Octavian MÂNDRUŢ

ORINTC

B O O K S

RELIEF SOARE

FLUVII

TERRA

AMERI

CA

AMERI

CAOCE

ANIA

OCEAN

IA

OCEANIA

OCEANIA

STELESTELE SAH

ARARESURS

E

HIDROG

RAFIE

HIDROG

RAFIE

SATUR

N

AUSTR

ALIA

AFRICA

CLIMĂ

MARTE

MARTE HIMALAYA

HIMALAYAMEDIU

ASIA

ATLASDE GEOGRAFIA

CONTINENTELORclasele VI-VII

5

I. CONTINENTELE TERREI – PRIVIRE DE ÎNTREG

Caracteristicile comparative ale continentelor (suprafața, populația)

Continent Suprafața Populațiamil. km2 % din total uscat mil. loc. % din total

Europa 10,2 6,9 720 10,5Asia 45,1 29,8 4 477 60,3Africa 30,5 20,2 1 232 14,9America de Nord 24,4 16,2 574 7,9America de Sud 18,0 11,9 423 5,8Australia și Oceania 8,5 5,7 42 0,6Antarctica 14,0 9,3 - -

Planiglob fi zic

În unele atlase și cărți se consideră că în jurul continentului antarctic poate fi de-limitat un ocean (format din părțile sudi-ce ale Oceanelor Atlantic, Indian și Pacific), denumit Oceanul Antarctic (sau Oceanul Austral), cu o suprafață de 21,9 mil. km2.

Caracteristici ale întinderii oceanelor

Oceane Suprafațamil. km2 % din ocean

Oceanul Pacific 179,6 49,8Oceanul Atlantic 92,0 25,5Oceanul Indian 74,9 20,8Oceanul Arctic 14,5 3,9

10

EUROPAII

M -ț i i C au c azM

- ț i i Ap e n i n i

Pe

n. I t a

l i că

M- ț i i D i n a r i c i

M-ții Stara Planina(B alcani)

P e n . B a l c a n i c ă

O C E A N U L A R C T I C

M a r e a N e a g r ă

M. MarmaraM a r e a

T i r e n i a n ăMarea

I o n i c ă

Marea A driatică

Marea E gee

M. A zov

P e n. I b e r i c ă

M-ții C antabrici

Pen. B retagne

Pen.

Iutla

nda

I . Irlanda I. MareaB ritanie

V f. B en Nevis1343

1041

621

2648

34042522

2911

25445642

3478

I-le Hebrid

e

I. Islanda

I. K olguev

V ulc. Hekla1491

I-le F eroë

I-le Shetland

I-le Orkney

C . R oca

C . T arifaStr. G ibraltar

GolfulB iscaya

Marea Mânecii

T amisa

E lba

Oder

D ravaSava

D unărea

Dunărea

T isa

Mureș

Prut

Nipru Don

Don

Daugava

L . L adoga

L . Onega

M. A lbă

M. B arents

Torne

D vina de Nord

Mezen

Peciora

K ama

Ural

Doneț

Volga

N istru

Bugul de Sud

Olt

Main

WeserSena

Rin

L oaraVienne

Garonne

Duero

T ejoEbro

Ron Pad

V istula

M a r e a

N o r d u l u i

M a r e a

N o r v e g i e i

Golful

Botnic

Golful F inic

Str. Calais

I. Sardinia

I. C orsica

I. Sicilia

I. C retaI. Malta I. C ipru

A S I A

A F R I C A

A

SI

A

Pen.C rimeea

Pen. Pelopones

MasivulC entral

Pod.

B oemiei

C âmpia

Panonică

C â m p i a

E u r o p e i

d e E s t

M -ț i i P i r i n e i

C apul Nord

Pen. K ola

PodișulVolgăi

C olineleT iman

C olineleB ielorusiei

PodișulC entral

R us

PodișulValdai

PodișulPodolic Podișul

D onețului

Pe

ni

ns

ul

a

Sc

an

di

na

vă

0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000

1885

1602

2470

1142

4807V f. Mont B lanc

V f. D urmitor

V f. O limp

V f. MoldoveanuV f. E lbrus

V ulc. E tna3323

1895V f. Narodnaia

2654

2592

Str.

Bosfo

rStr. Dardanele

Volga

20°

60°

50°

40°

0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°10°Cercul Polar A rctic

M - ț i i

Ca

rp

ați

M . L igurică

Cordiliera B eticăGuadalquivir

Guadiana

I-

le

Br

it

an

i c e

M a re a

Me d i

t e r a n ă

M a r e a

Ba

l ti

că

M- ț i i A l p i

C âmpi a R omână

OC

EA

NU

LA

TL

AN

TI

C

Mu

nț

ii

Sc

an

di

n

av

ie

i Mu

nț

ii

Ur

al

C â m p i a N o r d - E u r o p e a nă

I-leBaleare

Volga

Câm

p ia

P re c as p i c ă

K ama

C . F inisterre

G. L ion

Mare

aCas

pică

70°

Europa - harta fizică

Europa, privită la scară planetară, are as-pectul unei prelungiri a continentului asia-tic. Din această cauză, cele două continente (Europa și Asia) sunt numite, uneori, ca unul singur: Eurasia.

Europa constituie, față de continentul asiatic, mai mult o regiune de diferențiere culturală și istorică, decât fizico-geografică.

Limita dintre Europa și Asia poate fi con-siderată pe aliniamentul Munților Ural, flu-viul Ural, Marea Caspică, Munții Caucaz, Ma-rea Neagră, Marea Mediterană.

La o privire mai atentă se observă că Eu-ropa este formată dintr-o întindere conti-nentală (în est) şi o întindere cu un aspect peninsular (în partea centrală, vestică şi su-dică). Linia imaginară de demarcaţie poate fi trasată între Marea Baltică şi Marea Neagră.

Europa este un continent mijlociu, ca po-pulație, dar mic în ceea ce privește întinderea.

Civilizația elenistică și cea romană stau, în mare măsură, la baza dimensiunii cultura-le actuale a continentului european. În Evul Mediu și în Epoca Modernă a reprezentat continentul cu cea mai mare importanță în evoluția lumii. Din nefericire, de aici s-au de-clanșat și cele două războaie mondiale.

În prezent, constituie un important nu-cleu de dezvoltare economică, științifică, cul-turală și tehnologică al lumii contemporane.

Harta de mai sus redă fizionomia ge-nerală a spațiului natural european, recu-noscându-se pe aceasta principalele siste-me montane și trepte de relief, țărmurile și articulațiile lor, cele mai importante fluvii și lacuri.

Puncte extreme:

N – Nordkyn71°08’ lat. N

S – Capul Tarifa36°00’ lat. N

V – Capul Roca9°31’ long. V

E – Munții Ural (NE)66°23’ long. E

11

Europa

Europa - harta politicăCifrele de pehartăreprezintă:1. LUXEMBURG2. MONACO3. LIECHTENSTEIN4. SAN MARINO5. VATICAN6. ANDORRA7. Teritoriu aparținând FEDERAȚIEI RUSE8. REP. MOLDOVA9. MUNTENEGRU10. Partea europeană a TURCIEI11. MACEDONIA DE NORD

Aglomerații urbaneși orașe

peste 10 mil. loc.

5 – 10 mil. loc.

1 – 5 mil. loc.

0,5 – 1 mil. loc.100 000 – 500 000 loc.

F E D E R A Ț I A

R U S Ă

REGATUL UNITAL MARIIBRITANIIȘI IRLANDEI DE

NORD

PORTU

GALIA

S P A N I A

MonacoMadrid

Paris

Moscova(Moskva)

Londra

Dublin

Reykjavik

Roma

Valencia

Barcelona

Milano

Napoli

Palermo

MALTA

I. Sicilia

I. Creta (Gr.)

I. Sardinia(It.)

I. Corsica(Fr.)

I-le Baleare (Span.)

SevillaMalaga

Porto

ZaragozaLisabona

FRANȚA

ITALIA

BULGARIA

GRECIA

SERBIA

ALBANIA

AUSTRIAELVEȚIAUNGARIA

CROAȚIABOSNIA ȘIHERȚEGOVINA

SLOVENIA ROMÂNIA

BELARUSP O L O N I A

GERMANIA

1

2

11

6

3

4

5

7

10

8

Luxemburg

IRLANDA DANEMARCA

OLANDA

ISLANDA

CEHIA SLOVACIA

LITUANIA

LETONIAESTONIA

MareaIonică

MareaEgee

Marea AdriaticăMarea Tireniană

M. Azov

Marea Mânecii

GolfulBiscaya

M. Albă

M. Barents

MareaNordului

MareaNorvegiei

G.B

ot

ni

c

M a r e a

B a l t i c ă

TorinoMarsiliaBilbaoOviedo

La Coruña

Berna

Le Hâvre

Liverpool Manchester

Glasgow

Oslo

Stockholm

Helsinki

JaroslavlSankt Petersburg

Arhanghelsk

Uhta

SmolenskMalmö

Göteborg

Trondheim

Turku

Tampere

Espoo

Bergen

Nijni Novgorod

Sevastopol

Iași

Constanța

Cluj-Napoca

Timișoara

Volgograd

Saratov

Harkov

Odessa

Lvov

Cracovia

Poznan

Wroclaw Lódz

Rostov pe DonDonețk

Dnipropetrovs’k

Krasnodar

Chișinău

București

Sofia

Istanbul

Varna

Iraklion

Kiev

Minsk

Varșovia

Praga

Viena BratislavaBudapesta

Zagreb

Belgrad

Skopje

SalonicTirana

Podgorica

Atena

Ljubljana

Sarajevo

Berlin

Amsterdam

Copenhaga

Bruxelles

GdanskHamburg

KölnLille

Haga

Frankfurt

München

Vilnius

Riga

Tallinn

Astrahan

Groznâi

Murmansk

Kazan

Samara

Ufa

Perm

Ekaterinburg

I-le Orkney

I-le Shetland(UK)

I-le Feroë(Dan.)

I-leHebr

ide

Belfast

Birmingham

Lyon

Voroneț

Kursk

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

70°Cercul Polar A rctic

M a r e aM

ed i t e r a n ă

Nantes

Bordeaux

Toulouse

U C R A I N AF

IN

LA

ND

A

SU

ED

I

A

NO

RV

EG

IA

A F R I C A

9

Ma r e a N e a g r ă

O C E A N U L A R C T I C

OC

EA

NU

LA

TL

AN

TI

C

KAZAHSTAN

Mar

eaC

aspi

că

0 200 400 600 800 1000 km

A S IA

BELGIA

Harta politică a Europei este formată din 44 de state. Există diferite statistici și hărți unde provincia sârbă Kosovo (capitala Pristina) este considerată stat indepen-dent, dar nerecunoscut internațional (de exemplu, de ONU, China, Federația Rusă etc.).

Trei state (Federația Rusă, Turcia și Kazahstan) se întind atât în Europa, cât și în Asia, fiind astfel state eurasiatice.

Statele europene dețin „teritorii exterioare”: Spa-nia are două enclave pe teritoriul Marocului (Ceuta și Melila), Franța are departamente de peste mări (DOM) și

teritorii de peste mări (TOM), iar Danemarca are o legă-tură preferențială cu Groenlanda.

Harta politică actuală a Europei este rezultatul trata-telor ulterioare Primului Război Mondial (1920–1922), al efectelor celui de-al Doilea Război Mondial (1945–1949) și de la sfârșitul secolului al XX-lea (după 1990).

În această ultimă perioadă au apărut state noi, pro-venite din divizarea URSS, din separarea Cehoslova-ciei, a Iugoslaviei sau provenite din unirea a două state (Germania).

State eurasiatice

StatulSuprafața (km2) Populația (loc.)

Totalpartea

europeanăparteaasiatică

Totalpartea

europeanăparteaasiatică

Federația Rusă 17 125 300 4 265 525 12 859 775 146 804 400 111 731 528 35 072 872Turcia 780 043 23 743 756 300 80 810 525 11 498 021 69 312 504Kazahstan 2 724 900 148 715 2 576 185 18 157 100 759 354 17 397 746

12

6020°

60°

50°

40°

60°

50°

40°

0° 10° 20° 30° 40° 50° °10°

10° 20° 40°

2470

70°Cercul Polar Arctic

0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000

A S IA

A

SI

AA F R I C A

0 200 400 600 800 1000 km

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

70°

Cercul Polar A rctic A. Primul nucleu continental cu structuri:Areale de relief pe substrat aparținând de:

a. la suprafață

b. în adâncime

B. Europa veche (caledoniană și hercinică):

a. masive caledoniene

b. masive hercinice

munți, platouri, podișuri

regiuni depresionare

C. Europa recentă (alpină):

Alte semne:

a. munți

b. regiuni depresionare

vulcani

catene muntoase

regiuni vulcanice recente

A. Primul nucleu continental cu structuri:Areale de relief pe substrat aparținând de:

a. la suprafață

b. în adâncime

B. Europa veche (caledoniană și hercinică):

a. masive caledoniene

b. masive hercinice

munți, platouri, podișuri

regiuni depresionare

C. Europa recentă (alpină):

Alte semne:

a. munți

b. regiuni depresionare

vulcani

catene muntoase

regiuni vulcanice recente

Treptele hipsometrice (trepte de relief)Trepte

hipsometriceAltitudini % Exemple

Munți înalți peste 2 000 m 2 Alpi, CaucazMunți mijlocii 1 000–2 000 m 4 Ural, ApuseniDealuri înal-te, podișuri și munți joși

500–1 000 m 10Podișul Boemiei, Podișul Castiliei, Masivul Renan

Câmpii înal-te și dealuri joase

200–500 m 27Câmpia Europei de Est, Podișul Podolic

Câmpii joase 0–200 m 55Câmpia Nord–Europeană

Câmpii foarte joase

sub 0 m 2Câmpia Precaspică

Europa – relieful majorMunți ai orogenezei alpine Munții Alpi, Munții Pirinei, Munții Apenini, Munții Carpați, Munții Caucaz

Depresiuni ale sistemului alpinDepresiunea (Câmpia) Padului, Depresiunea (Câmpia) Panonică, Câmpia Română, Depresiunea Transilvaniei

Regiuni vulcanice Islanda, bazinul Mării Mediterane (Etna)Munți și podișuri pe structuri hercinice Masivul Șistos Renan, Podișul Boemiei, Munții Harz, Podișul Castiliei, Munții UralCâmpii pe structuri hercinice coborâte Câmpia Nord–Europeană (fluvio-glaciară)Podișuri și „câmpii” pe structuri prote-rozoice și paleozoice

Podișul Suediei, Podișul („Câmpia”) finlandeză a lacurilor, Câmpia Europei de Est (deluroasă)

Munții caledonieni Alpii Scandinaviei, Munții Scoției

Europa – harta tectonică și a substratului reliefului

EUROPAIIEuropa – trepte de relief

13

M-

ți

i

Ur

al

M-ții CaucazM-ții Alpi

M-ții ApeniniM-ții Dinarici M-ții Balcani

A S I A

A F R I C A

Oc

ea

nu

l

At

la

nt

ic

Marea Neagră

Marea Nordului

Masivul Renan

Pod. Boemiei

C â m p i a

E u r o p e i

d e E s t

M-ții Pirinei

M-ții

Scan

dinav

iei

0 1000 km

C âmpia N ord-Eu rope

ană

M a r e aM

e d i t e r a n ă

MareaC

a sp ică

M-ții Carpați

Tipuri principale de țărmuri (exemple):

Țărm cu fiorduri

Țărm cu riass

Țărm de tip dalmatic

Țărm cu limane și lagune

Delte și țărm deltaic

Țărm cu estuar

Taxonomia reliefului (trepte și unități de relief)A. Masive și sisteme montane, munți izolați, podișuri pe structuri mon-

tane și regiuni vulcanice:Munții pe structuri caledoniene, modelați de glaciațiunea cuaternară:

Alpii Scandinaviei, Munții ScoțieiMunți pe structuri alpine: Munții Alpi, Munții Apenini, Munții Carpați,

Alpii Dinarici, Munții Caucaz, Cordiliera Betică etc.Munți și podișuri pe structuri hercinice: Masivul Șistos Renan, Podișul Boe-

miei (și munții din jurul său), Podișul Lysa Gora, Podișul Dobrogei, Munții UralAreale montane pe structuri actuale de rift (I. Islanda)

B. Podișuri, dealuri și câmpii înalte (de eroziune)Podișuri pe structuri hercinice ale Gondwanei: Podișul Iberic, Podișul

Cen tral-FrancezPodișuri, dealuri și câmpii de eroziune modelate pe strate sedimenta-

re depuse pe un fundament foarte vechi: Câmpia Europei de Est, Podișul Podolic, Podișul Volgăi, Podișul Central Rus, Podișul Donețk etc.C. Podișuri joase și câmpii de acumulare

Podișuri și câmpii pe structuri foarte vechi modelate de glaciațiunea cu-aternară: Câmpia finlandeză a lacurilor, podișurile Scandinaviei

Câmpii de acumulare și de eroziuine pe structuri diferite: a. câmpii flu-vio-glaciare: Câmpia Nord-Europeană; b. de acumulare fluvio-maritimă: Câmpia Panonică, Câmpia Română, Câmpia Padului, Câmpia Precaspică; c. câmpii de eroziune pe structuri vechi (Câmpia Europei de Est)

Europa – unități de relief și tipuri de ţărmuri

Europa

Fiord

Munţii Alpi

Podiș vulcanic și cascadă

Câmpie deltaică – Delta Dunării

14

Pe

n. I

t al i c

ă

Oc

ea

nu

l

At

la

nt

ic

O c e a n u l A r c t i c

Marea Caspică

M a r e a N e a g r ă

Marea Tirenianã

Marea Ionică

Marea Adriatică

Marea Egee

M. Marmara

Str. Bosfor

Str. Otranto

Str. Messina

Str. Dardanele

M. Azov

P e n . I b e r i c ã

Pen. Bretagne

Pen.

Iutla

nda

I. MareaBritanie

I. Irlanda

I-le H

ebrid

eI. Islanda

C. Roca

C. TarifaStr. Gibraltar

GolfulBiscaya

Marea Mânecii

Tamisa

ShannonOd

er

OderW

arta

Notec

Elba

Dunãrea

avatl

V

Raba

Vah

Dunãrea

Tisa

MureșDravaSava

Tibru

Morava

Marița

Vardar

PrutSiret

Nipru

Nipru

Neman

PripetDesna

Don

Kuma

Don

Kope

r

Volg

a

Dvina de Vest

L. Ladoga

L. OnegaOnega

M. Albă

M. Barents

Kemi

Pite

Skellefte

Gloma

DalKlar

MezenPeciora

Izma

Suko

na

Viceg

da

Peciora

Usa

Kama

Viatka

Sura

Oka

Unja

agulte V

Oka

Samara

Kama

Ufa

Ural

Doneț

Volga

Nistru

Bugul de Sud

Olt

Main

Weser

Sena

Rin

Loara Loara

Vienne

Garonne

Duero Ebru

IseréPad

Arno

Inn

Guadalquivir

Guadiana

Tejo

Ron

Rin

Ron

Saône

Vistula

M a r e a

N o r d u l u i

M a r e a

N o r v e g i e i

Str. Kattegat

Skagerr

akStr

.

Golfu

l Bot

nic

Golful Finic Neva

Str. Calais

I. Sardinia

I. Corsica

I. Sicilia

I. Creta I. Cipru

A s i a

Pen. Crimeea

P e n. B a l c a n i c ă

Pen. Pelopones

Capul Nord

Pen. Kola

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

70°Cercul Polar Arctic

Dordogne

Marna

Belaia

Dv ina de Nord

K uban

Segura

Jucar

M i ño

Bugul deVest

0 200 400 600 800 1000 km

Pe

n.S

ca

nd

in

av

ã

M a r e aB a l t

i că

M. L iguricã

Ma r e a

M

ed i t e r a n

ă

I-leBaleare

Lungimea principalelorfluvii europene

(km)

Volga

Dună

rea

Ural

Nipr

uDo

nPe

ciora

Nistr

uRi

nElb

a

km

2500

3000

3500

4000

500

2000

1500

1000

0

Europa – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri)

EUROPAII

Defi leul Dunării

15

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

70°Cercul Polar Arctic

0 200 400 600 800 1000 km

Climat subpolar

A. Zona polară și subpolară

Climat subpolar cu influență oceanică

B. Zona boreală rece

Climat boreal cu tendință oceanică

Climat boreal continental

C. Zona temperată

Climat temperat-oceanic

Climat de tranziție

Climat temperat-continental

Climat temperat de stepă cu precipitații moderate

D. Zona subtropicală

Climat mediteraneean

Climat subtropical secetos

E. Climat montan

Climat montan

0 1000 km

20°

60°

50°

40°

70°0° 10° – 5°0°

0°

5°

5°

10°

10°

15°15°

20°20°

– 5°20° 30° 40° 50° 60°10°Cercul Polar Arctic

20°

60°

50°

40°

70°0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°10°Cercul Polar Arctic

0 1000 km

peste 2000 2000

1000

750

500sub 500

mm/an

Europa – caracteristici ale tipurilor de climă (exemple)

Tip de climatTemperatura (°C) Precipitații

(mm/an)Specific al

climeimedie ianuarie iulieSubpolar 1°–2° –8° 10° 500–750 vară scurtăSubpolar oceanic

1°–2° –2°...–6° 12° >750 iarnă blândă

Boreal oceanic 5°–7° –4° 15° >2 000influență oceanică

Boreal continental

2°–6° –8°...–10° 15° <500 vânturi polare

Temperat- oceanic

8°–12° 2°–6° 15°–17° 750–1 000 vânturi de vest

de tranziție 8°–10° 2°–4° 20° 500–1 000tranziție N-S și V-E

Temperat- continental

5°–10° –6° 18°–20° 500–750extins și uniform

Temperat arid 15°–17° –2°...–4° 20°–24° sub 500 caldă și aridăMediteraneean 15°–20° 10°–12° 22°–25° 500 caldă și aridăSubtropical secetos

15°–20° 8°–10° 22°–25° 450 caldă și aridă

Montan 8°–2° 8°–10° 0°–12° 1 000–2 000 etajare verticală

Europa – di ferenţieri climatice

Europa – temperatura medie anuală

Europa – precipitații medii anuale

Europa

34

Densitatea populației țărilor cu suprafețe mari (1–3 mil. km2)

și foarte mari (3–10 mil. km2)

ȚaraDensitatea populației

(loc./km2)China 145India 403Indonezia 137Kazahstan 7Arabia Saudită 15Mongolia 2Iran 50

Densitatea populației țărilor cu întindere mijlocie–mică (0,2–0,01 mil. km2)

ȚaraDensitatea populației

(loc./km2)Coreea de Sud 511Bangladesh 1 086Liban 514Nepal 197Sri Lanka 327Taiwan 651

Principalele aglomerații urbane

Orașul Populația (loc.)Shanghai 20 217 450Beijing 19 520 000Mumbay 18 394 900Dhaka 17 598 000Delhi 16 349 831Karachi 14 910 352Calcutta 14 057 991Tokyo 13 724 000Manila 12 877 253Lahore 11 126 285Guangzhou 10 641 408Jakarta 10 374 200Shenzen 10 357 938Seul 10 010 000Tianjin 9 290 000Bangkok 8 750 600Teheran 8 693 706Chennai 8 653 521Bandung 8 201 900

Continentele extraeuropene - ASIAIII

60º

100º

40º

160º

T ropicul de Nord

Ecuator

0 1000 2000 km

densitate foarte mare (peste 300 loc./km2)densitate mare (150-300 loc./km2)densitate mijlocie și mică (2-150 loc./km2)densitate foarte mică (sub 2 loc./km2)

Ankara

Teheran

Istanbul

Bagdad

Ahmadabad

Bangalore

Rangoon

Guangzhou

Wuhan

Singapore

Jakarta

Shenyang

Osaka

KarachiDelhi

Lahore

Chennai

Hyderabad

Bangkok

Manila

TianjinNanjing

Shanghai

Mumbay(Bombay)

Calcutta Dhaka

Tokyo

SeulBeijing

20º 60º 100º

40º

160º

T ropiculde Nord

Cercul P ola r Arctic

Ecuator

Bandung

HanoiDongguan

Chengdu

Chongquing

Shenzen

peste 10 mil. loc.5-10 mil. loc.1-5 mil. loc. 0 1000 2000 km

35

Asia

Sn

Sn

Sn

Sn

U

U

P b

P b

70°60°50°

40°

30°

20°

10°

0°

0°

10°

20°

30°

40°

50° 60° 70° 80° 90° 100°120°

130°

140° 150° 160°

Cercul Po lar A

rctic

E cuator

T ropicul de Nord

Au

Au

Au

S n

Cu

D

D

U

UU

U

PetrolGaze naturaleCărbuni superioriCărbuni inferioriMinereuri de fierUraniuAurCupruPlumbDiamanteStaniu

U

Cu

Pb

D

Sn

Au

0 400 800 1200 1600 2000 km

Cu

Cu

D

110°

Kuwait Golful Persic

K uzbass

Yumen

Sn 170°

180°

190°

200°

Sn

Sn

Sn

Sn

U

U

P b

P b

70°60°50°

40°

30°

20°

10°

0°

0°

10°

20°

30°

40°

50° 60° 70° 80° 90° 100°120°

130°

140° 150° 160°

Cercul Po lar A

rctic

E cuator

T ropicul de Nord

Au

Au

Au

S n

Cu

D

D

U

UU

U

PetrolGaze naturaleCărbuni superioriCărbuni inferioriMinereuri de fierUraniuAurCupruPlumbDiamanteStaniu

U

Cu

Pb

D

Sn

Au

0 400 800 1200 1600 2000 km

Cu

Cu

D

110°

Kuwait Golful Persic

K uzbass

Yumen

Sn 170°

180°

190°

200°

Taxonomia resurselor naturaleA. Resursele mediului natural

Resurse ale atmosferei: energie eoliană, radiație solară etc.Resurse ale hidrosferei: hidroenergie (Chang Jiang, Angara), apă dulceResurse biotice: pășuni, păduri, pescuit oceanic etc.Resurse de sol: tipuri diferite de soluri pentru agriculturăCondiții ale reliefului: terenuri orizontale, arabile și pentru locuire etc.

B. Resursele scoarței terestreResurse energetice:• cărbuni (China, 45% din producția mondială)• petrol (60% din producția mondială în jurul Golfului Persic)• gaze naturale (40% din producția mondială: Iran, Qatar, China,

Arabia Saudită, Federația Rusă)• uraniu (Kazahstan, 40% din producția mondială, Uzbekistan)

Resurse minerale: (feroase și neferoase)• minereu de fier (China, India, Iran, Kazahstan, Mongolia etc.)• aur (China, Uzbekistan, Indonezia, Kazahstan)• cupru (China, Indonezia, Kazahstan)• plumb (China, India, Turcia, Iran)• staniu (80% din producția mondială: China, Indonezia, Myanmar)

Substanțe nemetalifere: sare, potasiu, roci de construcție etc.

Petrol

ȚaraProducție (mil. t)

și loc mondialFederația Rusă (total) 527,7 1Arabia Saudită 505,4 2Irak 222,8 4Iran 221,8 5

Gaze naturale

ȚaraProducție (mil. t)

și loc mondialFederația Rusă (total) 694,0 2Iran 213,8 3Qatar 169,1 5China 141,7 6

Minereuri de fier

ȚaraProducție (mil. t)

și loc mondialChina 340,0 3India 190,0 4Federația Rusă (total) 100,0 5Kazahstan 34,0 11

Asia – resurse ale scoarței terestre

36

Continentele extraeuropene - ASIAIII

Cultura plantelor

Produse agricole

Ponderea Asiei în producția mondială

Țări reprezentative (exemple) și locul în producția mondială

Orez 90%China (loc 1), India (loc 2), Indonezia (loc 3), Bangla-desh (loc 4), Vietnam (loc 5), Myanmar (loc 6)

Grâu 40%China (loc 1), India (loc 2), Pakistan (loc 7), Turcia, Ka-zahstan, Iran

Porumb 32% China (loc 2), India (loc 7), Indonezia (loc 8), Filipine

Bumbac 55%China (loc 1), India (loc 2), Pakistan (loc 4), Uzbekis-tan (loc 6), Turcia, Siria

Trestie-de- zahăr

20%India (loc 2), China (loc 3), Thailanda (loc 4), Pakistan (loc 5), Indonezia, Filipine

Cafea 20%Vietnam (loc 2), Indonezia (loc 4), India (loc 7), Laos, China, Filipine

Cauciuc natural

80%Thailanda (loc 1), Indonezia (loc 2), Vietnam, India, China, Malaysia, Filipine, Myanmar, Sri Lanka

Creșterea animalelor Bovine (40% din totalul mondial)

Țara Capete (mil.)India 298,3China 108,1Pakistan 79,4Bangladesh 25,2Myanmar 20,2

Ovine (40% din totalul mondial)Țara Capete (mil.)

China 162,0India 63,0Iran 45,0Turcia 31,5Pakistan 29,8

Pășuni și creștereaanimalelor

Păduri boreale

Agricultură specializată

Păduri tropicaleAgricultură tropicală tradiționalăPășunat și nomadism

Culturi mediteraneene

Culturi de orez (irigate)Regiuni fărăagricultură (munțiînalți și deșerturi)

70°60°50°

40°

30°

20°

10°

0°

0°

10°

20°

30°

40°

50° 60° 70° 80° 90° 100° 110°120° 130°

140° 150° 160°

Ce rc ul Polar A

rctic

E cuator

T ropicul de Nord

0 400 800 1200 1600 2000 km

Asia – modul de utilizare a terenurilor şi tipuri de agricultură

Specificul agricol al Asiei îl reprezintă cultura orezului, care, împreună cu activitățile pe care le presupune, poartă denumirea de rizicultură. De asemenea, Asia are producţii foarte mari de bumbac, cauciuc natural şi grâu. Creşterea producţiei agricole a celor mai populate ţări (India şi China) este superioară creşterii demografice.

37

Asia

Oțel (75% din totalul mondial)Țara Producție (t) Loc mondial

China 831 730 1Japonia 104 662 2India 101 371 3Coreea de Sud 71 030 6Turcia 37 524 8Taiwan 22 438 10Iran 21 236 12Vietnam 11 473 18

Aluminiu (75% din totalul mondial)

ȚaraProducție (1 000 t)

Loc mondial

China 32 600 1India 3 200 4Emiratele Arabe Unite 2 600 5Kazahstan 1 490 6Bahrein 960 11Arabia Saudită 840 13Malaysia 760 15Qatar 640 18

Automobile (65% din totalul mondial)Țara Producție (mil. buc) Loc mondial

China 24,8 1Japonia 8,4 2India 3,9 4Coreea de Sud 3,7 5Iran 1,4 12Turcia 1,1 15Indonezia 1,0 17Thailanda 0,8 18

Energie electrică (60% din totalul mondial)

ȚaraProducție.

(mld. kwh/an)Loc mondial

China 5 586 1India 1 294 3Japonia 978 4Coreea de Sud 518 10Arabia Saudită 318 11Iran 265 16Turcia 249 17Taiwan 241 18

70°60°50°

40°

30°

20°

10°

0°

0°

10°

20°

30°

40°

50° 60° 70° 80° 90° 100°

110°

120°130°

1

Cerc ul

P olarA

rctic

E cuator

T ropicul de Nord

0 400 800 1200 1600 2000 km

Concentrări industriale

Asia – regiuni industriale

Japonia Centrală și de Sud

Republica Coreea: Seul–Inchon, Busan

China de Est: Shanghai–Nanking

China Cen-tral-Estică: Changsha–Wuhan

China de Sud: Gu-angzhou–Shenzen–Dongguan și Hong Kong

China de NE (Shenyang)

China metropolita-nă (Beijing–Tianjin)

China Centrală (Sâchuan)

Vietnamul de Nord: Hanoi–Haiphong

Vietnamul de Sud: Mekong–Ho Chi Minh

Jawa: Jakarta–Surabaya

Pakistan: Lahore India de Nord:

Delhi Mumbay Bengalul de Vest Chennai (Madras) Israel Golful Persic Ural Karaganda Siberia de Sud Singapore Taiwan Malaysia (Malacca) Turcia de NV

42

Climat mediteraneean

Climat subtropical secetos cu vară foarte caldă

și uscată și ploi slabe de iarnă (stepă )

Climat subtropical constant cald și umed (savană )

Climatul deșerturilor tropicale

Climat intertropical cu umiditate și căldură

permanente

Climat montan

Climat intertropical cu căldură constantă și ploi

de iarnă

Climat intertropical cu vară caldă și secetoasă,

iarnă caldă și umedă

Climat intertropical cu vară caldă și umedă,

iarnă caldă și secetoasă

Climat deșertic și semideșertic cu precipitații

foarte reduse

20°

30°

20°

10°

10°

20°

30°

0° E cuator

10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°

T ropicul de Nord

T ropicul de Sud

0 1750 km20°

30°

20°

10°

10°

20°

30°

0° E cuator

10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°

T ropicul de Nord

T ropicul de Sud

Nil

A tbara

L . Nasser

C analulde Suez

Nilul A lbastru

NilulA

lb

Giuba

L . T urkana

L . V ictoria

L . K ariba

L . T anganyika

L . Malawi

Congo

Congo

Benue

L . C iad

L .VoltaVolta

Volta A lbă

VoltaN

eagră C

ompé

N iger

Senegal

Moulou

ya

G . Guineei

Str.

Moz

ambi

c

Str. G ibraltarMarea Mediterană

Niger

Uele

K asai

ChariLogone

OgooueSanaga

C ascadaV ictoria Save

VaalOrange

CubangoCune

ne

Bahr al Jabal

G . A den

0 1750 km

Ma r e a

Ro ș i e

L impopo

Shibeli

OC

EA

NU

LA

TL

AN

T I C

Oub

angui

Zambezi

Zambezi

O CE

A

NU

LI

ND

IA

N

FluviiFluviu Lungime (km)

Nil (cu Kagera) 6 680Zair (Congo) 4 370Niger 4 160Zambezi 2 660Orange 1 860Limpopo 1 600Senegal 1 430Chari 1 400

LacuriLac tectonic: L. VictoriaLacuri de rift: Tanganika, Malawi, Turkana,

AlbertLacuri de depresiuni: L. Ciad (cu întindere sezo-

nieră variabilă)Lacuri hidroenergetice: L. Nasser (pe Nil),

L. Volta (pe Volta), L. Kariba și L. Caborra Bassa (pe Zambezi)

Lacuri sărate de deșert: Șoturi (în Sahara)

Africa - zone, tipuri și nuanțe de climă

Africa - hidrografia

Continentele extraeuropene - AFRICAIV

43

20°

Ecuator

10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°

Tropicul de Nord

Tropicul de Sud

0 1750 km

Vegetație mediteraneeană

Vegetație de semideșerturi

Vegetație de deșerturi

Savane și păduri rare

Păduri ecuatoriale

Mangrove

Vegetația munților înalți

30°

20°

10°

10°

20°

30°

0°

20°

Ecuator

10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°

Tropicul de Nord

Tropicul de Sud

0 1750 km

Vegetație mediteraneeană

Vegetație de semideșerturi

Vegetație de deșerturi

Savane și păduri rare

Păduri ecuatoriale

Mangrove

Vegetația munților înalți

30°

20°

10°

10°

20°

30°

0°

Africa - harta vegetaţiei

Africa

Uraniu

Staniu

Wolfram

Diamante

Fosfați

Cupru

Cobalt

Aur

Sn

W

D

Ph

Cu

Co

Au

Aeroporturi

Centre industriale

Minereuri de fier

Siderurgie

Gaze naturale

Petrol

Rafinării

Cărbuni superiori

U

U

U

U

U

S n

S n

S n

W

W

D

D

DD

D

D

D

D

D

P h

P h

P h

P h

P h

C u

C u

C u

C u

Au

Au

Au

C o

C u

Ibadan

LagosPort Harcourt

Pointe NoireMoanda

Luanda

Dakar

MonroviaAccra

Cairo

Khartoum

Omdurman

Addis Abeba

Aseh

Mogadiscio

Nairobi

Dar es-Salaam

Tunis

Tripoli Alexandria

AlgerCasablanca

Béchar

Arzew

CapeTown Port Elizabeth

20°

30°

20°

10°

10°

20°

30°

0° Ecuator

10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°

Tropicul de Nord

Tropicul de Sud

0 350 700 1050 1400 1750 km

Kinshasa

Harare

Lusaka

Durban

Maputo

Lubumbashi

Johannesburg

C o

P h

Brazzaville

Port Sudan

Asmara

Port Said

Aswan

D

N^Djamena

Uraniu

Staniu

Wolfram

Diamante

Fosfați

Cupru

Cobalt

Aur

Sn

W

D

Ph

Cu

Co

Au

Aeroporturi

Centre industriale

Minereuri de fier

Siderurgie

Gaze naturale

Petrol

Rafinării

Cărbuni superiori

U

U

U

U

U

S n

S n

S n

W

W

D

D

DD

D

D

D

D

D

P h

P h

P h

P h

P h

C u

C u

C u

C u

Au

Au

Au

C o

C u

Ibadan

LagosPort Harcourt

Pointe NoireMoanda

Luanda

Dakar

MonroviaAccra

Cairo

Khartoum

Omdurman

Addis Abeba

Aseh

Mogadiscio

Nairobi

Dar es-Salaam

Tunis

Tripoli Alexandria

AlgerCasablanca

Béchar

Arzew

CapeTown Port Elizabeth

20°

30°

20°

10°

10°

20°

30°

0° Ecuator

10° 0° 10° 20° 30° 40° 50°

Tropicul de Nord

Tropicul de Sud

0 350 700 1050 1400 1750 km

Kinshasa

Harare

Lusaka

Durban

Maputo

Lubumbashi

Johannesburg

C o

P h

Brazzaville

Port Sudan

Asmara

Port Said

Aswan

D

N^Djamena

Africa - resurse şi economie

Africa are resurse energetice și minerale diversi-ficate: cărbuni (Republica Africa de Sud), gaze na-turale (Algeria), petrol (Nigeria, Angola), minere-uri de fier (Republica Africa de Sud, Mauritania, Liberia), uraniu (Niger, Namibia, Malawi), diaman-te (Botswana, Angola, Republica Africa de Sud, R. D. Congo), cupru (R. D. Congo, Zambia), bauxită(Guineea, Ghana), fosfați naturali (Maroc, Senegal), staniu, wolfram etc.

Activitățile industriale (2% din totalul mon-dial) sunt inferioare potențialului natural și popu-lației (16% din populația mondială).

Fauna (exemple)Zona de vegetație Animale caracteristice

Păduri ecuatoriale

leopard, antilopă-de-pădure, gorilă, cimpanzeu, pavian, pă-sări, cro codil, hipopotam, ele-fant, rinocer

Savane

antilopă, zebră, girafă, rino-cer, elefant, bivol-sălbatic, leu, leopard, crocodil, hipopotam, struț-african

Deșerturiscorpion, șopârlă, șerpi, dromader

Cuprins

Cuvânt-înainte 3Semne convenționale 4I. CONTINENTELE TERREI – PRIVIRE DE ÎNTREG 5Terra – trepte și unități de relief 6Harta politică a lumii 8

II. EUROPA 10Europa – harta fizică 10Europa – harta politică 11Europa – trepte de relief 12Europa – harta tectonică și a substratului reliefului 12Europa – unități de relief și tipuri de țărmuri 13Europa – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri) 14Europa – diferențieri climatice 15Europa – vegetația naturală 16Europa – soluri 16Răspândirea geografică și concentrarea populației 17Europa – diversitatea lingvistică 18Europa – mari aglomerații urbane și orașe europene 18Europa – principalele resurse ale scoarței terestre 19Europa – concentrări urbane și economice 20Originea și expansiunea revoluției industriale 21Europa – utilizarea terenurilor și agricultura 22Principalele porturi și căi de comunicație feroviară 23Principalele aeroporturi și căi de comunicație rutieră 23Uniunea Europeană 24Uniunea Europeană – organizarea spațiului geografic 25

III. Continentele extraeuropene – ASIA 26Asia – harta fizică 26Asia – harta politică 27Asia – harta tectonică și a substratului reliefului 28Asia – hidrografia (mări, golfuri, fluvii, râuri, lacuri) 30Asia – diferențieri climatice 31Asia –vegetația naturală și zonele biopedogeografice 32Asia – elemente de diversitate umană 33Asia – resurse ale scoarței terestre 35Asia – modul de utilizare a terenurilor și tipuri

de agricultură 36Asia – regiuni industriale 37Asia – ansambluri regionale 38Asia – principalele porturi și aeroporturi 39

IV. Continentele extraeuropene – AFRICA 40Africa – harta fizică și harta tectonică 40Africa – harta politică și principalele orașe 41Africa – zone, tipuri și nuanțe de climă 42Africa – hidrografia 42Africa – harta vegetației 43Africa – resurse și economie 43

V. Continentele extraeuropene – AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD 44America de Nord și Centrală – harta fizică

(trepte și unități de relief, hidrografie) 44America de Nord – harta politică și principalele orașe 45America de Nord – clima 46America de Nord – vegetația și fauna 46America de Nord – harta tectonică 47America de Nord – resurse ale scoarței terestre 47Utilizarea terenurilor 48Concentrări industriale 48Transporturi 48America Centrală – trepte și unități majore de relief 49America Centrală – harta politică 49America de Sud – harta fizică și tectonică 50America de Sud – harta politică și principalele orașe 51America de Sud – diferențieri climatice și biogeografice 52Resurse ale scoarței terestre 53Utilizarea terenurilor 53Concentrări industriale 53

VI. Continentele extraeuropene – AUSTRALIA ȘI OCEANIA 54Australia – harta fizică, state federale și orașe,

principalele resurse naturale 54Australia – harta vegetației 54Oceania 55Noua Zeelandă 55

VII. Continentele extraeuropene – ARCTICA ȘI ANTARCTICA 56

VIII. ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 57Tipuri de medii pe Terra 59Planiglob fizic 60Planiglob politic 62