiteză foc/gheaţă, menţionăm principalele direcţii şi idei pe care

s­a centrat analiza noastră: a) În poezia Carolinei Ilica sentimentul iubirii nu este doar

senzualitate în plan individual, ci tinde spre panerotism, spre descoperirea principiilor

universale ale fecundităţii: masculin­feminin. Niciun titlu de volum sau de antologie nu

este întâmplător – toate fructifică liric un fond ancestral de simboluri şi mai ales cele

patru elemente fundamentale: pământul, focul, apa, aerul; b) Poeme erotice, nu în stil

erotic, ca să parafrazăm o inspirată disociere a criticului Mircea Iorgulescu, scrie

Carolina Ilica abia din clipa în care conştientizează „tirania visului”, adică a vieţii

secunde, imaginare şi percepe efemeritatea condiţiei umane, dramă care ocupă

prim­planul volumului Ephemeris (1987). Punctul de trecere spre noua retorică e vizibil

încă din Dogoarea şi flacăra (1977), unde formula confesivă mai acuzată, chiar cu

îndrăznelile barbiene de mai târziu în sugerarea mecanicii amorului, dinamizează

discursul erotic, păstrând însă „semantica sacrală” (Călin Teutişan); c) Nu fără

semnificaţii mai largi este evoluţia unui simbol constant prezent în poezia Carolinei Ilica

– apa. În poemele dintâi, apa, ca element feminin opus focului (element masculin) era

totuşi expresia vieţii, a fecundităţii, a continuei regenerări. În cele de maturitate, apa (lac,

râu, izvor, ninsoare ş.a.), pierde progresiv conotaţiile vitaliste. În Tirania visului III

(1993) ea calmează, astâmpără Voinţa, purifică, într­un cuvânt – răcoreşte; d) Dragostea

însăşi este un mod al îndumnezeirii, al ieşirii din temporal şi al înălţării spre lumină. Prin

ea se pune o stavilă de netrecut împotriva morţii, se atinge transcendenţa; e) Un alt

simbol, scara la cer duce la Dumnezeu, spre „realitatea absolută”, spre Fiinţa­de­lumină

întrezărită cu ochi dilataţi de extazul mistic. E capătul de drum, punctul final al Erosofiei

căreia Carolina Ilica i­a consacrat întreaga sa operă.

Page 19: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

19

IV. 5. Mariana Marin. În armura celor două singurătăţi. Poetă nominalistă, nu

realistă, precum majoritatea colegilor ei, Mariana Marin a debutat editorial în 1981 cu

volumul Un război de o sută de ani, marcându­şi simultan apartenenţa la o nouă

generaţie, a postmoderniştilor care o rup cu tradiţia, căutând o nouă expresie lirică, dar şi

poziţia excentrică în cadrul acesteia. Menţionăm doar câteva piste urmărite în cadrul ale

acestui subcapitol: a) Ca teme generale, Iubirea şi Moartea nu dispun de acelaşi fond de

cuvinte, între ele se cască o prăpastie ce zădărniceşte comunicarea membrilor cuplului:

„Limba în care gândesc eu cuvântul moarte / nu este şi limba în care gândeşti tu cuvântul

iubire”; b) Teritoriul thanatic de care Mariana Marin se simte implacabil atrasă cere şi el

un alt limbaj; c) Neobosita demitizare a frumosului nu ocoleşte nici simbolurile sacre

(sau sacralizate) prin convenţie. Trandafirul, ideogramă clasică a perfecţiunii, „a

desăvârşirii fără cusur” 6 , pierde conotaţiile mistice sugerând renaşterea, regenerarea,

metamorfozându­se într­o deloc eufonică „rădăcină a răului”; d) Îmbrăcând, în Jocul,

armura celor două singurătăţi: iubirea şi moartea, poeta poate întâmpina în linişte

„furtuna roşie”, adică sângerarea finală, văzută ca un ultim dar al destinului; Mult mai

mult decât dragostea stăruitor nominalizată, moartea este la Mariana Marin măsura

tuturor lucrurilor. Ea are o cadenţă metronomică, o exactitate de ceasornicar neamţ

Imaginarea unei iubiri între antiteze, a erosului în perpetuu balans între viaţă şi moarte

este stratagema predilectă a poetei. Toate imaginile converg spre construirea acestei

antiteze într­un semantism al imaginarului folosit ca un adevărat arsenal; e) Dedublarea

eului, conflictul dintre „fiinţa de hârtie”, semnificantă, şi cea reală, semnificată, sporeşte

dramatismul poemului. „Texistenţa” domină existenţa, privirea crudă se îngemănează cu

identitatea paginii scrise: „Lentila se întoarce împotriva ochiului – privirea se acoperă cu

pagini nescrise.” Împotriva unui eu liric tradiţional, optimist, cuminte, ce ar fi putut avea

„o bună părere despre mersul înainte al lumii” se profilează „adevărul colţuros al acestei

istorii”. Eul liric se află într­o perpetuă alienare („la capătul acestei repede stări de

spaimă”), în timp ce scrisul este singura mărturie şi jertfă.

Poemele ciudate, încifrate, oraculare ale Marianei Marin dau măsura unei poete

care încă de la debut a intrat în spaţiul adevărat al poeziei marcate de „semnele

modernităţii aspre” indicate de Hugo Friedrich.

6 V. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, vol. 3, P­Z, ed. cit., p. 176.

Page 20: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

20

CAPITOLUL V

De la aer la zbor.

Breviar al imaginarului liric (Simboluri, elemente, stări, ritualuri, trasee, tehnici)

Dacă în capitolele precedente am cercetat opera celor cinci poete în funcţie de

antitezele „clasice” ale criticii: senzualitate­cerebralitate, instinct­luciditate, sesizând

modul în care imaginea restrictivă a poeziei feminine, redusă până în anii’60 la cântul

erotic, s­a completat, îmbogăţit, nuanţat, asumându­şi teritoriile reflexivităţii, dramei

existenţiale, căutării lui Dumnezeu, în acest capitol ne­am propus să reliefăm prezenţa

specifică a unor simboluri, elemente, stări, ritualuri, trasee, tehnici, felul în care acestea

se structurează în galaxia şi polifonia poemelor.

Enumerăm în această succintă prezentare termenii pe care i­am analizat: aerul,

apa (cu diverse stări de agregare ca ploaia, zăpada, roua etc. sau fiinţări ca marea, râul,

izvorul, mlaştina etc.), întoarcerea în copilărie, focul, jocul, lumina, ochiul, oglinda,

pământul, somnul, visul, zborul. În examinarea lor am recurs, fireşte, la termeni din

poetica imaginarului impuşi de teoreticienii comentaţi în primul capitol al tezei.

Niciodată nu am procedat la decuparea unui motiv sau simbol al imaginarului liric

fără să ţinem cont de puterea iradiantă a semantismului imaginarului, de coerenţa

structurilor şi de convergenţa sensurilor poetice. Astfel că am nuanţat aceste traiecte ale

imaginarului în numeroase ipostaze şi reprezentări.

Page 21: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

21

CONCLUZII

Prezenta cercetare asupra structurilor imaginarului liric în reprezentări feminine

contemporane din România a fructificat studiile asupra poeticii imaginarului întreprinse

de câţiva teoreticieni care au fundamentat metodologia şi terminologia domeniului printre

care Gaston Bachelard, Albert Béguin, Hugo Friedrich, Gilbert Durand, Mircea Eliade,

Jean Burgos ş.a.

Am studiat şi situat în acest context teoretic contribuţiile de prim rang ale lui

Mircea Eliade în structurarea teoriei imaginarului şi simbolurilor, contribuţii care au fost

sincrone sau au precedat uneori pe cele ale lui Bachelard şi Durand.

Am menţionat şi contribuţiile lingvisticii, semioticii, semanticii,

structuralismului, discipline ce au adus o nouă lumină asupra textului literar modern

interpretat în integralitatea sa, bazându­ne în acest sens pe lucrările unor personalităţi ca

Leo Spitzer, Dámaso Alonso, William Empson, Jacques Derrida, Cleanth Brooks ş.a. În

premieră în România, am analizat contribuţiile reprezentantelor gynocriticismului care au

evidenţial specificitatea feminităţii în literatură: Robin Tolmach Lakoff, Hélène Cixous,

Luce Irigaray, Mary Jacobus, Betty Friedan ş.a. Am apelat şi la teoreticieni români –

esteticieni, critici şi istorici literari – care au impus în interpretarea poeziei noi trasee,

sincronizând perspectivele româneşti cu cele europene: Nicolae Manolescu, Ion Pop,

Eugen Negrici, Marin Mincu, Ecaterina Mihăilă, Mircea Cărtărescu, Radu G. Ţeposu,

Alexandru Muşina, Al. Cistelecan, Călin Teutişan ş.a.

O aplicaţie practică şi, sperăm, utilă cercetătorilor din România este tabelul

sintetic cu termenii şi ideile literare din domeniul imaginarului, reliefând contribuţia

Page 22: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

22

fiecărui cercetător şi, evident, cristalizarea sensului acestor termeni. Într­un moment când

în lume există circa 60 (sau doar 40, conform altor surse) de institute care cercetează

imaginarul, am operat o sistematizare a opiniilor relevante. Dicţionarul de termeni este o

cercetare aparte în literatura de specialitate pe care am realizat­o având în vedere

aplicarea acesteia asupra poeziei moderne şi postmoderne din România.

Capitolul privitor la poezia feminină în România şi la etapele conştientizării

genului în literatura noastră este axat pe revelarea cu exactitate a afirmării poetelor atât

pe versantul occidental, cât şi pe cel românesc, unde au existat dificultăţi de receptare a

acestui filon. Critica literară de la noi a adoptat mult timp o optică misogină,

marginalizantă, exclusivistă, vizibilă chiar şi în scrisul unor mari critici precum E.

Lovinescu, G. Călinescu ş.a. Contextul contemporan al egalităţii de gen, favorabil

relevării diferenţelor între gen şi sex, a făcut ca poezia feminină şi feminismul să

dobândească locul cuvenit în lume şi în România. Poezia românească din ultimele

decenii s­a sincronizat cu aceea occidentală în pofida autarhismului cultural promovat de

regimul totalitar. Astfel, descoperirea identităţii de gen, poezia feminină ca supratemă

literară, modernizarea discursului liric şi sincronizarea lui cu evoluţiile recente ale liricii

europene şi americane sunt doar câteva elemente pe care am pus accentul în această parte

a cercetării noastre.

Segmentul de poezie contemporană pe care am aplicat grila de cercetare asupra

structurilor imaginarului liric cuprinde personalităţi feminine din a doua jumătate a

secolului XX şi începutul secolului XXI: Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Angela

Marinescu, Carolina Ilica, Mariana Marin. Analiza structurilor imaginarului liric a

pornit totdeauna de la opera literară a autoarelor înţeleasă ca un univers ce propune

criticii şi cititorilor trasee obligatorii adecvate semnalării originalităţii, expresivităţii şi

organicităţii acestuia.

Structurarea imaginarului liric al Anei Blandiana confirmă elementele schimbării

care s­a produs o dată cu generaţia ’60 la nivelul discursului poetic, atât de consonant cu

acela al lui Nichita Stănescu sau al lui Marin Sorescu. Am urmărit ipostazele eului liric,

raportul real/imaginar, derealizarea realului, prezenţa elementelor cosmice, a stărilor

şi traseelor imaginarului liric printre care: aspiraţia spre puritate, ocularitatea

universală a spaţiului, pendularea între vis şi reverie, memoria fiinţei, structurarea

Page 23: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

23

sensurilor poetice în operă etc. Apelând la termenii din teoriile imaginarului care au

făcut şi fac carieră în limbajul noii critici literare contemporane pe plan mondial am

analizat opera lirică a poetei pornind de la alteritatea feminin/masculin, dar şi de la

omniprezentul motiv al oglinzii, sinonimiile şi diferenţele dintre starea de somn şi

moarte. Am pus un accent apăsat pe semnalarea specificităţii imaginarului liric prin care

şi poetul, şi cititorul trec practic din lumea contingentă în altă lume. Prin puterea

imaginaţiei, preciza Durand, moartea poate fi negată, iar imaginarea acesteia ca un

repaus, ca somn, înseamnă distrugerea ei, eufemizarea ei. Astfel procedează Ana

Blandiana, folosind această funcţie a imaginaţiei creatoare în poezie, prin imaginile

convergente legate de somn şi moarte. Am analizat şi alte elemente din sfera

imaginarului ca zborul, levitaţia, căderea, considerându­le valorizări ale

antropologicului, ale aspiraţiei spre divinitate, ale verticalizării fiinţei umane.

În opera literară semnată de Ileana Mălăncioiu am urmărit strategia complexă a

acestei poete care în aparenţă narează, comunică, evocă, pune în scenă fragmente din

„poveşti” arhaice, patinate şi roase de timp ca o monedă îndelung îngropată în ţărână, dar

şi frânturi din istorii recente, uneori dintr­un imediat uşor recognoscibil. De cele mai

multe ori livrescul e incorporat insesizabil propriilor viziuni, transfuzia de sânge liric e

atât de reuşită încât inima poemului bate în ritmul imaginarului cu perfectă regularitate.

În acest context până şi „naraţiunile” din spaţiul rural, din amintire, dintr­o copilărie ce

pare ancestrală sunt repovestite şi decupate cu ştiinţa apartenenţei la o lume imaginată,

par desprinse dintr­o carte apocrifă, un liber librorum despre suferinţă şi umilinţă,

despre viaţă şi moarte, despre iubire şi ură, despre inocenţă şi vinovăţie, existenţă şi

neant. Enumerăm doar câteva dintre traseele urmărite în structurarea imaginarului liric la

Ileana Mălăncioiu: raportul Eros/Thanatos se bazează pe o incurabilă frică de iubire şi o

irepresibilă aspiraţie spre ea; cântul, poezia deci, este modalitatea de a transfera aceste

stări în imaginar; legătura dintre feminitate şi apă, element cosmic de esenţă feminină;

nunta şi moartea, ca ritualuri ce se desfăşoară sub lumina rece a Infernului, imperiul

morţii, în care bezna se îmbină cu focul; relevarea obsesivă în imaginar a unui liant

pregnant, obsedant, coagulant, vizibil în întreaga operă a Ilenei Mălăncioiu:

consubstanţialitatea morţii şi a vieţii.

Page 24: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

24

Nota distinctivă a poeziei Angelei Marinescu este dată de cei doi poli între care

se descarcă violent, cu străluciri intense de arc voltaic, tensiunile poemului. Există, mai

întâi, un pol al instinctului, scăldat în sânge ca un altar al ispăşirii şi – în vecinătatea

imediată a acestuia – un pol al cuvântului în care ritualul „barbar” se (im)purifică şi

devine Text.

Am reliefat coerenţa imaginarului Angelei Marinescu vizibilă şi din construcţia

poemelor, a imaginilor care circulă libere, uneori susţinute de cuvinte din sfera

fragilităţii, dar adună în ele puterea fiinţei încordate în gestul suprem al refuzului. Punte

peste abis între real şi imaginar sau (ca să utilizăm termenii lui Jean Burgos), între

„universul simbolizat” şi „universul simbolizant” al reprezentării, poezia Angelei

Marinescu e o încercare temerară, adesea reuşită, de a înălţa biografia instinctuală spre

orizontul „autobiografiei textuale” ce musteşte de „sângele cuvintelor”.

Studiind felul în care Angela Marinescu îşi organizează imaginarul liric original şi

paradoxal totodată am insistat în prezenta teză de doctorat asupra modalităţilor de

eufemizare a morţii.

Din perspectiva traseului antropologic al imaginarului se adânceşte viziunea

eşecului fiinţei, iar scrisul este salvarea prin care se recuperează şi se construieşte un

sens; lupta continuă cu neantul face parte din strategia imaginarului de a „amâna”

momentul acestui impact; viul (sângele) se opune inanimatului şi este, alături de

lumină, un element salvator, rezistent, în acest univers liric tenebros.

Enumerăm doar câteva dintre elementele imaginarului prezente în opera poetei

Carolina Ilica în legătură cu care am adus noi interpretări: scara la cer – motiv

ascensional: oglinda – element (simbol) de reflectare imaginară a eului liric, a

universului; visul, timp al poemelor uitate; vara – anotimpul deplin, plenar al lumii;

motivul dublului, al androginităţii; întoarcerea spre primordial şi arhetipuri; întoarcerea în

copilărie, stare arhetipală a fiinţei; antiteza masculin/feminin; eufemizarea morţii;

somnul, poartă de intrare în moarte; prezenţa cu frecvenţă variabilă a elementelor: foc,

apă, pământ, aer; vegetaţia edenică; ocularitatea universală; suspendarea timpului,

modalitate de amânare a neantului.

Carolina Ilica se supune tiraniei visului, inventând şi poemele duble, ca modalităţi

originale de expunere şi organizare a imaginarului poetic. Aceste poeme duble, creaţii

Page 25: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

25

unice în literatura română, ne dau impresia pulsaţiei stelelor duble ale cerului (la care

poeta face referire şi în subtitlul volumului Tirania visului. Adorarea stelelor­duble).

Câteva din traseele imaginarului în creaţia lirică a poetei optzeciste Mariana

Marin au o relevanţă estetică deosebită şi au fost cercetate în prezenta teză. Am

evidenţiat ocularitatea spaţiului, construit pe ideea că universul întreg este un ochi care

vede; coerenţa imaginarului şi izotopismul acestuia; abordarea antifrastică, mecanica

erosului consonantă cu regimul antitetic al imaginii. Proprii semantismului postmodernist

al unui imaginar multiplu, terifiant, sunt motivele dublului (fratele), al oglinzii şi al

orbirii. Descoperim în creaţia acestei poete folosirea unor adevărate constelaţii de

imagini ce realizează acel semantism al imaginarului poetei propriu

postmodernismului.

În linia negării morţii, a amânării neantului am evidenţiat diverse tehnici şi

strategii printre care: paradoxul imaginarului, funcţia fantastică a imaginaţiei,

principiul amânării, al inventarierii; lipsa iubirii şi memoria morţii. Deconspirarea în

circumstanţele vieţii a jocurilor insinuante ale morţii reprezintă, după opinia noastră, o

posibilă stratagemă vizând rezistenţa în faţa neantului. În analiza poeziei acestei autoare

postmoderniste am acordat un loc aparte puterii imaginaţiei poetice de a destructura

prin scriitură, de a ridica din cuvintele poemului o barieră în faţa „trecerii”.

Cuprinzând 244 de pagini, în care există şi 398 de note, lucrarea de doctorat –

structurată pe 5 capitole – este precedată de un Argument, încheindu­se cu o secţiune

ce reuneşte Concluziile, o Syntèse théorique şi o Bibliografie. Corpusul bibliografic

include opere primare (93), scrieri teoretice şi de critică literară (135). Dintre referinţele

înseriate la Bibliografie, 12 titluri aparţin autoarei, fiind studii publicate în perioada de

pregătire doctorală 2005­2008 în revistele Limbă şi literatură română, Pro Saeculum,

Litere, Negru pe alb.

Page 26: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

26

BIBLIOGRAFIE

I. REFERINŢE PRIMARE

BLANDIANA, ANA, Persoana întâia plural. Prefaţă de Nicolae Manolescu.

Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1964; Călcâiul vulnerabil. Bucureşti: Editura

pentru Literatură, 1966; A treia taină. Bucureşti: Editura Tineretului, 1969; Cincizeci de

poeme, Bucureşti: Editura Eminescu, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie.

Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1972; Poezii. Bucureşti: Editura Cartea

Românească, 1974; Somnul din somn. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1977;

Poeme, Bucureşti: Editura Albatros, 1978; Ochiul de greier. Versuri, Bucureşti: Editura

Albatros, 1981; Proiecte de trecut. Proză. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1982;

Poeme. Ediţie bilingvă româno­engleză. Bucureşti: Editura Eminescu, 1982; Ora de

nisip. Bucureşti: Editura Eminescu, 1983; Coridoare de oglinzi. Bucureşti: Editura

Cartea Românească, 1984; Stea de pradă. Col. Poeţi Români Contemporani. Bucureşti:

Editura Cartea Românească, 1985; Oraşe de silabe. Bucureşti: Editura Sport­Turism,

1987; Poezii. Col. Biblioteca Pentru Toţi. Prefaţă de Eugen Simion. Notă

biobibliografică de Elena Murgu. Bucureşti: Editura Minerva, 1989; Arhitectura

valurilor. [Bucureşti]: Editura Cartea Românească, 1990; 100 de poeme. Col. Scriitori

români. [Bucureşti]: Editura Tinerama, 1991; Imitaţie de coşmar. Bucureşti: Editura Du

Style, 1995; În dimineaţa de după moarte. Bucureşti: Editura DU Style, 1996; Refluxul

sensurilor. Poeme noi. Bucureşti: Humanitas, 2004; Poeme. 1964­2004. Bucureşti:

Humanitas, 2005.

Page 27: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

27

ILICA, CAROLINA, Neîmblânzită ca o stea lactee. Bucureşti: Editura Eminescu,

1974; Cu împrumut mireasma tinereţii. Bucureşti: Combinatul Fondului Plastic, 1975;

Dogoarea şi flacăra, Bucureşti: Editura Eminescu, 1977; Tirania Visului, vol. I.

Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1982; Tirania Visului, vol. II. Bucureşti: Editura

Cartea Românească, 1985; Ephemeris. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1987;

Poeme reci – Tirania Visului, vol. III. Bucureşti: Editura Orient­Occident, 1993;

Makedonski molitvi – Rozariu Macedonean (ediţia a II­a, bilingvă, română­

macedoneană). Skopjie: Editura Kultura, 1996; Scara la cer, vol. I. Bucureşti: Editura

Orient­Occident, 1997; Tirania Visului – The Tyranny of Dream (ediţie bilingvă,

română­engleză). Bucureşti: Editura Orient­Occident, 1999; Sonete imperfecte. Prefaţă

de Dumitru Micu. Bucureşti: Editura Orient­Occident, 2000; Iubind în taină, I, Violet.

Botoşani: Editura Axa, 2001; Poemul scurt al lungii mele vieţi – 13 Poeme (duble) de

dragoste – Vol. I (Plurilingv). Bucureşti: Editura Academiei Internaţionale Orient­

Occident, 2001; Numărătoare inversă. Biblioteca revistei „Convorbiri literare”, aprilie,

2002; Din foc şi din gheaţă (volum selectiv). Selecţie şi postfaţă de Ovidiu Ghidirmic.

Bucureşti: Editura Cartea Românească, 2003; Divina Poesia (antologie şi eseuri despre

poezie). Iaşi: Editura revistei Convorbiri literare, Poesis, 2003; Poemul scurt al lungii

mele vieţi – 13 Poeme (duble) de dragoste – Vol. II (Plurilingv). Bucureşti: Editura

Academiei Internaţionale Orient­Occident, 2004; 13 poeme (duble) de dragoste.

Traducere din limba română de Vitali Kolodii. Ediţie bilingvă (română­ucraineană),

Cernăuţi: Casa editorială BukRek, Ucraina, col. „Poezia Europei” 2005; Puţin mai mult

(55 de poeme + 1). O deschidere spre transmodernism. Prefaţă de Theodor Codreanu.

Bucureşti: Editura Academiei Internaţionale Orient­Occident, 2005; Din foc şi din

gheaţă. De feu et de glace. Sélection et version française par Elisabeta Isanos. Bucarest,

Metz: Editura Academiei Internaţionale Orient­Occident 2006.

MARIN, MARIANA, Un război de o sută de ani (utopii şi alte poeme de

dragoste). Bucureşti: Editura Albatros, 1981; La întretăierea drumurilor comerciale. În

Cinci (antologie colectivă, împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan

Lefter, Alexandru Muşina, cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu). Bucureşti: Editura Litera,

1982; Aripa secretă. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1986; Au carrefour des

Page 28: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

28

grandes routes commerciales. În traducerea lui Sebastian Reichmann. Paris: Editura Est,

1990; Atelierele. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1991; Les ateliers. În traducerea

lui Alain Paruit. Paris: Editura Est, 1991; Ia­ţi boarfele şi mişcă. Interviu realizat cu

Oana Orlea. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1992; Mutilarea artistului la

tinereţe. Bucureşti: Editura Muzeul Literaturii Române, 1999; Zestrea de aur. Antologie

de autor cu un text critic de C. Rogozanu. Bucureşti: Editura Muzeul Literaturii Române,

2002.

MARINESCU, ANGELA, Sânge albastru. Bucureşti: Editura Pentru Literatură,

1969; Ceară. Bucureşti: Editura Pentru Literatură, 1971; Poezii. [Bucureşti]: Editura

Cartea Românească,1974; Poeme albe. [Bucureşti]: Editura Cartea Românească, 1978;

Structura nopţii. Poeme. [Bucureşti]: Editura Cartea Românească, 1979; Blindajul final.

Versuri. [Bucureşti]: Editura Cartea Românească, 1981; Var (antologie). Bucureşti:

Editura Cartea Românească, 1989; Parcul. Constanţa: Editura Pontica, 1991; Cocoşul s­a

ascuns în tăietură, Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1996; Blues. Bucureşti:

Editura Albatros, 1996; Blues & Parcul. Bucureşti: Editura Albatros, 1997; Satul prin

care mă plimbam rasă în cap (eseuri). Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1997; O

interpretare posibilă la Evanghelia după Toma. Bucureşti: Editura Anastasia, 1997;

Skanderbeg. (Antologie). În loc de prefaţă: Nicolae Manolescu. Posfaţă: Octavian

Soviany, Ioan Buduca. Col. Scriitori Români Contemporani. Ediţii definitive. Bucureşti:

Editura Vinea, 1998; Fugi postmoderne. Poeme din ce în ce mai exacte. Bucureşti:

Editura Vinea, 2000; Îmi mănânc versurile. Bucureşti: Editura Vinea, 2003; Poeme de

sus în jos. Postfaţă: Dan Silviu Boerescu. [Bucureşti]: Editura Cartea Românească, 2003;

Jurnal scris în a treia parte a zilei. Bucureşti: Editura Muzeul Literaturii Române, 2003.

MĂLĂNCIOIU, ILEANA, Pasărea tăiată. Prefaţă de Ştefan Aug. Doinaş.

Bucureşti: Editura Tineretului, 1967; Către Ieronim. Versuri. Bucureşti: Editura

Albatros, 1970; Inima reginei. Bucureşti: Editura Eminescu, 1971; Crini pentru

domnişoara mireasă. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1973; Poezii. [Bucureşti]:

Editura Cartea Românească, 1973; Ardere de tot. Versuri. Bucureşti: Editura Cartea

Românească, 1976; Vina tragică, Bucureşti, 1978; Peste zona interzisă. Versuri.

Page 29: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

29

Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1979; Poeme. Cuvânt înainte de Lucian Raicu.

Bucureşti: Editura Albatros, 1980; Sora mea de dincolo. [Bucureşti]: Editura Cartea

Românească, 1980; ediţia a II­a, Bucureşti: Editura Litera, 1992; Linia vieţii. Bucureşti:

Editura Cartea Românească, 1982; Peste zona interzisă – À travers la zone interdite.

Ediţie bilingvă. Traducere Annie Bentoiu. Prefaţă Eugen Negrici. Bucureşti: Editura

Eminescu, 1984; Peste zona interzisă – Across the Forbidenn Zone. Ediţie bilingvă.

Traducere Dan Duţescu. Prefaţă Valeriu Cristea. Bucureşti, 1985; Urcarea muntelui.

Bucureşti: Editura Albatros, 1985; ediţia a II­a, necenzurată şi adăugită. Bucureşti:

Editura Litera, 1992; Călătorie spre mine însămi. Bucureşti, 1987; Cronica melancoliei.

Bucureşti, 1988; Ardere de tot. Col. Poeţi Români Contemporani. Bucureşti: Editura

Eminescu, 1992; Poezii, [Bucureşti]: Editura Vitruviu, 1996; Linia vieţii. Antologie. Cu o

prefaţă de Nicolae Manolescu. Iaşi: Editura Polirom, 1999; Călătorie spre mine însămi.

Prefaţă de Nicolae Manolescu. Iaşi, 2000; A vorbi într­un pustiu. Col. Ego. Iaşi: Editura

Polirom, 2001; Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea­Enache. Iaşi:

Editura Polirom, 2003; Sora mea de dincolo – My sister Beyond. Ediţie bilingvă.

Traducere Radu Doru Cosmin şi Jo Anne Growney. Piteşti, 2003.

II. REFERINŢE CRITICE A. ENCICLOPEDII, DICŢIONARE, ISTORII LITERARE, TRATATE

*** Dicţionarul general al literaturii române, A/B; C/D. Academia Română.

Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 2004; E/K; L/O. Academia Română.

Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 2005; P/R. Academia Română. Bucureşti:

Editura Univers Enciclopedic, 2006; S/T. Academia Română. Bucureşti: Editura

Univers Enciclopedic, 2007.

*** Dicţionarul Scriitorilor Români. Coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi,

Aurel Sasu, (A­C). Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995; vol. II,

D­L, Bucureşti: Editura Albatros, 1998; vol III, M­Q, Bucureşti: Editura Albatros,

2001; vol.IV, R­Z, Bucureşti: Editura Albatros, 2002.

Page 30: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

30

*** Dictionnaire des mythes littéraires. Sous la direction du Professeur Pierre Brunel.

Nouvelle édition augmentée. [Paris]: Éditions Du Rocher. Jean­Paul Bertrand

Éditeur, 1988.

*** Lexicon feminist. Editoare: Otilia Dragomir, Mihaela Miroiu. Iaşi: Editura Polirom,

2002.

*** Poetică şi stilistică. Orientări moderne. Prolegomene şi antologie de Mihail Nasta şi

Sorin Alexandrescu. Bucureşti: Editura Univers, 1972.

*** Postmodernism. (Sorin Pârvu, coord.). Seria Dicţionare. Iaşi: Editura Institutul

European, 2005.

*** 100 cei mai mari scriitori români. Prefaţă de Eugen Uricaru. Coordonator: Mircea

Ghiţulescu. Bucureşti: Editura Lider, Editura Star, f.a.

Barbu, Eugen, O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până

în prezent. Bucureşti: Editura Eminescu, 1975.

Boncompagni, Solas, Lumea simbolurilor. Numere, litere şi figuri geometrice.

Tradurere din italiană de Cornel Nicolau. Bucureşti: Humanitas, 2004.

Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Bucureşti:

Fundaţia Regală Pentru Literatură Şi Artă, 1941.

Ciopraga, Constantin, Literatura română între 1900 şi 1918. [Iaşi]: Editura Junimea,

1970.

Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, vol.1­3. Bucureşti: Editura

Artemis, 1994, 1995.

Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. II.

Bucureşti: Editura Minerva, 1974.

Ferber, Michael, Dicţionar de simboluri literare. Cambridge University Press. Traducere

din engleză de Florin Sicoe. Chişinău: Editura Cartier, 2001.

Lewis, James R., Enciclopedia visului. Traducere din limba engleză de Oana Grădinaru. Bucureşti: Editura Trei, 2006.

Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane. Ediţie de Eugen Simion. Editura

Minerva, 1973.

Micu, Dumitru, Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism.

Bucureşti: Editura Saeculum I.O., 2000.

Page 31: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

31

Mihăilă, Ecaterina, Semiotica poeziei româneşti neomoderne. Bucureşti: Editura Cartea

Românească, 2003; Poezia română neomodernă. Perspectivă textuală.

Bucureşti: Editura Cartea Românească, 2004.

Piru, Al., Panorama deceniului literar românesc 1940­1950. [Bucureşti]: Editura pentru

Literatură, 1968; Poezia românească contemporană 1950­1975, vol. I. Generaţia

vârstnică, vol. II. Generaţia mijlocie, generaţia tânără. Bucureşti: Editura

Eminescu, 1975.

Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol.I­II. Bucureşti: Fundaţia

Luceafărul, 2001.

Renard, Hélène, Dicţionar de vise. Traducere de Catrinel Auneanu. Piteşti: Paralela 45,

2006.

Sabatier, Robert, Histoire de la poésie française. La Poésie du vingtième siècle. 1­3.

Tradition et Évolution. Paris: Editions Albin Michel, 1982.

Sasu, Aurel, Dicţionarul biografic al literaturii române. DBLR, vol. 1, A­L; vol. 2, M­

Z. Col. Mari dicţionare. Piteşti: Editura Paralela 45, 2006.

Ţeposu, Radu G., Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. Ediţia

a III­a. Prefaţă de Al. Cistelecan. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 2006.

Ulici, Laurenţiu, Literatura română contemporană, I – Promoţia 70. Bucureşti: Editura

Eminescu, 1985.

B. SCRIERI TEORETICE

*** Gender in transition, Washington D.C.: World Bank, 2002.

*** Femeile şi bărbaţii în România. Comisia Naţională pentru Statistică. Bucureşti,

2000.

Bachelard, Gaston, Psihanaliza focului. În româneşte de Lucia Ruxandra Munteanu.

Prefaţă: Romul Munteanu. Bucureşti: Editura Univers, col. Eseuri, 1989;

Flacăra unei lumânări. Traducere Marina Bakonsky. Editura Anastasia, 1994;

Aerul şi visele. Eseu despre imaginaţia mişcării. Traducere de Irina Mavrodin. În

loc de prefaţă: Dubla legitimitate de Jean Starobinski.Traducere de Angela

Martin. Bucureşti: Editura Univers, 1997; Poetica reveriei. Traducere din limba

Page 32: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

32

franceză de Luminiţa Brăileanu. Prefaţă de Mircea Martin. Piteşti: Editura

Paralela 45, 2005.

Béguin, Albert, Sufletul romantic şi visul. Eseu despre romantismul german şi poezia

franceză. Traducere şi prefaţă de Dumitru Ţepeneag. Postfaţă de Mircea Martin.

Bucureşti: Editura Univers, col. Studii, 1998.

Beigbeder, Olivier, La Symbolique. Col. Que sais­je? Paris: Presses Universitaires de

France, Troisième édition, 1968.

Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului. Bucureşti: Editura Humanitas, 2000.

Braga, Corin (coord.), Concepte şi metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile

Phantasma. Iaşi: Polirom, 2007.

Brădeanu, Adina, Otilia Dragomir, Otilia, Rovenţa­Frumuşani, Daniela, Surugiu,

Romina, Femei, cuvinte şi imagini. Perspective feministe. Col. Studii de gen.

Iaşi: Editura Polirom, 2002.

Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului. Traducere de Gabriela Duda şi Micaela

Gulea. Prefaţă de Gabriela Duda. Bucureşti: Editura Univers, 1988.

Călinescu, G., Domina bona. În: Principii de estetică. Bucureşti: Editura pentru

Literatură, 1968.

Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc. Postfaţă de Paul Cornea. Bucureşti:

Humanitas, 1999.

Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale Imaginarului. Traducere de Marcel

Aderca. Prefaţă şi postfaţă de Radu Toma. Bucureşti: Editura Univers, 1977;

Aventurile Imaginii. Imaginaţia simbolică. Imaginarul. Traducere din limba

franceză de Muguraş Constantinescu şi Anişoara Bobocea. Bucureşti: Editura

Nemira, 1999.

Dworkin, Andreea, Războiul împotriva tăcerii. Col. Studii de gen. Iaşi: Editura Polirom,

2001.

Eliade, Mircea, Oceanografie. Bucureşti: Editura Humanitas, 1991; Tratat de istorie a

religiilor. Cu o prefaţă de Georges Dumézil şi cu un Cuvânt înainte al autorului.

Traducere de Mariana Noica. Bucureşti: Editura Humanitas, 1992; Insula lui

Euthanasius. Bucureşti: Editura Humanitas, 1993; Imagini şi simboluri. Eseu

Page 33: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

33

despre simbolismul magico­religios. Prefaţă de Georges Dumézil. Traducere de

Alexandra Beldescu. Bucureşti: Editura Humanitas, 1994.

Fînaru, Sabina, Eliade despre Eliade. Col. Studii. Ediţia a II­a. Bucureşti: Editura

Univers, 2003.

Fontanier, Pierre, Figurile limbajului. Traducere, prefaţă şi note de Antonia

Constantinescu. Bucureşti: Editura Univers, 1977.

Hugo, Friedrich, Structura liricii moderne de la mijlocul secolului al 19­lea până la

mijlocul secolului al 20­lea. În româneşte de Dieter Fuhrmann. Bucureşti: Editura

pentru literatură universală, 1969.

Huizinga, Johan, Homo ludens. Încercare de determinare a elementului ludic al culturii.

Traducere din limba olandeză de H. R. Radian. Prefaţă de Gabriel Liiceanu. Col.

Eseuri. Bucureşti: Editura Univers, 1977.

Lefter, Ion Bogdan, Filo­feminisme. În: Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii”

culturale. Piteşti: Editura Paralela 45, 2000.

Manolescu, Nicolae, Despre poezie. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1987.

Mihăilescu, Ştefania, Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838­

1929). Iaşi: Editura Polirom, 2002.

Miller­Verghy, Margareta şi Săndulescu, Ecaterina, Evoluţia scrisului feminin în

România. Cu o prefaţă de Eugen Lovinescu, Bucureşti: Bucovina, Institut de arte

grafice, 1935.

Mincu, Marin, Experimentalismul poetic românesc. Prefaţă de Ştefan Borbély. Col.

Deschideri. Piteşti: Editura Paralela 45, 2006.

Miroiu, Mihaela, Convenio. Col. Studii de gen. Iaşi: Editura Polirom, 2002

Muşina, Alexandru, Paradigma poeziei moderne. Braşov: Editura Aula, f.a.

Negrici, Eugen, Sistematica poeziei. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1988;

Literatura română sub comunism. Proza. Col. Cartea fundamentală. Bucureşti:

Editura Fundaţiei Pro, 2002.

Nicolescu, Vasile, Cuvânt înainte. În: Din lirica feminină românească. Antologie şi

note de Ileana Manole şi Virginia Carianopol. Bucureşti: Editura Albatros, 1975.

Steinem, Gloria, Revoluţia interioară. Cartea respectului de sine. Col. Studii de gen.

Iaşi: Editura Polirom, 2001.

Page 34: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

34

Wunenburger, Jean­Jacques, Studii asupra imaginii. Ediţie îngrijită şi postfaţă de Sorin

Alexandrescu. Traducere de Muguraş Constantinescu. Iaşi: Polirom, 2004.

Zaharia­Filipaş, Elena, Studii de literatură feminină. Bucureşti: Editura Paideia, 2004.

C. STUDII DE CRITICĂ LITERARĂ 1. ÎN VOLUME:

Bayo, Gérard, Revolta lui Arthur Rimbaud. În româneşte de Ioan Adam şi Robert Adam.

Prefaţă şi note de Ioan Adam şi Robert Adam. Cuvânt înainte de Dominique

Daguet. Editura Eminescu, 1998.

Bădescu, Horia, Magda Isanos. Drumul spre Eleusis. Col. Contemporanul nostru.

Editura Albatros, 1975

Constantin, Ilie, Despre poeţi, Editura Cartea Românească, 1971; Scurtă istorie a poeziei

române, vol. I, Bucureşti: Editura Albatros, 2005.

Cristea­Enache, Daniel, Sertarul Scriitorului Român. Dialoguri pe hârtie. Iaşi: Polirom,

2005.

Dimitriu, Daniel, Ares şi Eros. Col. Sinteze critice. Iaşi: Editura Junimea, 1978.

Ghidirmic, Ovidiu, Carolina Ilica şi nostalgia purităţii originare (Poetica

arhetipurilor). Postfaţă la vol. Carolina Ilica, Din foc şi din gheaţă. [Bucureşti]:

Editura Cartea Românească, 2003.

Grigurcu, Gheorghe, Poeţi români de azi. [Bucureşti]: Editura Cartea Românească, 1979.

Iorga, N., O luptă literară, II. Ediţie de Valeriu Râpeanu şi Sanda Râpeanu, studiu

introductiv, note şi comentarii de Valeriu Râpeanu. Bucureşti: Editura Minerva,

1979.

Iorgulescu, Mircea, Scriitori tineri contemporani, Editura Eminescu, 1978.

Lovinescu, E., Prefaţă. În: Evoluţia scrisului feminin în România. Antologie de

Margareta Miller­Verghy şi Ecaterina Săndulescu. Bucureşti: Bucovina, Institut

de arte grafice, 1935; Scrieri, 1. Critice. Ediţie şi studiu introductiv de Eugen

Simion. Editura Pentru Literatură, 1969; Scrieri. 3. Aqua forte. Ediţie de Eugen

Simion. Bucureşti: Editura Minerva, 1970; Scrieri, 4. Opere, I. Ediţie îngrijită de

Maria Simionescu şi Alexandru George. Studiu introductiv de Alexandru George.

Col. Scriitori români. Bucureşti: Editura Minerva, 1982.

Page 35: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

35

Maiorescu, Titu, Opere, I. Ediţie, note, variante, indice de Georgeta Rădulescu­Dulgheru

şi Domnica Filimon. Studiu introductiv de Eugen Todoran. Col. Scriitori Români.

Bucureşti: Editura Minerva, 1978.

Manolescu, Nicolae, În loc de prefaţă: Roşul şi negrul. În: Angela Marinescu,

Skanderbeg. Col. Scriitori Români Contemporani. Ediţii definitive. Bucureşti:

Editura Vinea, 1998, p.7­8.

Martin, Mircea, Generaţie şi creaţie, Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1969.

Micu, Dumitru, „Gândirea” şi gândirismul. Bucureşti: Editura Minerva, 1975; Limbaje

moderne în poezia românească de azi. Bucureşti: Editura Minerva, 1986;Mircea

Eliade. Viaţa ca operă, opera ca viaţă. Bucureşti: Editura Constelaţii, 2003.

Negoiţescu, I., Scriitori contemporani. Ediţie îngrijită de Dan Damaschin. Cluj: Editura

„Dacia”, 1994.

Negrici, Eugen, Poezia Ilenei Mălăncioiu. În: Ileana Mălăncioiu, Peste zona interzisă –

À travers la zone interdite. Ediţie bilingvă. Traducere Annie Bentoiu. Prefaţă

Eugen Negrici. Bucureşti: Editura Eminescu, 1984, p.5­16;

Poantă, Petru, Radiografii. Cluj­Napoca: Editura Dacia, 1978.

Pop, Ion, Jocul poeziei. [Bucureşti]: Editura Cartea Românească, 1985.

Popa, Mircea, Dora d’Istria. În: Sub semnul Franţei, Cluj­Napoca: Editura Eurograph,

2006.

Simion, Eugen, Scriitori români de azi, III. Bucureşti: Editura Cartea Românească,

1984; Scriitori români de azi, IV. Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1989.

Soviany, Octavian, Postfaţă: Un epos liturgic. În: Angela Marinescu, Skanderbeg. Col.

Scriitori Români Contemporani. Ediţii definitive. Bucureşti: Editura Vinea, 1998,

309­327.

Teutişan, Călin, Eros şi reprezentare. Convenţii ale poeziei erotice româneşti. Prefaţă

de Ion Pop. Piteşti: Editura Paralela 45, 2005.

Tomuş, Mircea, Carnet critic. Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1969.

2. ÎN PERIODICE:

Adam, Georgeta, Profanul şi sacrul. De la realul umil la idee: Ana Blandiana. În

Limbă şi literatură, L, vol. I­II, 2005, p. 73­79; Mariana Marin – în armura

Page 36: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

36

celor două singurătăţi (I). În Litere, VII, nr. 3 (72), martie 2006, p. 20­22;

Mariana Marin – în armura celor două singurătăţi (II). În Litere, VII, nr. 4

(73), aprilie 2006, p. 24­26; Ileana Mălăncioiu. Panorama eului anxios. În

Litere, VIII, nr.1 (82), ianuarie 2007, p. 28­31; Ana Blandiana: Imaginarul liric

sau pasul dintre materie şi spirit. În Pro Saeculum, VI, nr. 3, (35), martie 2007,

p. 28­31; Poezia feminină. Ana Blandiana. Oglinda sfărâmată, semnele,

cuvintele unei limbi pierdute. În Negru pe alb, I, nr. 3, iunie 2007; Carolina Ilica

– Obsesia imaginarului originar. În Pro Saeculum, VI, nr. 6­7 (38­39), iunie­

iulie 2007, p. 2­4; Fugi postmoderne cu Angela Marinescu. În Litere, VIII, nr. 6­

7 (iunie­iulie) 2007, p. 32­34; Mircea Eliade. Perenitatea şi universalitatea

arhetipurilor (I). În Litere, IX, nr. 3­4 (96­97), martie­aprilie 2008, p. 23­25;

Mircea Eliade. Perenitatea şi universalitatea arhetipurilor (II). În Litere, IX,

nr.5 (98), mai 2008, p. 27, 28, 30; Poezia feminină în România. Conştientizarea

genului. În Pro Saeculum, VII, nr. 4 (48), iunie 2008, p. 9­11; Ileana

Mălăncioiu. Panorama tragică a eului anxios. În Pro Saeculum, VII, nr. 6 (50),

sept. 2008, p. 32­37.

Adam, Ioan, Senzualitate şi candoare. În: Săptămâna, Serie nouă, nr. 192, 9 aug. 1974,

p.3.

Boldea, Iulian, Cunoaşterea poetică şi simbolismul agonicului: Ileana Mălăncioiu. În:

Târnava, XIII, nr. 78­81 (1­4/2004), p. 26­28; Luciditate şi adevăr poetic. În:

Familia, Seria a V­a, an 41 (141), nr. 11­12 (480­481), nov.­dec. 2005, p. 96­99.

Ciobanu, Nicolae, Ana Blandiana: „Octombrie, noiembrie, decembrie”. În: Luceafărul,

XV, nr. 41 (545), 7 oct.1972, p.2; Daniela Crăsnaru: „Crângul hipnotic”. În:

Luceafărul, XXIII, nr. 29 (951), 19 iul. 1980, p.6.

Ciopraga, Constantin, Dincolo de tristeţe – Ileana Mălăncioiu. În: Pro Saeculum, III,

nr. 8 (14), dec. 2004, p. 6­9.

Cristea, Valeriu, Ileana Mălăncioiu. Poezii. În: România literară, VI, nr.15,12

apr.1973, p. 10.

Grigurcu, Gheorghe, Feminin versus masculin. În: România literară, XXXIV, nr. 40, 9­

15 oct. 2002, p. 9; Ethosul Anei Blandiana. În: România literară, XXXVII, 3,

26 ian.­1 febr. 2005, p. 9.

Page 37: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

37

Iorga, Filip­Lucian (interviu de...), Angela Marinescu: „Totul este poezie, dacă te

pricepi să vezi”. În: România literară, XXXVII, nr.23, 16­22 iun. 2004, p.16­17.

Lovinescu, E., Şoapte din umbră (Triptic). În: Convorbiri critice, II, 13, 1908.

Manolescu, Nicolae, Ana Blandiana: „Călcâiul vulnerabil”. În: Contemporanul, nr. 4

(1.059), 27 ian.1967, p. 3; „Sufletul meu lepădat de trup”. În: România literară,

XII, nr.37, 13 sept. 1979, p. 9; Nicolae Manolescu, „Portret cu cireşe la urechi”.

În: România literară, XIV, nr. 30, 23 iul. 1981, p. 9; „În ateliere va fi de acum

întuneric”. În: România literară, XXIV, nr. 19, 9 mai 1991, p. 9.

Mincu, Ştefania, Angela Marinescu sau poezia ca skanderbeg. În: Paradigma, X, nr.3­

4, 2002, p. 4­5.

Micu, Dumitru, Ana Blandiana, „A treia taină”. În: România literară, III, nr. 3 (67), 15

ian. 1970, p. 4.

Moldovan, Ioan, Dependenţa de înţelesuri. În: Familia, an 41(141), XXXVII, nr. 3

(472), martie 2005, p.14­15.

Pavel, Dora (interviu de...) Angela Marinescu: „Eu scriu ca să nu mai scriu”. În:

România literară, XXXIX, nr. 37, 21 sept. 2007, p.18­19.

Pricop, Constantin, Mariana Marin: Un război de o sută de ani. În: Convorbiri

literare, 3, 1982, p. 5.

Raicu, Lucian, Ana Blandiana. A treia taină, În: România literară, III, nr. 10 (74), 5

mart. 1970, p. 9; Densitate şi elevaţie. În: România literară, X, nr. 46, 17 nov.

1977, p.9; Fervoarea incisivă. În: România literară, XV, nr. 41, 2 oct. 1982, p.

10.

Savu, Cornelia Maria, Când poezia devine biografie. În: Curierul naţional, X, nr. 2516,

17 iun. 1999, p. 13.

Simion, Eugen, Intelectualizarea emoţiei. În: România literară, VI, nr. 38, 20 sep.

1973, p. 5.

Ştefănescu, Alex., Ana Blandiana: „Somnul din somn”. În: Scânteia, XLVII,

nr. 11.040, 17 febr. 1978, p.4; În absenţa orgoliului. În: Scânteia tineretului,

Seria II, XXXVII, nr. 9.948, 21 mai 1981, p. 4.

Zub, Alexandru, O perspectivă istoriografică. În: Caiete critice, 3­5 (233­235), 2007,

p. 33.

Page 38: STRUCTURI ALE IMAGINARULUI LIRIC ÎN REPREZENTĂRI … · 2008. 10. 1. · 5 ARGUMENT Propunândune o cercetare a imaginarului liric în reprezentări feminine contemporane, aşa

38