INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ · Bacterii Coliforme 68.621 286 Doza efectiva totala...
Transcript of INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ · Bacterii Coliforme 68.621 286 Doza efectiva totala...
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
Calitatea apei potabile distribuită în sistem centralizat în zonele de aprovizionare cu peste 5000 de
locuitori sau cu un volum de apă distribuit de peste 1000mc/zi
Raport sintetic naţional anul 2018
Dr. ANCA TUDOR, medic primar Igienă, CPIII – coordonator naţional
Analist IT Cătălin STAICU - administrare bază de date națională
DSP teritoriale – responsabilitate în efectuarea Monitorizării de audit, colectarea datelor Monitorizării
operaţionale de la operatorul de apă, transmiterea către CNMRMC a machetei de raportare în termenii stabiliţi
de Metodologia PNII
Cadrul legislativ
Directiva apei potabile 98/83/CE reprezintă un act derivat din Directiva Cadru privind Apa
2000/60/CE. Directiva 98/83/CE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea calităţii apei
potabile 458/2002 R1. Directiva 1787/2015 a Comisiei Europene din 6 octombrie 2015, care
modifică Anexele II şi III ale Directivei 98/83/CE, a pus accent pe integrarea informaţiilor din
planurile de management ale bazinelor hidrografice în evaluarea riscului pentru sănătatea
populaţiei consumatoare de apa potabilă. În acest sens, va apare ca noutate abordarea într-un singur
act legislativ a informaţiilor ce sunt colectate în baza Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE.
Directiva 1787/2015 a fost transpusă în legislaţia naţională prin OG 22/2017.
Efectuarea supravegherii calităţii apei potabile în zonele mari de aprovizionare (ZAP),
respectiv zone cu peste 5000 de locuitori aprovizionați sau cu un volum de distribuţie a apei
potabile în sistem centralizat de peste 1000 mc/zi, se realizează în baza prevederilor din Legea
calităţii apei potabile 458/2002 Republicată şi a HGR 974/2004 cu modificările şi completările
ulterioare.
Dat fiind că este necesar să se atingă o calitate corespunzătoare a apei destinate consumului
uman, prin toate măsurile impuse de Directivele menţionate anterior şi actele legislative naţionale
subsecvente, stabilirea programelor/calendarelor de monitorizare, efectuarea analizelor din cadrul
monitorizărilor la nivelul tuturor zonelor de aprovizionare cu apă în sistem centralizat, trebuie să
se bazeze în viitor pe considerente de sănătate publică, pe evaluarea riscului la nivel de bazin
hidrografic, totul având drept finalitate punerea în aplicare a Planurilor de Siguranță a Apei.
Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează atât de către Direcţiile de Sănătate
Publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, prin Monitorizarea de audit, cât şi de
producătorii/distribuitorii de apă potabilă care efectuează Monitorizarea operaţională, conform
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
prevederilor Legii calităţii apei potabile 458/2002R1 şi a HGR 974/2004 cu modificările şi
completările ulterioare
Parametrii obligatorii a fi monitorizaţi în cadrul monitorizării de audit sunt următorii:
E.coli, Enterococci, Stibiu, Arsen, Benzene, Benz(a)piren, Bor, Bromaţi, Cadmiu, Crom total,
Cupru, Cianuri libere, Cianuri totale, 1,2dicloretan, Fluoruri, Plumb, Mercur, Nichel, Nitraţi,
Nitriţi la ieşirea din staţia de tratare, Nitriţi în reţeaua de distribuţie, Nitraţi/nitriţi formula,
Pesticide – Totale, Hidrocarburi Policiclice Aromatice, Seleniu, Tetracloretena şi Tricloretena,
Trihalometani – Totali, Desethylatrazine, Atrazine-Desethyl CAS 6190-65-4, Atrazine CAS 1912-
24-9, Terbutylatrazine CAS 5915-41-3, Bentazon CAS 25057-89-0, 2,6-dichlorbenzamide CAS
2008-58-4, S-Metachlor CAS 87392-12-9, 2.4 D CAS 94-75-7, Simazine CAS 122-34-9, Diuron
CAS 330-54-1, MCPA CAS 94-74-6, Bromacil CAS 314-40-9, Mecoprop CAS 7085-19-0,
Isoproturon CAS 34123-59-6, alte pesticide individuale presupuse a fi prezente în sursa de apă,
Aluminiu, Amoniu, Cloruri, Clor rezidual liber la capăt de reţea, alt parametru reprezentativ pentru
procesul de dezinfecţie, Clostridium perfringens (specia,inclusiv sporii), Conductivitate, pH, Fier,
Mangan, Oxidabilitate, Sodiu, Bacterii Coliforme,Tritiu, Doza efectivă totală de referinţă, Culoare,
Miros, Gust, Număr de colonii la 22 grd.C, Număr de colonii la 37grd.C, Carbon Organic Total
(COT), Turbiditate, Activitatea Alfa Globală, Activitatea Beta Globală, Radon, Zinc, Duritate
totală, Acrilamida, Epiclorhidrina, Clorura de vinil, Sulfat, Sulfuri şi Hidrogen Sulfurat.
Macheta de raportare a fost întocmită conform Ghidului de raportare elaborat şi revizuit de
către Comisia Europeană, iar pesticidele individuale menţionate pentru a fi monitorizate, au fost
solicitate de către Comisia Europeană, drept pentru care au fost incluşi în calendarele de
monitorizare.
Raportarea către CNMRMC a tuturor datelor de monitorizare intră în atribuţia DSP
teritoriale. Analiza parametrilor din cadrul planurilor de monitorizare se efectuează doar în
Laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătăţii în Registrul laboratoarelor care efectuează
controlul oficial al apei potabile. Monitorizarea de AUDIT intră doar in atribuţia reţelei de
laboratoare din cadrul Ministerului Sănătăţii, respectiv DSP teritoriale şi Institutul Naţional de
Sănătate Publică. Efectuarea Monitorizării operaţionale este atributul exclusiv al operatorului de
apă, conform prevederilor legale din domeniu.
Direcţiile de Sănătate Publică au derulat în anul 2018 următoarele activităţi:
1. Efectuarea monitorizării de audit a calităţii apei potabile conform legislaţiei în vigoare.
2.Colectarea datelor monitorizării operaţionale (monitorizare efectuată de producătorul/operatorul
de apă potabilă).
3. Integrarea datelor monitorizării de audit şi a monitorizării operaţionale în macheta de raportare.
4. Transmiterea Machetelor cu datele aferente monitorizării calităţii apei potabile către CNMRMC,
conform metodologiei din cadrul PN II.
CNMRMC întocmeşte în baza raportărilor DSP teritoriale, Raportul calităţii apei
potabile distribuite în sistem centralizat în zonele mari de aprovizionare (ZAP).
Acest Raport este parte integrantă, din momentul aderării României la Uniunea
Europeană (anul 2007), a Raportului Trianual de Ţară, document care trebuie
transmis către Comisia Europeană. Macheta de raportare a fost alcătuită pe baza
cerinţelor din Ghidul de Raportare al Comisiei Europene, Ghid apărut prima dată
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
în anul 2008, şi care ulterior a suferit actualizări pe care CNMRMC le-a preluat şi
integrat în machetele de raportare trimise către DSP-urile teritoriale.
Menționez că am considerat util a fi incluse în machetele de raportare coloane suplimentare, cu
informații care să permită o evaluare aprofundată și țintită, atât la nivel local, cât și la nivel
național) a calității apei potabile distribuite în sistem centralizat în Zonele Mari de Aprovizionare.
Beneficiarii Raportului sunt reprezentaţi de: populaţia rezidentă şi aprovizionată din ZAP mari,
Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor
climatice, Agenția Națională de Protecția Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul
Fondurilor Europene, alte instituţii publice centrale şi locale, operatorii de apă potabilă în sistem
centralizat, Comisia Europeană.
REZULTATE SINTETICE ANUL 2018
Conform documentului strategic privind Dezvoltarea durabilă a României până în anul
2030, resursele de apă ale țării noastre prezintă particularitatea că o proporţie de 97,8% din reţeaua
hidrografică este colectată de fluviul Dunărea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul ţării (din
totalul de 2.860 km). Resursa hidrologică (naturală) exprimată prin stocul mediu multianual al
apelor curgătoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din râurile
interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine României din stocul mediu multianual al Dunării.
Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. De-a lungul anilor,
activităţile antropice au afectat calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, îndeosebi a celor freatice.
Doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ de către Apele Române reprezintă
ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă. Din totalul resurselor
potenţiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, în special din cauza contaminării resurselor. Ca
urmare, resursa de apă utilizabilă este în România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an (faţă de
potenţialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) în comparaţie cu media Europeană de peste 4.000
metri cubi/an/locuitor, ceea ce plasează România printre statele cu resurse utilizabile de apă
relativ scăzute.
In urma integrării în baza naţională de date a informațiilor trimise de către DSP teritoriale
prin machetele de raportare, și în urma prelucrării datelor au rezultat sintetic următoarele informații
pentru anul 2018:
Numărul de ZAP mari: 341
Populaţie totală a României însumează ca urmare a raportărilor efectuate de DSP-uri:
19,549,717 locuitori.
Volumul de apă furnizat în ZAP Mari a fost de : 2.242.924 mc/zi şi 775.560.608,8 mc/an.
Sursa de apă folosită pentru potabilizare a fost distribuită procentual astfel: 63,58% - apă
de suprafaţă; 33,58% - apă de profunzime; 2,62% - apă filtrată prin banc; 0,02% - alte surse
de apă.
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
În cadrul monitorizării de audit şi a monitorizării operaţionale, probele de apă supuse
analizei au fost prelevate după evacuarea apei cu jet puternic şi după dezinfecţia
robinetului, aşa cum a fost specificat în Ghidul CE.
Majoritatea neconformităţilor s-au datorat defecţiunilor/accidentelor/incidentelor apărute
în sistemul de distribuţie a apei potabile, perioadele de remediere variind de la o zi, până
la o lună de zile, în majoritatea cazurilor. În cazul în care depăşirile CMA au fost datorate
calității sursei de apă din zona de captare, perioadele de remediere au fost şi de un an sau
mai mult de un an de zile. La fel am constatat și în cazul modernizărilor uzinelor de apă,
sau îmbunătățirea treptelor de tratare, au necesitat intervale de timp de peste un an de zile.
În anul 2018, o singură zona Mare, respective ZAP Buhuși din județul Bacău deține
autorizație de funcționare cu derogare (prima derogare),pentru o perioadă de 3 ani, pentru
parametrul NITRAT ce are CMA depășită datorită sursei, sistemului de tratare, etc.
(perioada pentru care este acordată derogarea este cuprinsă în intervalul 27.12.2016 –
27.12.2019).
PARAMETRII Monitorizaţi în anul 2018
(Monitorizare de audit şi Monitorizare
operaţională)
Număr total de
analize efectuate în
cadrul Monitorizării
de audit şi a
Monitorizării
operaţionale
Număr total de
analize neconforme
Escherichia coli (E.coli) 80.778 128
Enterococci 80.085 127
Stibiu 824 0
Arsen 2.833 29
Benzene 412 0
Benz(a)piren 396 0
Bor 1.185 3
Bromati 211 0
Cadmiu 1.503 0
Crom total 1.388 0
Cupru 1.531 0
Cianuri libere 2.440 0
Cianuri totale 749 0
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
1,2-dicloretan 619 0
Fluoruri 1.334 0
Plumb 1.476 0
Mercur 725 0
Nichel 1.430 0
Nitrati 32.977 127
Nitriti la iesire din statia de tratare 64.559 195
Nitriti in reteaua de distributie 63.917 231
Nitrati/nitriti formula 19.492 19
Pesticide – Total 1.632 8
Hidrocarburi Policiclice Aromatice 368 0
Seleniu 1.193 0
Trihalometani – Total 987 101
Tetracloretena si Tricloretena 826 0
Aluminiu 23.082 96
Amoniu 128.477 781
Cloruri 92.873 20
Clor rezidual total 9.559 1.614
Clor rezidual liber la capat de retea 161.569 2.147
Clostridium perfringens(specia,inclusiv sporii) 28.421 21
Conductivitate 56.082 0
pH 150.199 3
Fier 27.726 360
Mangan 7.623 55
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
Oxidabilitate 121.253 10
Sulfat 7.615 9
Sodiu 2.657 24
Bacterii Coliforme 68.621 286
Doza efectiva totala de referinta 347 0
Culoare 111.526 97
Gust 106.226 18
Miros 109.921 18
Numar de colonii la 22 grd.C 49.099 186
Numar de colonii la 37grd.C 47.528 179
Carbon organic total 3.449 0
Turbiditate 187.836 739
Tritiu 167 0
Activitatea Alfa Globala 872 0
Activitatea Beta Globala 815 0
Zinc 1.008 0
Duritate totala 48.781 469
Sulfuri si Hidrogen Sulfurat 3.825 0
Radon 194 23
Acrilamida 211 0
Epiclorhidrina 914 0
Clorura de vinil 215 0
TOTAL ANALIZE 1.921.078 8.123
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
TENDINȚE
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
Caracterizare generală a monitorizării calității apei potabile
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari
INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII
CONCLUZIE
În schema prezentată anterior, am încercat să concentrez planificarea preventivă în
domeniul siguranței și elementele bazate pe riscuri care au fost avute în vedere în Directiva
98/83/CE și în Directiva (UE) 2015/1787, act ce a introdus primele elemente ale unei abordări
bazate pe riscuri. Astfel, statelor membre li se va putea permite să acorde derogări de la programele
de monitorizare pe care le-au instituit, cu condiția să fie efectuate evaluări ale riscului credibile,
care se pot baza pe Orientările OMS privind calitatea apei potabile. Orientările respective, care
instituie așa-numita abordare bazată pe principiul planificării în domeniul siguranței apei,
împreună cu standardul EN 15975-2 privind securitatea alimentării cu apă potabilă, sunt principii
recunoscute la nivel internațional care stau la baza producției, distribuției, monitorizării și analizei
parametrilor de calitate a apei destinate consumului uman.
Pentru a se asigura că aceste principii nu se limitează la aspectele legate de monitorizare,
pentru a concentra timpul și resursele doar asupra riscurilor importante și asupra măsurilor care
sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor și care intervin la sursă și pentru a evita efectuarea
de analize și depunerea de eforturi pe subiecte irelevante, este adecvat să se introducă o abordare
bazată pe riscuri completă în ceea ce privește siguranța apei, care să acopere întregul lanț de
alimentare, de la bazinul hidrografic până la punctul de conformitate, trecând prin captare, tratare,
depozitare și sistemul de distribuție.
Scopul final îl reprezintă diminuarea până la eliminarea tuturor riscurilor posibile asupra
sănătății consumatorului de apă, respectarea dreptului fundamental al oricărui cetățean de acces
la o APĂ SIGURĂ.