~n luna august, FLORISAL a predatPrim[riei Carei punctele

gospod[re;ti `ngr[dite din cartiere

:tim cu to\ii c[ avem drepturi precum cella via\[, la libertate, la proprietate ;i e clar ce`nseamn[ ;i ce importan\[ au. Dar c]t[ lume;tie c[ ̀ n Constitu\ie scrie ceva ;i de un drept laun “mediu `nconjur[tor s[n[tos”? :i la ce netrebuie a;a de mult s[ existe ;i s[ ni se respecteun asemenea drept? Ei bine, chiar dac[ nu esteevident, de acesta depind mult via\a, s[n[tatea;i pe termen lung chiar bun[starea noastr[ ;imai ales a urma;ilor no;tri. ~n afara dreptuluide a fi informat, mai exist[ ;i dreptul de a fieducat `n spiritul respectului fa\[ de igienapropriului nostru ambient. Cu deosebirea c[educa\ia `n spirit ecologic nu este doar undrept, este ;i o obliga\ie. Sunt `nc[ prea mul\iprintre noi care arunc[ gunoiul pe unde apuc[,dar ;i ei trebuie s[ `nve\e c[ nimic nu trebuiearuncat la `nt]mplare. E mare nevoie decampanii agresive de informare asupraimportan\ei recolect[rii selective a de;eurilor`n vederea recicl[rii. Campaniile decomunicare lansate de Ministerul Mediuluisunt foarte importante, dar nu sunt suficiente.:colile sunt foarte importante, la fel ca mass-media, care prin articolele pe care le public[con;tientizeaz[ cet[\enii. Educa\ia ar trebui s[`nceap[, `n primul r]nd, cu copiii, care prinprocesul de “educa\ie invers[“ `;i vor `nv[\ap[rin\ii, iar ace;tia `;i vor `nv[\a colegii demunc[. Totul ̀ ncepe ̀ ncet, cu pu\in, ca un micbulg[re de z[pad[, care odat[ rostogolit devinedin ce `n ce mai mare. Dac[ te preocup[problemele ecologice, dac[ dore;ti s[ contribui;i tu cu ceva la minimizarea impactului negatival oamenilor asupra mediului ;i nu ;tii ce s[faci, atunci citeşte sfaturile care apar `n PaginaVerde ;i suntem siguri c[ vei g[si ceva util ;ipentru tine.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

Eco-Rom Ambalaje, care gestio-neaz[ colectarea selectiv[ ;i reciclareade;eurilor din ambalaje `n numelecompaniilor care le pun pe pia\[,consider[ c[ f[r[ implicareaMinisterului Mediului sistemul decolectare selectiv[ la nivel na\ional nupoate func\iona. “Suportul ;i impli-carea Ministerului Mediului joac[ unrol-cheie `n dezvoltarea sistemuluide colectare selectiv[ a de;eurilor deambalaje, cu at]t mai mult cu c]t res-ponsabilizarea tuturor actorilor im-plica\i a devenit o necesitate pentru casistemul s[ func\ioneze la standarde`nalte”, a declarat directorul Eco-Rom, Sorin Popescu. ~n ceea ce pri-ve;te at]t autorit[\ile locale, c]t ;i o-peratorii de salubritate, este necesar[impunerea ;i asumarea unor criterii de

performan\[ pentru colectarea selec-tiv[, mai spune acesta, subliniind c[ a-colo unde exist[ indicatori de perfor-man\[ este nevoie s[ fie `mbun[t[\i\i.

Sugestiile vin `n contextul afir-ma\iilor f[cute de ministrul Mediului,Laszlo Borbely, care sus\ine, `ntr-un in-terviu acordat evz.ro, c[ este decis s[`nceap[ ofensiva colect[rii selective ade;eurilor `n toate jude\ele \[rii.

Reciclarea electronicelor< centre decolectare `n localit[\ile cu peste20.000 de locuitori

Rom]nia se afl[ mult `n urma unorstate europene privind colectarea ;i re-ciclarea de;eurilor care provin din e-chipamente electrice ;i electronice(DEEE), potrivit spuselor ministrului

Mediului. “Situa\ia ar putea fi ame-liorat[ pe fondul unui grad mai marede implicare din partea tuturor - acet[\enilor, a unor produc[tori, dar ;ia autorit[\ilor locale”, spune acesta,propun]nd deschiderea de centre decolectare selectiv[ `n fiecare localita-te cu peste 20.000 de locuitori.

“Av]nd la dispozi\ie un astfel desuport administrativ, nu mai r[m]nedec]t ca lumea s[ con;tientizeze ce `n-seamn[ de fapt aceast[ reciclare ade;eurilor, care sunt beneficiile ei ;i, `ncaz contrar, efectele nocive ale uneigestion[ri neadecvate a DEEE-uri-lor, ;i s[ ac\ioneze `n acest sens”, afirm[reprezentantul Ecotic, asocia\ie care ;i-a asumat colectarea ;i reciclarea DE-EE-urilor `n numele produc[torilor deelectronice.

~n municipiul Carei s-a terminat`ngr[direa punctelor gospod[re;ti dincartiere, `n cursul lunii august. Dup[ ceau fost echipate cu containere, predareas-a f[cut “la cheie”. Asta `nseamn[, maiexact, c[ la punctele gospod[re;ti ̀ nchisevor avea acces numai de\in[torii cheilor

individuale corespunz[toare – a preci-zat Marius Morar, directorul sec\iei ca-reiene a Florisalului. S-a eliminat astfelaccesul ;obolanilor ;i a altor d[un[tori,la fel ca ;i accesul boschetarilor-scor-monitori, care scotoceau prin containe-re ;i ̀ mpr[;tiau mizeriile. Punctele fiind

acoperite, nu se vor mai `mpr[;tia h]r-tii uzate `n cartiere nici prin b[taia v]n-tului.

De acum ̀ nainte ̀ n cartierele de blo-curi din municipiul Carei se va face pre-colectarea gunoiului `n mod controlat,ordonat ;i mult mai igienic ca p]n[ acum.

O termocentral[ revolu\io-nar[ ̀ n domeniul energiilor “eco”a fost dat[ ̀ n func\iune la ̀ ncepu-tul lunii iulie `n Olanda. Surprizavine din partea materiei prime ca-re alimenteaz[ termocentrala.

B[legarul, produs ̀ n mod na-tural de vacile unei ferme din a-propierea noii termocentrale, es-te pus la fermentat al[turi de res-turi vegetale ;i reziduuri indus-triale, iar biogazul rezultat este fo-losit drept combustibil pentru ter-mocentral[.

C[ldura ;i energia astfel ge-nerate vor fi distribuite pentru`nc[lzirea a circa 1.100 de case dinora;ul Leeuwarden, situat ̀ n nor-dul Olandei, afirm[ `ntr-un co-municat de pres[ firma Essent, o-peratorul noii termocentrale.

Alt record ecologic olandez es-te num[rul impresionant de bici-clete care circul[ pe str[zile dinAmsterdam. Str[b[tut de canale;i str[du\e ̀ nguste, Amsterdamuleste ora;ul pietonal prin exce-len\[, ̀ n care bicicleta e cea mai lo-gic[ form[ de transport. Cel maiexuberant ora; al Olandei e unicprintr-o statistic[ demn[ de CarteaRecordurilor< are 750.000 de lo-cuitori ;i peste un milion de bici-clete.

Turismul ecologic este unuldintre cuvintele intrate recent ̀ n vo-cabularul nostru pe care, folosindu-l din ce ̀ n ce mai des, nu-l mai ̀ n\e-legem uneori pe deplin. De altfel a-ceast[ no\iune `nc[ `;i caut[ o de-fini\ie c]t mai complet[, c]t mai a-proape de aria activit[\ilor pe carele acoper[ practic. Cel mai adeseaeste preferat[ formula “turism ca-re nu d[uneaz[ naturii”. Dar exist[;i turism prin care po\i face cevapentru conservarea naturii, prin W-WOOF Rom]nia - care `nseamn[voluntariat la gospod[rii ecologice;i tradi\ionale. WWOOF Rom]niaa fost creat de o echip[ de voluntari,la sugestiile unor prieteni fermieri.Celor interesa\i li se ofer[ o list[ deferme ;i se faciliteaz[ leg[tura din-tre voluntari ;i fermele care `i vorg[zdui. De ce Rom]nia? Pentru c[este o \ar[ unic[ ;i deosebit de fru-moas[ din Balcani, Sud-EstulEuropei. Cultura rom]neasc[ esteun amestec de dezvolt[ri moderne;i practici tradi\ionale, vizibile `nspecial `n agricultura de subzis-ten\[ practicat[ de majoritatea po-pula\iei din mediul rural. Rom]niaeste adesea descris[ ca o \ar[ latin[`ntr-o mare slavic[. De;i multe as-pecte ale culturii rom]ne;ti sereg[sesc ;i ̀ n alte \[ri din regiuneabalcanic[, limba rom]n[ (o limb[de origine latin[), amestecul deoameni (rom]ni, unguri, saxoni,romi etc.), m]ncarea ;i tradi\iile o-fer[ vizitatorilor o experien\[ cu a-dev[rat special[. Dar pute\i merge;i ̀ n alte \[ri ca voluntar la ferme e-cologice, contact]nd WWOOF dinSpania, Portugalia, Italia, Fran\a,Argentina, Brazilia, Ecuador, CostaRica, Mexic, SUA, Australia, China,Japonia, Noua Zeeland[, SierraLeone.

F[r[ autorit[\i responsabile, sistemulcolect[rii selective nu poate func\iona

Turismul ecologicca stare de spirit

Editorial

Locuin\e `nc[lzite cub[legar ;i biciclete

Studenta Natalie King, din Marea Britanie,`n v]rst[ de 20 de ani, a inventat ghiveciulinteligent, pentru plante ornamentale. Acestghiveci emite o lumin[ ro;ie atunci c]ndsenzorii detecteaz[ c[ temperatura, lumina sauumiditatea au sc[zut sub nivelul optim. Astfelghiveciul `\i atrage aten\ia c]nd s[ uzi florile,inainte de a fi prea t]rziu pentru ele. Senzorii deumiditate ;i temperatur[ se afl[ la bazaghiveciului, iar senzorul de lumin[ ̀ n exteriorulacestuia. Inven\ia se bucur[ de mult interes,deoarece se `nt]mpl[ frecvent s[ nu sesiz[m latimp nevoia de umiditate a plantelorornamentale pe care le \inem `n casele noastre.Ghiveciul-minune deocamdat[ nu secomercializeaz[. Natalie King are doarprototipul, pe care l-a elaborat `n opt luni, darsper[ s[ g[seasc[ investitori interesa\i `nrealizarea acestui foarte util proiect ecologic.

PAGINA VERDE

Potrivit Ministerului Mediului, un singur rom]nproduce cam cinci kilograme de de;euri menajere pes[pt[m]n[. Con\inutul se clasific[ astfel< jum[tate dinrespectiva cantitate sunt de;euri biodegradabile, ojum[tate de kilogram e sticl[, o alt[ jum[tate dekilogram sunt h]rtii ;i cartoane. Restul se `mparte pealte tipuri de de;euri, dintre care textilele reprezint[cam 250 de grame pe s[pt[m]n[, iar plasticele ;i PET-urile circa 200 de grame. Se estimeaz[ c[ aceste cifrevor cre;te ̀ n urm[torii ani. Planul Na\ional de Gestiunea De;eurilor arat[ c[, p]n[ `n 2013, cantitatea

de;eurilor de acest fel va cre;te cu 0,8% pe an, ̀ n medie.Nu este foarte clar unde anume vor fi depozitatede;eurile, dac[ \inem cont de faptul c[ majoritateadepozitelor de gunoaie trebuie `nchise fiindc[ nu`ndeplinesc standardele europene. ~n plus, la capitolulcolectare selectiv[ st[m foarte prost< din `ntreagacantitate de de;euri municipale, aproape jum[tate arputea fi reciclate. Nu se recicleaz[ `ns[ dec]t 2% dintrede;euri, ;i acestea numai prin proiecte pilot. Toateacestea ne situeaz[ cam pe la coada \[rilor din UniuneaEuropean[ - ca ;i `n toate celelalte domenii de altfel.

Ghiveciul `\i spune c]nds[ uzi florile

Un rom]n produce cinci kilograme de gunoi pe s[pt[m]n[

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Luni 30 august 2010

Drepturile ;iobliga\iile noastre

Termenul de a recicla `ntotdeauna “d[ bine”c]nd e folosit, omul imediat `l asociaz[ cusalvarea planetei sau mai nou cu criza financiar[cu care ne confrunt[m. ~n fiecare zi rela\ion[mcu oamenii ;i ̀ ntrebarea pe care ne-o putem puneeste< omul, fiin\a ra\ional[, are educa\ia ecologic[necesar[ unei vie\i mai bune? Zi de zi mergem laserviciu, la cump[r[turi, avem ̀ nt]lniri cu diver;iamici `n diverse loca\ii, consum[m produse,avem resturi de m]ncare, ̀ n concluzie producemgunoi. Ce facem cu gunoiul? C]\i dintre noifolosesc acele trei pubele speciale< h]rtie, plastic,

sticl[? Oamenii `n general nu recicleaz[, dar dece nu recicleaz[? Poate c[ nu au educa\ie `n acestsens, poate nu ;tiu cum se face.

Solu\ia e simpl[< `\i separi gunoiul pecategorii `nainte de a-l duce la aruncat. Aceastaera una din solu\iile adoptate de pensionarii mainevoia;i, `nc[ de pe vremuri. Ace;tia colectaumaterialele reciclabile ;i le transportau la centrelede colectare a h]rtiei sau a plasticului, unde levalorificau ;i primeau o sum[ infim[ de bani. Nuera o ac\iune realizat[ din spirit ecologic, ci dindorin\a de a mai c];tiga un ban.

10 Luni 30 august 2010

ACTUALITATEA

Buna gospod[rire a ora;ului depinde

de cet[\eni

Educa\ia ecologic[ - cheia unei vie\i mai bune

~n momentul de fa\[, Rom]niase confrunt[ cu problemelecomplexe ale optimiz[riimanagementui de;eurilor, maiales al celor urbane. De;i nivelulde con;tientizare a problemelorde igien[ urban[ este `ntr-ou;oar[ cre;tere, totu;i popula\iaeste implicat[ ̀ ntr-o mic[ m[sură`nc[ `n buna gospod[rire aora;elor, fapt valabil ;i pentrumunicipiul Satu Mare.

Oglinda igienei urbane a uneilocalit[\i reflect[, pe l]ng[ nivelul desalubrizare menajer[ (salubrizareade;eurilor menajere de la popula\ie ;i dela agen\ii economici) ;i pe cel alsalubriz[rii stradale, care are ca scopprincipal realizarea ;i men\inerea igieneic[ilor de comunica\ie, ̀ n scopul ridic[riigradului de confort citadin. Am realizat`n Satu Mare `n perioada mai – august2010 un studiu despre impactulserviciilor de salubritate asupracondi\iilor de habitat ;i a calit[\ii vie\ii.~n continuare, prezent[m problematicace se desprinde din acest studiu, adic[red[m cele mai relevante semnal[rif[cute at]t de societatea de salubrizareSC Florisal SA, c]t ;i de popula\ias[tm[rean[. Astfel vom putea vedea cuto\ii cauzele care determină starea“necorespunzătoare” a cur[\enieiora;ului.

* Depozitarea necontrolată a deşeurilorurbane (menajere şi din construcţii şidemolări). Multe de;euri menajere suntdepozitate necorespunz[tor, `n specialde c[tre cet[\enii care nu au `ncheiatecontracte de salubritate, mai ales peterenurile cu situa\ie juridic[ incert[, pespa\iile verzi sau locurile de joac[. Oparte din cet[\eni nu au contracte`ncheiate cu societatea de salubritate. Eisunt furnizorii de de;euri necontrolate>cheltuielile de salubritate se afl[ peultimul loc pe lista lor de cheltuieli.* Aglomera\ia de pe anumite artere, maiales parcarea autoturismelor, nupermite, de cele mai multe ori, realizareacur[\eniei `n condi\ii optime.* Lipsa de educa\ie ;i de spirit civic aunor cet[\eni `n ceea ce prive;temen\inerea igienei urbane ;i p[strareamobilierului stradal (cum ar fi co;urilede gunoi sau containerele).* Depunerea necontrolat[ de de;eurimenajere ;i din construc\ii pe str[zileperiferice constituie principala problem[at]t pentru popula\ie, c]t ;i pentruautorit[\i, care sunt nevoite s[ asiguresalubrizarea, dar ;i s[ g[seasc[ solu\iipentru prevenirea acestui fenomen.* Igiena urban[ precar[, `n zonele deblocuri cu confort sc[zut, locuite de opopula\ie ̀ n majoritate s[rac[, unde uniicet[\eni au obiceiul de a arunca gunoiulla `nt]mplare, care se acumuleaz[, cutoate c[ este adunat sistematic.* Eliminarea necorespunz[toare ade;eurilor menajere ̀ n zonele de blocuriprin aruncarea acestora de la etaj `ncur\ile interioare ;i pe terasele de la etajul

`nt]i al unor blocuri.* Depozitarea necontrolat[ a de;eurilorprovenite de la agen\ii economici, `nabsen\a contractelor de salubritate.* Depozitarea `n locuri nepermise ade;eurilor din construc\ii, rezultate `nurma lucr[rilor de ridicare a unorimobile sau din reamenajarea ;imodernizarea locuin\elor. Mul\i locatarifolosesc spa\iul viran din spatele bloculuipentru a depozita gunoiul. ~n ceea ceprive;te de;eurile din construc\ii,demol[ri ;i moderniz[ri de locuin\etrebuie arătat că, de;i operatorul desalubritate pune la dispozi\ie mijloace detransport, cei mai mul\i le abandoneazăla ad[postul `ntunericului `n spa\iulpublic. Chiar ;i unele firme deconstruc\ii arunc[ de;eurile la margineadrumurilor de acces spre groapa degunoi, pentru a economisi combustibil;i pentru a nu achita tariful de depozitareal acestora.* Prezen\a ma;inilor abandonate petrotuare, alei ;i spa\ii verzi, care s-autransformat, cu timpul, `n puncte demurd[rie.* Garajele amplasate necorespunz[tor,`n spatele c[rora s-au creat puncte deacumulare a gunoaielor.* Construc\iile abandonate ;i celeneterminate se num[r[ printre locurilecare se transform[ ̀ n depozite de de;eurinecontrolate, devenind adev[rate focarede infec\ie.* Terenurile virane nerevendicate ;ine`mprejmuite devin, cu timpul, locuride depozitare a de;eurilor de tot felul.* Cre;terea animalelor ̀ n ora; - surs[ dede;euri organice ce pot periclitas[n[tatea popula\iei.* Degradarea parcurilor din zoneleperiferice, datorat[ ne`ntre\ineriiacestora. De asemenea, zone din cadrulparcurilor devenite spa\ii de depozitare adiferitelor categorii de de;euri(menajere, PET-uri, materiale dinconstruc\ii), unele dintre acestea fiindaduse de cet[\eni cu autoturismele.* Spa\ii de joac[ pentru copii degradateprin depunerea necontrolat[ de de;euri;i transformarea lor ̀ n parc[ri, ceea ce leface improprii folosirii `n scopul pentrucare au fost create.

Fa\[ de anii preceden\i,situa\ia s-a `mbun[t[\it

Din cele prezentate rezult[ faptul c[cet[\eanul este cel mai important actorpe scena ora;ului, cu o contribu\iesemnificativ[ ̀ n procesul de gospod[rirea localit[\ii ̀ n care tr[ie;te, iar societateaFlorisal SA depune eforturi permanentepentru satisfacerea cerin\elor clien\ilors[i.

În acest context trebuie men\ionateşi opiniile acelor persoane care se declarămul\umite de presta\ia operatorului desalubritate, consider]nd că fa\[ de aniipreceden\i situa\ia s-a `mbun[t[\itsim\itor. Iar ̀ n ̀ ncheiere putem spune c[mai sunt de f[cut pa;i importan\i pentruca, din punctul de vedere al cur[\eniei,municipiul Satu Mare s[ fie cu adev[ratun ora; european.

Pentru a stopa “gunoiada”se vor instala camere

de luat vederi ~n ora;ul Satu Mare continu[

s[ existe cu mult peste o mie defirme care nu au contract cuFlorisalul. Aceast[ stare de fapt,foarte greu de solu\ionat,genereaz[ aproximativ zece miide metri cubi de gunoi pe lun[,care nu este pl[tit.

~n anumite puncte nevralgice aleora;ului, ca de exemplu `n plin centru,`n spatele magazinului universalSome;ul, dup[ orele 18 – 19 seara areloc o adev[rat[ “gunoiad[”. Dac[ teui\i din blocuri - dup[ cum o spunoamenii care tr[iesc `n zon[ - se poatevedea cum p]ndesc angaja\ii firmelor,cu mald[re de zeci de metri cubi degunoaie, pe care le basculeaz[ `ncontainerele cet[\enilor, c]nd cred c[nu sunt v[zu\i. Pentru c[ firmele nu aucontracte. Sau `;i fac un contract pe o

pubel[ de c]\iva litri, dar `n realitategenereaz[ lunar peste 30 de metri cubide de;euri.

Juristul Florisalului a consultatRegistrul Comer\ului din Satu Mare ;ia constatat c[ sunt `n jur de 1.500 defirme care nu figureaz[ `n baza de datea societ[\ii, deoarece nu au `ncheiatcontract pentru servicii de salubrizare.De;i este lege `n acest sens, dar e foartegreu de urm[rit cine o `ndepline;te ;icine nu.

De exemplu, Agen\ia pentruProtec\ia Mediului (APM) are dreptulde a refuza eliberarea autoriza\iei demediu dac[ firma nu are contract cuFlorisalul. Dar sunt firme care nupolueaz[, deci nu au nevoie deautoriza\ie de mediu. Din 3.800 defirme s[tm[rene, probabil 1.400 sau1.500 nu trec pe la APM, pentru c[ nupolueaz[. Acestea func\ioneaz[ “pe;est”, produc mari cantit[\i de de;euri,

de care scap[ pe unde apuc[.Exist[ ;i hot[r]re de consiliu local

despre obligativitatea firmelor de aavea contract cu operatorul desalubrizare. Dar ;i la prim[rie se cereca Florisalul s[ detecteze firmele f[r[contract ;i s[ le denun\e. A;a st]ndlucrurile, “armata” de 4 b[ie\i careconstituie Garda Florisalului st[ lap]nd[ permanent, ca din cele 1.500 defirme s[ prind[ m[car o sut[. AcestoraGarda de Mediu este cea care poate s[le aplice amenzi ustur[toare, de sutede mii de lei noi. Ar trebui pus[ ;icamer[ de luat vederi, mai ales lapunctele mai nevralgice - Florisal s-ag]ndit deja la aceast[ alternativ[.Puncte critice sunt pe stradaJubileului, col\ cu bulevardulIndependen\ei, `n cap[tul cartieruluiMicro 17, sau pe P[ule;tiului. Fiind locperiferic, aici descarc[ gunoaie ma;inimici, dubi\e, ba chiar ;i camioane.

Luni 30 august 2010 11

AC}IUNI FLORISAL

Normele de igien[ referitoare la colectarea,`ndep[rtarea ;i neutralizarea de;eurilor<

De;eurile urbane trebuie sortate la locul deproducere `n componente reciclabile ;inereciclabile. Serviciul de salubritate sau agentuleconomic care se ocup[ de gestionarea de;eurilorva folosi sisteme adecvate de colectare amaterialelor reciclabile ;i va asigura dirijarea lorspre procesul de reciclare. ~n acest scop, va asiguracapacit[\i adecvate de sortare ;i depozitare<recipiente separate, marcate, pentru colectareaseparat[ de la surs[ (sticl[, material plastic, h]rtie,

de;euri predominant organice, biodegradabile etc.).De;eurile voluminoase se colecteaz[, se transport[;i se trateaz[ astfel `nc]t s[ se permit[ reciclarea ;irefolosirea prin sortarea ;i tratarea separat[ adiferitelor componente din de;eul voluminosrespectiv. Ele nu pot fi colectate `n containereleobi;nuite ;i de aceea agentul economic responsabilcu gestionarea de;eurilor va asigura ridicarea lorperiodic[ ;i transportul lor cu mijloace adecvate.Popula\ia va fi anun\at[ din timp asupra perioadeide colectare. ~n Satu Mare se va trece `n cur]nd lacolectarea separat[ a materialelor reciclabile.

Norme de igien[ la colectarea de;eurilor

“Se afl[ `n desf[;urarereabilitarea spa\iului verde de pemarginea carosabilului, pe care deani de zile dorim s[-l aducem la niveleuropean. Ce `nseamn[ niveleuropean? ~nseamn[ c[ se `nl[tur[b[l[riile ;i bolov[ni;urile de tot felul,iar rezultatul va fi un fel de covorverde, care va contribui la ozonizarea;i purificarea aerului, va da un aspecteuropean S[tmarului ;i va fi maiu;or de `ntre\inut. La realizareaacestui obiectiv nu se va punePrim[ria Satu Mare la maricheltuieli. Covorul de iarb[ va fipr[;it odat[ pe lun[, iar spa\iul vaar[ta bine permanent, pentru c[ va fifrumos `ntre\inut”, relateaz[ ;efulcompartimentului Zone Verzi al SCFlorisal SA.

E munc[ mig[loas[, darmerit[ efortul

La ora actual[ `n re;edin\a dejude\ Satu Mare sunt multe mii demetri p[tra\i de spa\ii verzi `nsitua\ia aceasta, adic[ a;tept]ndreabilitarea. ~n unele dintrefotografiile al[turate se v[d angaja\iiFlorisal lucr]nd cu t]rn[copul, sapa;i lopata pe strada C. S. Anderco.Nici aici, pe marginea carosabilului,nu era altceva dec]t bolov[ni; ;ipietri;, `n afar[ de buruieni s[lbaticenu cre;tea nimic, ar fi fost p[cat s[r[m]n[ a;a. S-au scos pietrele, s-aadus p[m]nt, pe urm[ s-a`ns[m]n\at iarb[ - asta e re\etareabilit[rii.

E o munc[ mig[loas[, nu estedintre cele mai u;oare, dar rezultatulmerit[ efortul. ~nainte de reabilitare,c]nd venea o ploaie mare noroiulajungea ;i pe trotuar ;i pe carosabil,iar pe timp uscat totul se umplea depraf< aerul, drumul, trec[torii. Prafultrebuia m[turat, dar m[turatul cost[;i tot oamenii `nghi\eau praful.Cobor]nd panta de p[m]nt prinnivelare ;i gazon]nd se scap[ detoate aceste neajunsuri.

Gazonul re\ine apa ;iumezeala

Gazonul re\ine apa ;i umezeala,nu mai deverseaz[, nici praful numai vine pe rigol[. Pentrucompara\ie, pute\i vedea `n pozeleal[turate cum ar[ta margineastr[zilor `nainte de nivelare ;igazonare ;i cum arat[ dup[. ~ncursul lunii august s-a lucrat pestr[zile Eroilor, Mileniului, Cri;an,Petofi, Retezatului, Anderco, Rosetti.

Strada Mileniului s-a f[cut f[r[bani de la Prim[rie, pe banii firmeiFlorisal. De asemenea s-a lucrat pestrada Baia Mare, f[r[ s[ se solicitebani de la Prim[rie. ~ntre bordur[ ;i;osea, unde st[ praful, s-a f[cut oierbicidare pe c]\iva kilometri, de lacimitir p]n[ la ie;irea din Satu Mare,ca s[ nu trebuiasc[ plivit tot timpul;i s[ nu stea praful.

Se coboar[ nivelul, dar selucreaz[ `n a;a fel c[ practic nici nuse observ[< azi se fac o sut[ de metri,m]ine alt[ sut[, f[r[ a se deschide un“;antier”.

Munca de reabilitare continu[,c[ci Florisalul vrea s[ aduc[ la niveleuropean str[zile din `ntreg ora;ul.La reabilitarea str[zilor lucreaz[angaja\ii compartimentului ZoneVerzi al SC Florisal SA.

A `nceput preg[tireaspa\iilor florale pentru iarn[

E foarte mult de lucru la zoneleverzi ;i pentru c[ anotimpul o cere.~n a doua jum[tate a lunii august a`nceput preg[tirea spa\iilor floralepentru iarn[. Asta `nseamn[ c[ sescot florile anuale de var[, a c[rorperioad[ deja a trecut, ;i sepreg[te;te terenul pentru alte culturi.Spa\iul verde se cur[\[ de buruieni,se pune `ngr[;[m]nt ;i se seam[n[cu panselu\e, care vor fi floriletoamnei. Toat[ aceast[ munc[sezonier[ deja a `nceput ;i vacontinua `n luna septembrie.

Gazonul - arm[ eficient[ `mpotrivaprafului ;i noroiului

Poli\i;tii comunitariau dat 225 de amenzi

Din informarea cu privire laactivitatea Poli\iei Comunitare SatuMare din luna august afl[m despre maimulte sanc\iuni pentru combaterea`nc[lc[rii normelor legale privindcur[\enia municipiului. La HCL243/2006 2006, privind stabilirea unorcontraven\ii `n domeniul edilitar-gospod[resc, au fost aplicate 380sanc\iuni contraven\ionale, din care 155cu avertisment ;i 225 cu amend[ `nvaloare total[ de 23.550 lei, `n generalpentru sta\ionarea vehiculelor `n locurinepermise, parcarea vehiculelor pespaţiile verzi, aruncarea de h]rtii,ambalaje, \igări pe domeniul public `nalte locuri dec]t cele special destinate.~n conformitate cu prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minimgarantat, au fost desf[;urate 13 ac\iunicu beneficiarii de ajutor social, sub`ndrumarea cadrelor de specialitate alerespectivului serviciu, prin care s-auexecutat activit[\i în folosul comunit[\iice constau `n cur[\irea unor loca\ii cudepozit[ri ilegale de de;euri, ocazie cucare s-au str]ns 21,5 metri cubi de resturimenajere. La aceste activit[\i auparticipat `n medie 14 persoanebeneficiare de ajutor social.

De c]nd Prim[ria Satu Mare a fostnevoit[ s[ taie din banii aloca\i pentrusalubrizare, s-a redus ;i m[turatul ;istropitul stradal. Florisalul iese lam[turat doar cu dou[ ma;ini, `n loc detrei, cum o f[cea `nainte. Tot din cauzabugetului de austeritate se folose;te osingur[ stropitoare, `n loc de dou[. Am investit `n ma;ini ;i st[m cu ele `ncurte, spun conduc[torii SC FlorisalSA. P]n[ acum am mers cu trei ma;inila m[turat, iar acum mergem cu dou[.150.000 euro cost[ a stropitoare. Am luat dou[, una st[ complet pedegeaba ;i nu se pot nici vinde. Cui `itrebuie a;a ceva? ~n aceast[ situa\iemai r[m]ne doar speran\a c[ poatevor mai veni ;i vremuri bune, de;i pemoment semne de redresareeconomic[ nu prea sunt, nici pentrusociet[\i comerciale, nici pentrupopula\ie.

Austeritate la m[turat;i stropit

~n noaptea de 18 spre 19 iulie unconduc[tor auto gr[bit, sau pur ;isimplu neatent, a trecut cu vehicululpeste rondoul de la col\ul bulevardelorLucian Blaga ;i Independen\ei,amenajat pentru a marca sensulgiratoriu. “S[ pl[teasc[ pentru floriledistruse!”, pretinde ;efulcompartimentului zone verzi a SCFlorisal, iar ;oferul cu pricina se poatebucura c[ scap[ iein, doar cu o mic[amend[. Dac[ asta i s-ar fi `nt`mplat `nSUA, s[ zicem `n ora;ul Lathrop, del]ng[ San Francisco, un judec[tor l-arfi condamnat pe loc la c]teva s[pt[m]nide munc[ `n folosul comunit[\ii. Poatechiar la plantatul florilor, pentru acontribui la `nfrumuse\area ora;ului.A;a i s-a `nt]mplat recent unuis[tm[rean stabilit `n California,relateaz[ cititorul nostru fidel din SUA,Andrei C.

Cine a stricat rondouls[ pl[teasc[!

~nainte...

Dup[...

Se lucreaz[pe strada

C.S. Anderco

12 Luni 30 august 2010

MAGAZIN

Nu ducem lips[ de ini\iativeecologice. Unele sunt mai `ndr[zne\eca altele, iar majoritatea se str[duie s[fie nu numai folositoare omului ;inaturii, dar s[ aduc[ ;i un profit labuzunarul inventatorului. Al\ii vordoar s[ se fac[ cunoscu\i, ca `nurm[torul exemplu.

Un mic supermarket din Londra;i-a transformat acoperi;ul `n gr[din[de zarzavat. Proprietarul magazinului

`;i propune s[ le v]nd[ clien\ilorlegume din produc\ia proprie, dar, `nacela;i timp, s[-i `ndemne s[ creeze ;iei asemenea mici gr[dini - chiar ;i pebalcon. De la nivelul solului,magazinul arat[ la fel ca oricare altul.Dar o privire de la `n[l\ime dezv[luie,pe terasa de 450 de metri p[tra\i, oadev[rat[ ferm[ `n miniatur[.Proprietarul magazinului spune c[ nus-a g]ndit s[-;i sporeasc[ profiturile,

ci s[-;i `ndemne clien\ii s[ consumealimente produse local, cu metodenaturale. Ini\iativa a primit sprijinulecologi;tilor, deoarece `n gr[din[ nuse folosesc niciun fel de chimicale.Mai ales c[ exist[, la `ndem]n[, osurs[ abundent[ de `ngr[;[mintenaturale - de;eurile din magazin.Pentru a `ngriji gr[dina, magazinul af[cut apel chiar la clien\i, iarvoluntarii nu s-au l[sat a;tepta\i. P]n[

acum, 20 de persoane `ntre 3 ;i 60 deani s-au `nrolat ca fermieri amatori.

Semin\ele din viitoarea recolt[ vorfi puse la dispozi\ie, gratuit, ;colilorlocale, ca ;i oamenilor care vor dori s[repete experien\a pe propriilebalcoane sau terase. Dac[ ini\iativa sava avea succes, patronul are g]ndurimari< el dore;te s[ cultive, `n viitor, ;ilegume rar `nt]lnite `n MareaBritanie.

Un supermarket ;i-a transformat acoperi;ul `n gr[din[ de legume

Hai cu noi s[ facem cur[\enie `ntoat[ \ara. ~ntr-o singur[ zi! Pe 25 septembrie, avem cu to\ii ceva`n comun< Rom]nia! LET'S DO IT!

Cu SC Florisal SA din Satu Mare`nc[ nimeni nu a luat leg[tura pentrua coordona cum ;i din ce bani vatransporta gunoiul adunat devoluntari `n data de 25 septembrie, `ncadrul ac\iunii de voluntariat “Let’s doit, Romania!” Sau se presupune c[ “seva ac\iona din oficiu?” Voluntarii potoferi propria lor for\[ de munc[, dardin ce bani se cump[r[ motorinanecesar[ pentru camioanele careurmeaz[ s[ transporte sacii de gunoi?Dar taxa de depozitare la noua ramp[ecologic[ a jude\ului carefunc\ioneaz[ la Doba cine o achit[?

Voluntariatul este o idee bun[,dar, din p[cate, nu ne putem comparacu \[ri cum e Estonia, undedepozitarea unei tone de gunoi cost[40 euro, `n timp ce `n Rom]nia taxaeste de 8 euro. “Ei au de cinci oripre\ul nostru, suntem departe, multprea departe de ei, ;i nici nu vom firepede la egal cu ei, `n condi\iilenoastre de criz[ economic[binecunoscute de toat[ lumea”,opineaz[ speciali;tii no;tri `nmanagementul de;eurilor.

~n ce prive;te taxa de salubrizare,`n Rom]nia se pl[te;te sub 2 euro pepersoan[, mai exact 1,7 euro, `n timpce `n Estonia sunt 18 euro pepersoan[. De zece ori mai mult ca lanoi! Incredibil, dar adev[rat, de;imult[ lume a uitat c[ ;i Estonia tot ofost[ \ar[ comunist[ este. Dar asta e

singura asem[nare pe care o are cuRom]nia, dup[ cum se poate vedea ;idin datele statistice de mai jos.

Managementul de;eurilormunicipale `n Estonia

Estonia are o popula\ie de1.360.000 locuitori ;i o suprafa\[ de45.200 kmp. Activitatea principal[ degestiune a de;eurilor municipale sebaza `nainte de anul 1990 pedepozitarea `n cele peste 350 dedepozite neconforme. ~n perioada1990-1995 toate activit[\ile desalubrizare au fost privatizate, iardup[ anul 2000 au fost construitecentre regionale de managementintegrat al de;eurilor. ~n perioada1990-2007 au fost `nchise aproapetoate cele 350 de depoziteneconforme, costurile fiind de300.000 euro/hectar pentru depozitelecu suprafe\e mai mari de 2 ha ;i de20.000 euro/hectar pentru depozitelecu suprafe\e mai mici de 2 ha. ~nprezent taxa de colectare ;i transporteste de 4-8 euro/locuitor pe lun[, iarcosturile de depozitare `n depoziteecologice sunt de 40 euro/ton[.Conform Planului Na\ional deGestionare a De;eurilor al Estoniei,pentru perioada 2007-2013 vor fialocate 180 miliarde euro pentruimplementarea de sisteme locale demanagement integrat al de;eurilor.

Copiii t[i te vor ̀ ntreba dac[ aifost ;i tu unul dintre voluntarii“Let’s Do It, Romania!”. O s[ lespui c[ da, c[ ai fost ;i tu unul din-tre cei care au schimbat ̀ ntr-o sin-gur[ zi felul ̀ n care arat[ o \ar[, sauc[ era ceva interesant la TV ;i aistat acas[? Nu rata ;ansa de a-\ischimba \ara!

Prin acest proiect ne propunemcur[\area mormanelor de gunoi din are-alele naturale ale \[rii, `ntr-o singur[ zi.Mormanele de gunoi pe care le vom iden-tifica ;i cur[\a `n cadrul acesteicampanii sunt gunoaiele arunca-te de c[tre cet[\eni (fie ei local-nici sau turi;ti) `n areale natura-le. ~n mormanele de gunoi nu seinclud zonele `n care au fosttransportate de;euri cu utilaje ;idepozitate sistematic (acesteafiind gropi de gunoi ilegale).Arealele naturale cur[\ate pot fiat]t pe uscat, c]t ;i pe ap[.

A;a cum au fost organizateac\iunea din Estonia (\ara de orig-ine a ini\iativei) `n 2008 ;i celedin Letonia ;i Litu-ania `n 2009,ac\iunea dinRom]nia pre-supune implicareacet[\enilor, a au-torit[\ilor locale, afirmelor private, aoperatorilor desalubritate, a per-soanelor publice ;ia mass-media pen-tru a mobiliza po-pula\ia s[ ias[ ̀ n zi-ua stabilit[ ;i s[cure\e de;eurileconform planuluirealizat de c[treechip[.

Ca obiective petermen lung,proiectul `;i pro-pune responsabili-zarea cet[\enilorfa\[ de mediul`nconjur[tor ;i co-laborarea cu auto-rit[\ile pentru`mbun[t[\irea in-frastructurii ;i asistemului deamenzi. ~nscrie-tepentru ac\iunea de cur[\enie (membru –persoan[ de contact a echipei). ~nscrie-tepentru ac\iunea de cur[\enie (membru -pe baza codului unic al persoanei de con-tact)

~n urma finaliz[rii activit[\ilor de car-tare vom avea o hart[ a \[rii pe care vorfi marcate toate mormanele de gunoi iden-tificate - “Harta de;eurilor”. Acestea vortrebui cur[\ate `ntr-o singur[ zi< 25 sep-tembrie 2010!~nscrierea

* ~nscrierea voluntarilor se face `nechipe de minim 5, dintre care unul este

persoan[ de contact>* mai `nt]i se va `nscrie persoana de

contact, care va ̀ nregistra echipa ;i va pri-mi un cod unic corespunz[tor acesteia>codul va trebui comunicat ulterior celorcare doresc s[ se al[ture echipei sale>

* apoi, pe baza acelui cod unic vor pu-

tea s[ se `nscrie individual ;i restul mem-brilor echipei (minimum ̀ nc[ 4 membri)>

* `nscrierile pentru activit[\ile decur[\enie se fac p]n[ la data de 10 sep-tembrie 2010.

Este recomandat ca ̀ ntr-o echip[ s[ fie`ntre 5 ;i 10 persoane ;i `n situa\ia `n ca-re num[rul total de membri dep[;e;te 10v[ recomand[m s[ constitui\i 2 echipedistincte, fiecare cu c]te o persoan[ decontact< num[rul de membri poate dep[;ipragul de 10, `ns[ odat[ cu cre;tereanum[rului acestora ele vor deveni maigreu de coordonat de c[tre persoana de

contact> o echip[ nu ar trebui s[dep[;easc[ sub nicio form[ 30 de volun-tari!

To\i cei care doresc s[ participe laac\iunea de cur[\enie (indiferent c[ vor fipersoane de contact sau membri) trebuies[ se `nregistreze prin formular.Important

* persoanele de contact ale echipelortrebuie s[ aib[ v]rsta peste 18 ani>

* membrii echipelor pot avea v]rstasub 18 ani, `ns[ to\i voluntarii cu v]rstasub 18 ani vor trebui s[ prezinte `n ziuaac\iunii o declara\ie semnat[ de un p[rin-te / tutore legal, prin care acesta este deacord cu participarea respectivei persoa-

ne la activit[\ile de cur[\enie.Detalii organizatorice- Cine? * voluntar poate fi oricinedore;te s[ se implice ̀ n acestproiect.- C]nd? * 25 septembrie 2010.- Unde? * `n proximitatea zonei `ncare locui\i.- Cum? * ~n momentul în care se va

finaliza “Hartade;eurilor”,persoanelor decontact ̀ nscriseli se vor reparti-za punctele pecare le vorcur[\a al[turide echipele lor>* voluntarii în-registra\i vor ficontacta\i`nainte de ziua“Z” ;i vor primiinforma\ii lega-te de punctul de`nt]lnire>* voluntarii sevor `nt]lni ladata, ora ;i lo-cul convenite>* cei care de\inun mijloc detransport sunt`ncuraja\i s[ leaduc[ la ac\iu-ne< sunt `n spe-cial binevenitema-;inile cu re-morc[>* voluntarii vorprimi instruc\i-uni pentru acti-

vitatea decur[\enie, pentru siguran\a proprie ;i acolegilor, c]t ;i pentru situa\ii de urgen\[>de asemenea, vor primi harta zonei res-pective, m[nu;i ;i saci> * voluntarii vor merge pe teren ;i vorcur[\a mormanele care le-au fost reparti-zate>* sacii cu de;eurile colectate vor fi trans-porta\i cu ajutorul voluntarilor `ntr-unloc prestabilit, pentru a fi ridica\i ulteriorde ma;inile companiilor de salubritate,co-incinerare, colectare selectiv[ sau alealtor parteneri atra;i `n aceast[ acţiune>apoi vor fi transporta\i c[tre destina\iile fi-nale.

Nu tot ce zboar[ `n Estoniase poate m]nca `n Rom]nia

A fost lansat spotulradio pentru proiectul“Let’s Do It, Romania!” -Cur[\enie `n toat[ \ara,`ntr-o singur[ zi. Spotulradio poate fi difuzat peorice fel de post de radio;i beneficiaz[ p]n[ laacest moment de mult[sus\inere. Al\i poten\ialiparteneri media sunta;tepta\i s[ se implicepentru promovarea celuimai mare proiect devoluntariat din Rom]nia.

Una dintre varianteleacestui spot radio `lprezint[ pe campionulmondial LeonardDoroei, care spunetuturor c[, pe 25septembrie, las[ m[nu;ile de box,pentru a le lua pe cele de cur[\enie.Leonard Doroei este ;i o vedet[important[ pentru jude\ul Prahova,jude\ pentru care ;i-a ar[tatsus\inerea particip]nd la emisiuniTV despre acest subiect.

“~mi amintesc cu drag deperioada copil[riei, c]nd f[ceamcur[\enie `n fa\a casei ;i aveam unsentiment de mul\umire pentruatitudinea mea. A;a ar trebui s[proced[m mereu, s[ avem grij[ delocul `n care tr[im, s[ ne respect[mpe noi, c]t ;i natura ce ne ̀ nconjoar[,

iar ziua de 25 septembrie s[ fie un`nceput `n a con;tientiza c[ de noi ;ide atitudinea noastr[ fa\[ de mediudepinde totul”, a declarat sportivul.

~n s[pt[m]nile care vor urma,echipa “Let’s Do It, Romania!” vaprezenta testimoniale cu diversevedete, din diferite zone de interes,care vor `ndemna publicul s[ se`nscrie pentru Ziua de Cur[\enieNa\ional[ din 25 septembrie. Pe 25septembrie nu conteaz[ cine e;ti ;i cefaci, pentru c[ to\i rom]nii se unescpentru o cauz[ comun[< cur[\areaRom]niei de gunoaie.

Leonard Doroftei las[m[nu;ile de box pentru“Let’s Do It, Romania!”

~n Rom]niaZiua de cur[\enie na\ional[

va fi pe 25 septembrie

Chiar dac[ efortul t[u const[ `ncur[\area locului preferat din

apropierea casei tale, acesta va fiun gest la fel de important caoricare altul din acest proiect.

Pentru c[ totul conteaz[.