Cultura Tomate

8/19/2019 Cultura Tomate

1/18

Cultura de tomate

De la tomate se consuma fructele ajunse la maturitatefiziologica dar si cele care nu ajung in aceasta faza sunt folosite pentru prepararea muraturilor.

Tomatele se pot consuma intr-o gama variata de moduri: instare proaspata,ca salata simpla sau in amestec cu alte legume,sau preparate in ciorbe, ghiveci, sosuri, rosii umplute, prelucrate industrial sub forma de pasta, conserve, bullion,sucuri obisnuite sau picante.

Tomatele au valoare alimentara ridicata datorita continutuluifructelor in vitamine, substante minerale, zaharuri, acizi organic si aminoacizi.

In tara noastra tomatele sunt plante anuale, desi in zonele de origine se comporta ca plante perene.Inconditii de sera pot sa vegeteze multi ani.

Tomatele cresc si fructifica normal in conditii de mediu asemanator cu cele in care s-au format.

Luand cerintele fata de caldura, tomatele sunt considerate plante termofile, cu cerinte diferite in functiede fenofaza.

Temperatura minima de germinare este de 1 grade !elsius in functie de soi.Temperaturaoptima este de "# grade grade !elsius, la temperatura minima germinatia are loc in 1-1$zile iar la cea optima in $-% zile.

Temperaturile sub 1 grade !elsius sunt daunatoare plantelor, la temeperaturi de -1 la &grade !elsius chiar si o perioada scurta de timp, provoaca inghetul plantei.'este & de grade!elsius plantele nu fructifica, deoarece polenul nu mai germineaza, la temperatura de peste&$ grade !elsius plantele isi opresc cresterea iar peste # grade !elsius mor.

Temperatura optima pentru germinarea polenului este de "1-"% grade !elsius iar pentru dezvoltareafructelor temeperatura este de 1(-"# grade !elsius.

Lumina are un rol important in cresterea si fructificarea tomatelor.Tomatele au cerintemari fata de intensitatea luminii.

'erioada cand plantele necesita o iluminare mai puternica incepe in a (-1-a zi de larasarire.Insuficienta luminii in aceasta faza duce la alungirea tinerelor plante si laobtinerea unor rasaduri firave.

)miditatea solului si a atmosferei prezinta o deosebita importanta pentrucresterea si dezvoltarea culturilor de tomate.Tomatele au pretentii moderate fata de

umiditate, deoarece coeficientul de transpiratie este redus.

La tomatele semanate direct in camp, sistemul radicular patrunde mai adanc in sol si plantelese pot aproviziona cu apa din straturile profunde, motiv pentru care se precizeaza ca tomatelerezista destul de bine la seceta.

In cazul tomatelor cultivate prin rasad sistemul radicular este mai superficial, plantele nu se potaproviziona cu apa din straturile profunde ale solului, ceea ce presupune asigurarea apei prin irigare.

In primele faze de crestere, nivelul umiditatii din sol este de %(-* + din capacitatea de camp, iar in perioada de fructificare, incepand cu cresterea intensiva a fructelor din prima inflorescenta este de *(-(1


2/18

+.

!onsumul zilnic prin evapotranspiratie este de ,$ l in zilele noroase si de " l in zilele cu cer senin.cestedate sunt utile pentru aplicarea irigarii culturilor.

)miditatea in eces este daunatoare rasadurilor, in mod deosebit in primele faze de crestere.In faza decoacere a fructelor nu trebuie sa oscileze perioadele de seceta cu cele cu umiditate abundenta deoareceacestea crapa, iar continutul in substanta uscata este mai mic.

olurile recomandate pentru cultura de tomate sunt cele mijlocii.Trenurile nisipoase/usoare0 sunt recomandate pentru culture timpurii cu conditia asigurarii elementelor minerale si apei.

Tomatele cresc si rodesc bine pe sol bine lucrat, afanat, bogat in substante fertilizante, cucontinut ridicat de humus, permeabil pentru apa si aer si care se incalzeste usor.

Tehnologia culturii tomatelor.

!ultivarea tomatelor este diferentiata in functie de sistemele de cultura practicate.In vederea asigurarii productiei proaspete pe o perioada cat mai lunga din an, tomatele se cultiva in camp /cultura timpurie, devara si de toamna0, in sere-solarii /ciclul scurt si ciclul lung0, in sere /ciclul I si ciclul II0 si in rasadnite.

Cultivarea tomatelor in camp.

!ultura tomatelor timpurii are o importanta destul de mare,aceasta cultura urmareste asigurarea de fructe proaspete lasfarsitul lunii iunie si toata luna iulie.

'lante bune premergatoare sunt: fasolea, cucurbitaceele, bulboasele, mazarea si unele radacinoase.evenirea tomatelor peaceeasi sola se face dupa &-# ani.

Pregatirea terenului pentru cultura de tomate in camp.

'regatirea terenului se face cu multa grija din toamna. Dupa desfiintarea culturii anterioare se eecutamobilizarea terenului in vederea nivelarii de eploatare.

2ertilizarea de baza trebuie efectuata in functie de datele furnizate de cercetarea agrochimica. 3rientativse pot aplica &-# tone pe hectar gunoi de grajd nefermentat, "$-& 4g pe hectar superfosfat si 1-1$ 4g pe hectar sulfat de potasiu.

Ingrasamintele sunt incorporate in sol prin aratura adanca de "(-& cm, care se lasa in brazda cruda.

'rimavara dupa ce terenul s-a zvantat, se intretine aratura pana la plantare, cu grapa sau cultivatorul si se

administreaza 1$ 4g pe hectar azotat de amoniu, 1$ 4g pe hectar superfosfat si *$ 4g pe hectar sulfat de potasiu.

mintim cateva erbicide folosite in cultura tomatelor.

5rbicidarea se poate face cu erbicidul Dual 6old 7% 5! care are actiune asupra buruienilor monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate, se aplica preemergent incantitate de ,"$ ml8mp la producerea de rasad si 1, l8ha preemergent la tomatetransplantate, tomate semanate in camp direct.

5rbicidul 2usilade 2orte se uitilizeaza in combaterea buruienilor monocotiledonate anuale


3/18

si monocotiledonate perene cu aplicare postemergenta la doza de ,( l8ha la buruienile monocotiledonateanuale si 1,& l8ha la buruienile monocotiledonate perene la tomate transplantate.

La tomatele semanate in camp direct 2usilade 2orte actioneaza asupra buruienilor monocotiledonateanuale si monocotiledonate perene aplicata postemergent in doza de ,( l8ha la cele monocotiledonateanuale si 1, l8ha la cele monocotiledonate perene.

5rbicidul 'antera # 5! se poate folosi la tomete transplantate, cu aplicare postemergenta cu actiuneasupra buruienilor monocotiledonate anuale inclusiv costrei in doza de ,*$ l8ha.

)n alt erbicid folosit este encor * 96 care se poate folosi la tomate transplantate si tomate semanate,combate buruienile dicotiledonate anuale si unele monocotiledonate cu aplicare pre si postemergenta incantitate de ,&-,# 4g8ha.

5rbicidul tomp && 5! se poate folosi la tomatele transplantate are actiune asupra buruienilormonocotiledonate si unele dicotiledonate anuale, aplicat preemergent la doza de $, l8ha.

Terenul se modeleaza in straturi inaltate cu latimea la coronament de 1# cm.

asdurile se produc in sere inmultitor, sere de plastic incalzite, rasadnite calde in functie de posibilitati.

emanatul se face cu #$-% de zile inainte de plantare, calendaristic intre " februarie si 1martie, norma de samanta utilizata este de "$ g pentru infiintarea unui hectar decultura.'entru a mari precocitarea, semintele se trateaza cu toni4 in concentratie de1:" timp de 1" ore.

'entru producerea rasadurilor necesare plantarii a unui hectar se vor insamanta # m" despatiu, cu %-* grame samanta8m".

asadurile se repica in cuburi nutritive de *** cm sau se produce prin semanat direct in ghivece.

'entru evitarea alungirii rasadurilor in faza de &-# frunze adevarate, se fac tratamente cu !cocel # Lin concentratie de ,1 + ,1 l la 1 m".

Inainte de plantrea rasadurilor cu 1-1" zile se face calirea acestora prin scaderea umiditatii si a

temperaturii.

'lantarea in camp se face in momentul in care temperatura in sol la adancimea de 1-1$ cm,se stabilizeaza o temperatura de 1" grade !elsius, si cand pericolul brumelor tarzii a trecut/1$-"$ aprilie in sudul tarii si 1-1 mai in zonele mai nordice0.

'lantarea se face manual sau mecanizat cu masina de plantat rasaduri.dancimea de plantareeste pana la prima frunza adevarata.Dupa plantare la fiecare planta se aplica 1-" l apa pe suprafete maimici, sau pe rigole cu norme de 1$-" m&8ha pe suprafete mari pentru a asigura prinderea plantelor.

Lucrarile de ingrijire consta din: completarea golurilor dupa &-$ zile, cu rasad de calitate, din aceeasi soisi de aceeasi varsta cu cel folosit initial la plantare.

fanarea solului se realizeaza prin prasile mecanice si manual de &-# ori, cu aceasta ocazie se combat si buruenile necombatute de erbicide.

e aplica doua fertilizari, prima imediat dupa aparitia pimelor fructe cu $ 4g8ha azotat de amoniu si $4g8ha sulfat de potasiu, iar a doua la 1$-" de zile dupa prima, se aplica 1" 4g8ha azotat de amoniu, 14g8ha superfosfat si *$ 4g8ha azotat de potasiu.

Lucrarile de ingrijire cu caracter special, de dirijare a cresterii fructificarii cuprind: copilitul care se faceradical, lasandu-se doar tulpina principal, carnirea tulpinii dupa dupa &-# inflorescente, la " frunzedeasupra ultimei inflorescente.


4/18

ustinerea plantelor se realizeaza cu ajutorul aracilor sau spalier cu o sarma la #-#$ cm.

ecoltarea are loc dupa 1$-" iunie, relizandu-se manual si esalonat la &-$ zile pana lasfarsitul lunii iulie, chiar inceputul lui august.

Cultura tomatelor de vara-toamna.

'rin acest sistem de cultura se asigura necesarul de tomate incepand de la jumatatea lunii iulie si pana lasfarsitul lunii septembrie inceputul lunii octombrie, atat pentru consumul in stare proaspata cat si pentruindustrializare.

;une premergatoare pentru tomatele de vata-toamna sunt: legumele radacinoase, bulboasele, mazarea etc.

Infiintarea culturii se face dupa 1 mai, sola destinata tomatelor se poate folosi total sau partial cu culturianticipate cum ar fi: salata, ceapa verde, ridichi de luna, spanac cu conditia ca acestea sa fie recoltate pana la sfarsitul lunii aprilie.

asadurile necesare infiintarii culturii sunt produse in solarii sau rasadnite calde si semicalde.Inrasadnite semicalde semanatul are loc intre 1-" martie, iar pentru tomate destinate industrializarii din $martie, in trei epoci la interval de 1 zile pana in "$ martie.

emanatul se face rar la (-1 cm intre randuri si "-& cm pe rand, norma de samanta folosita pentru unhectar de cultura este de &-&$ g.

'entru culturile de vara se poate face repicatuldirect in stratul nutritiv la 1 cm intre randuri si &-# cm pe rand.La culturile de toamna rasadul nu se

mai repica.


5/18

solul si datorita acestui fapt umiditatea se pastreaza mai bine, dar productia este mai putin intarziata fatade cele sustinute pe araci sau spalier.

oiurile nedeterminate sustinute p espalier inalt se conduc cu tulpina principala si 1-" copili preflorali,sustinuti la randul lor pe sfori, ceilalti copili se elimina.!arnitul se face dupa $-% inflorescente lasand 1-"frunze deasupra ultimei inflorescente.

ecoltarea se face esalonat la maturitatea fiziologica, de la jumatatea lunii iulie si pana lainceputul lunii octombrie.

ecoltarea se face cel mai adesea manual, la interval de &-$ zile.Inaintea venirii primelor brume se recolteaza fructele verzi care se folosesc pentru murat.2ructele verzi ajunse la

marimea normal si cu o usoara nuanta galbuie pot fi postmaturate in incaperi incalzite la "-"& grade!elsius timp de 1-1% zile.

Cultura tomatelor in solarii.

In solarii se practica doua sisteme: ciclul scurt, care tine de la " martie-$ aprilie, pana la 1$-" iulie siciclul lung care se infiinteaza la aceeasi data cu ciclul scurt dar desfiintarea culturii se face in jur de 1$-"

septembrie.'regatirea terenului se incepe din toamna cu defrisarea culturii anterioare. e strang si sescot din solar toate resturile vegetale, spalierul etc.

2ertilizarea de baza se face cu $-* t8ha gunoi de grajd descompus, aplicat odata la "-&ani, cu &-$ 4g8ha superfosfat si 1$-" 4g8ha sulfat de potasiu.

=obilizarea solului se face la "(-& cm.3 data la &-# ani este bine sa se faca subsolajul laadancimea de #-$ cm.

'entru dezinfectarea solului se poate folosi >emathorin 1 6 care actioneaza asupra nematozilor dingenul 6lobodera, ?eterodera, =eloidogne, adopholus.

La tomatele din solarii se aplica pentru nematodul galicol al radacinilor in doza de 1$ 4g8ha.'entru sterilizarea solului un produs foarte bun este ;asamid 6ranule cu efect nematocid, insecticid,erbicid si fungicid.

;asamid 6ranule are efect asupra multor agenti patogeni cum ar fi: mana de sol a tomatelor /'htophtora parasitica 0 in doza de &-$ 4g81 mp, caderea rasadurilor/'thium debaranum0 in doza de &-$ 4g81mp, mana salatei /;remia lactucae0 in doza de &-$ 4g81 mp, putregaiul bazei tulpinii /Didmellalicopersici0 in doza de &-$ 4g81 mp,rizoctonia la legume/hizoctonia solani0 in doza de &-$ 4g81mp,si nematozi cum ar fi nematod al plantelor de sera /=elodogine sp.0 in doza de &-$ 4g81 mp,nematod al plantelor de sera /?eterodera sp.0 in doza de &-$ 4g81 mp, nematod al plantelor de sera/Dithlenchus sp.0 in doza de &-$ 4g81 mp.

;asamid granule se aplica la suprafata solului si se incorporeaza in sol.

Timpul de pauza intre ultimul tratament si semanat sau plantat se asigura un timp de pauza de 1-& zilein functie de o temperatura solului, cu cat este mai scazuta /minim % !0 cu atat timpul de asteptare estemai lung /peste & de zile0.

Daca solul este infestat cu burueni se pot aplica tratamente pre si postemergente cuerbicide cum ar fi : Dual 6old 7% 5!,2usilade 2orte,'antera # 5!,encor *96,tomp && 5!.

asadurile se produc in sere inmultitor, in rasadnite calde in sere incalzite, acoperite cu


6/18

plastic.

emanatul se incepe din a treia decada a lunii ianuarie, se seamana in ladite sau pe stratnutritiv folosind circa "$ g samanta pentru un hectar de cultura.

asadurile se ripica in ghivece de plastic de ( cm sau cuburi nutritive de *** cm, laaparitia primei frunze adevarate.'entru prevenirea alungirii plantelor se utilizeaza!cogan # L in concentratie de ,1 +.

3 deosebita atentie trebuie acordata calirii rasadurilor cu 1-1" zile inainte de plantare, tinand seama cain solar temperaturile sunt mult mai reduse.

'entru ambele cicluri plantarea se face intre "-"$ martie in zonele sudice si pana in $ aprilie in zonelenordice, cand in sol temperature se mentine constanta la 1-1" grade !elsius.

'lantarea se face manual la distante de * cm intre randuri si & cm pe rand la ciclul scurt si&$ cm pe rand la ciclul prelungit. Dupa plantare rasadul se uda local cu ,$ l apa pe fiecare planta,pentru a nu raci solul.

Lucrarile de ingrijire consta din: completarea golurilor dupa primele 1 zile de la plantare cuaceeasi rasad pastrat in acest scop, solul se mentine afanat curat de burueni, prin prasile repetate aplicate

manual sau mecanic.

'rimul prasit manual se face dupa 1-1" zile de la plantare, urmatoarele prasile se repeta la interval de1-1$ zile in functie de nevoie.

e aplica doua fertilizari faziale: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta.

La ciclul scurt se aplica o fertilizare cu & 4g8ha azotat de amoniu la legarea fructelor din etajul altreilea, care se repeta la legarea celei de a cincea inflorescenta, dar la ciclul prelungit.

Irigarea in solar se face diferentiat, la ciclul scurt se fac 1-1" udari iar la ciclul prelungit1# -1% udari. In prima faza normele de udat sunt mici, "-"$ m&8ha pentru a nu racisolul, iar pe masura ce vremea se incalzeste si plantele cresc, se maresc si normele de

udare la &$-# m&8ha.ezultate bune se obtin prin folosirea irigarii prin rigole dar se pot obtine rezultate multmai bune prin folosirea irigarii prin picurare, care asigura o distributie mai uniforma a

apei de udare si reduce cu "$-# + norma de irigare.

ustinerea plantelor se face la circa " de zile de la plantare, pe spalier cu osingura sarma la ciclul scurt sau cu sfori mai lungi, sustinute de sarme fiate pe scheletul solarului la ciclul prelungit.

!opilitul se realizeaza saptamanal, cand copilii au maim $ cm lungime.!arnitul la ciclul scurt se face dupa &-# inflorescente iar la cel prelungitdupa *-( inflorescente.

'e masura ce frunzele de la baza se ingalbenesc acestea se indeparteaza,defolierea se face repetat imediat dupa prinderea rasadurilor, indepartand 1-" frunze de baza.

Dirijarea factorilor de mediu este foarte importanta in special temperatura siumiditatea se realizeaza prin aerisire.

erisirea se realizeaza prin deschiderea usilor de la capete, iar in zilele mai calduroase se aeriseste si prinzona de mijloc a solariilor prin ridicarea apoi indepartarea complete a foliei pe o lungime de %-( m.


7/18

Din ciclul scurt tomatele se recolteaza calendaristic in jurul datei de " mai in zonele favorabile, iar inzonele mai putin favorabile in jur de $-1 iunie.

ecoltarea se face manual, zilnic sau la "-& zile, la ciclul I recoltarea se face pana in decada atreia a lunii iulie, iar pentru ciclul prelungit pana in septembrie.

Cultivarea tomatelor in sere.

!ultura in sere se realizeaza in doua cicluri: ciclul I din ianuarie pana la sfarsitul lunii iunie si ciclul II din prima decada a luniiiulie pana la jumatatea lunii decembrie.

'regatirea serelor se face diferentiat la cele doua cicluri decultura.'regatirea serelor pentru ciclul I se realizeaza prin:evacuarea resturilor vegetale ale culturii precedente, mobilizareaadanca a solului la "(-& cm, frezarea solului la adancimea de 1$cm, dezinfectia chimica cu ;asamid 6ranule in cantitate de &-$4g81 mp, >emathorin 1 g in cantitate de 1$ 4g8ha, fertilizareade baza cu ingrasaminte chimice conform rezultatelor analizelor

agrochimice, frezarea pentru incorporarea acestora si modelarea terenului.

'entru ciclul II se administreaza ingrasaminte organice in cantitate de (-1 t8ha.

asadurile se produc in sere inmultitor, se seamana pe strat saudirect in ghivece.emanatul are loc in a treia decada a luniioctombrie, norma de samanta utilizata fiind de "-"$ g samanta pentru un hectar de cultura.

asadurile se repica dupa (-1" zile, in cuburi nutritive cu latura de1 cm sau in ghivece din plastic cu volum de 1 litru.

'entru ciclul II semanatul se realizeaza in prima decada a luniiiunie.

Lucrarile de ingrijire a rasadurilor consta din: dirijarea temperaturiiin functie de luminozitate, temperaturile fiind cuprinse intre "-"" grade !elsius in zilele senine, 1%-1(grade in zilele noroase si 1#-1% grade !elsius noaptea, rarirea ghivecelor la " de zile de la repicat,fetilizarea cu solutii de ingrasaminte complee sau foliare, asigurarea umiditatii, aerisirea periodica,tratamente cu !cocel # L in concentratie de ,1 + cand plantele au &-# frunze.

Infiintarea culturii pentru ciclul I se face intre 1 ianuarie-1$ martie in functie de posibilitatile asigurarii

energiei.'entru ciclul II plantarea are loc in jurul datei de 1$ iulie. Distantele de plantare sunt de ( cm intreranduri si &*-$ cm intre plante pe rand, in functie de cerintele hibrizilor, realizandu-se densitati cuprinseintre "# de mii di de mii de plante pe hectar.

Lucrarile de ingrijire consta din: afanarea solului care se poate face manual sau mecanic, mulcirea seeecuta cu paie de grau sau secara, dupa $-% de zile de la plantare, prin asternerea unui strat gros de $-1 cm paie pe intervalul pe care se circula.=ulcirea se poate efectua si cu folie de polietilena neagra cu ogrosime de ,$ mm.


8/18

!ompletarea golurilor se face in primele doua saptamani de la plantare, cu rasad din rezerva de rasad, de buna calitate si din acelasi hibrid.

ustinerea plantelor se face cu sfori legate cu un capat desarma spalierului cu celalat de baza tulpinii plantei, legatura seface mai larg pentru a permite ingrosarea tulpinii.

Legarea plantelor se face dupa 1$-" de zile de la plantare,cand plantele sunt deja bine inradacinate.'e masura ce plantelecresc se paliseaza prin rasucirea pe sfoara.

!opilitul se efectueaza saptamanal si consta din suprimareatuturor lastarilor ce cresc la subsuoara ferunzelor, cand au #-$cm.

Defolierea incepe inainte de intrarea in parga a fructelor din prima inflorescenta si se poate continua pana sub etajul de fructe din care se recolteaza, nu se elimina maimult de trei 2runze pe saptamana.

!arnitul plantelor la ciclul I se eecuta dupa (-1" inflorescente, iar pentru ciclul II dupa #-( inflorescente,

lucrarea se efectueaza cu circa % de zile inainte de incheierea culturii, lasand 1-" frunze deasupra ultimeiinflorescente.

ecoltarea tomatelor din ciclul I incepe la sfarsitul lunii martie in functie de data plantarii si dureaza pana la sfarsitul lunii iunie.

ecoltarea ciclului II incepe in ultima decada a lunii septembrie si ajunge pana la jumatatea lunii decembrie.ecoltarea se efectueaza manual la diferite grade de maturarein functie de destinatia fructelor la interval de "-& zile.2ructele din ultimele recoltarii potfi supuse postmaturarii la temperature de ""-"* grade !elsius.

Decrierea si combaterea bolilor la cultura de tomate.

Descrierea si combaterea caderii plantutelor la tomate.

!aderea plantutelor /'thium spp.0 este o boala etrem de periculoasa pentru rasaduri, apare la oricespecie de plante.

!aderea plantutelor /'thium spp.0 se datoreaza unei ciuperci 'thium ultimum si provoaca putrezirea plantutelor de rasad. 'thium apare de la colet /zona dintre radacina si tulpina0 spre radacina si spretulpina.

3data instalata boala, plantutele atacate sunt distruse desi ele sunt verzi dar radacina si o zona din colet situlpina este putrezita si macerata.In locul unde ataca ciuperca raman doar niste firisoare albe.'lantulele

atacate se culca sau se prabusesc la pamant.

;oala apare din momentul in care plantulele au rasarit si pana planta ajunge la &-# frunze adevarate.

!onditiile care favorizeaza aparitia bolii sunt: temperatura de peste " de grade !elsius, substrat umed siumiditate mare in sol in jurul plantei.

Masuri de prevenire si combatere pentru aparitia bolii.

e evita udatul ecesiv, asigurati-va ca dupa ce a-ti udat substratul acesta se va zvanta rapid. e verifica


9/18

periodic zona coletului /prin sondaj0 intrucat boala nu apare la toate rasadurile ci pe zone /vetre0, dacaobservati boala incepeti tratamentele de combatere reprezentate tot prin udarea substratului cu solutie deTachigaren & L in concentratie de ,1 + sau 'revicur 5nerg in concentratie de o,1 + /1 ml in 1 lapa0, =erpan ( 9D6 in concentratie de ,1$ + /1$ g in 1 l apa pe " mp0, 2olpan ( 9D6 inconcentratie de ,1$ + /1$ g in 1 l apa pe " mp0.

Descrierea si combaterea manei de sol (Phytophtora parasitica) la tomate.=ana de sol /'htophtora parasitica0 este o boala etrem de periculoasa pentru rasaduri apare la oricespecie de plante.

=ana de sol se datoreaza unei ciuperci 'htophtora si provoaca putrezirea plantutelor de rasad. =ana desol apare de la colet /zona dintre radacina si tulpina0 spre radacina si spre tulpina.

3data instalata boala plantutele atacate sunt distruse si pierdute ele sunt verzi dar radacina si o zona dincolet si tulpina este putrezita si macerate.In locul unde ataca ciuperca raman doar niste firisoarealbe.'lantulele atacate se culca sau se prabusesc la pamant.

;oala apare din momentul in care plantulele au rasarit pana cand planta ajunge la &-# frunze adevarate.

!onditiile care favorizeaza aparitia bolii sunt: temperatura de peste " grade !elsius, substrat umed siumiditate mare in sol in jurul plantei.

=asuri de prevenire si combatere pentru aparitia bolii.

e evita udatul ecesiv, asigurati-va ca dupa ce a-ti udat substratul acesta se va zvanta rapid.

e verifica periodic zona coletului /prin sondaj0 intrucat boala nu apare la toate rasadurile ci pe zone/vetre0 daca observati boala incepeti tratamentele de combatere prin udarea substratului cu solutie de'revicur 5nerg in concentratie de ,1 + /1 ml in 1 l apa0, =erpan ( 9D6 in concentratie de ,1$+ /1$ g in 1 l apa pe " mp0, 2olpan ( 9D6 in concentratie de ,1$ + /1$ g in 1 l apa pe " mp0.

Descrierea si combaterea rizoctoniozei (Rhyzoctonia solani) la tomate.izoctonioza se manifesta inca din faza de rasad, ataca si plantele care au peste #-% frunze. !oletul plantelor se atrofiaza in diferite masuri care provoaca ofilirea plantei.

'revenirea aparitiei rizoctoniozei se paote realize prin: asolament rational /dupa o cultura infectata nu seinfiinteaza o noua cultura cu plante care fac parte din cercul de plante gazda al ciupercii0, plantareaoptima si in soluri usoare, sistem de nutri@ie echilibrat in >'A.

!ombaterea chimica se poate realiza cu ajutorul fungicidelor cum ar fi: 2olpan ( 9D6 in concentratiede ,1$ + / 1$ g in 1 l apa pe " mp0, =erpan ( 9D6 in concentratie de ,1+ /1$ g in 1 l apa0,Tachigaren & L in concentratie de ,1 + /1 ml in 1 l apa0.

Descrierea si combaterea manei (Phytophtora inestans).

=ana /'htophtora infestans0 apare atat in camp cat si in solarii si sere.

tacul apare pe organele aeriene, pe frunze petele mari, verde-cenusii, au puful la, albicios deconidiofori si conidii pe fata inferioara. 'e tulpini si petioluri petele cafenii formate nu sporuleaza.'einflorescente atacul produce caderea florilor dupa brunificarea acestora.

tacul pe fructe apare sub forma unor pete mari, galbene-verzui, apoi brune, in jurul pedunculuilui.uprafata petei este tare, uscata si denivelata.Infectia patrunde in pulpa, unde brunifica


10/18

samanta, care-si pierde germinatia.

Transmiterea bolii se realizeaza prin fructele de tomate infectate, ramase in sol. =odul de viata al patogenului este determinat de temperatura joasa a aerului si durata de mentinere a peliculei de apa pesuprafata aeriana a plantelor. Temperatura intre 1"-1$ grade !elsius a aerului este favorabila pentru producerea infectiilor. Dupa infectie, temperaturile mai ridicate, de 1(-"" grade !elsius sunt cele maifavorabile pentru intesificarea proceselor de patogeneza.=entinerea umiditatii pe partea aeriana a

plantelor, provenite din ploi, roua sau irigare prin aspersiune, timp de cateva ore, sunt suficiente pentru producerea infectiilor.

>u eista metoda eficienta de prognoza tratamentele au cel mai mare succes, daca sunt aplicate preventiv,incepand din a doua jumatate a lunii mai si continuate pana la inceputul lunii iulie /in camp0.

'revenirea si combaterea manei se poate realiza prin asolament rational, amplasarea la distanta atomatelor fata de lanurile de cartofi.

!ombaterea manei pe cale chimica in perioada de vegetatie se poate realiza cu fungicide sistemice si decontact.

'rodusele sistemice se recomanda a se utiliza in conditii de pericol al etinderii rapide a infectiilor, cand

conditiile ecologice devin foarte favorabile pentru infectii.mintim cateva produse fitosanitare care se pot utiliza in combaterea manei: idomil 6old =B %( 96in concentratie de ,"$ + /",$ 4g8ha0 /"$ g la 1 l81 mp0, idomil 6old 'lus #",$ 9' in concentratiede ,& + /&, 4g8ha0 /& g la 1 l81 mp0, ;ravo $ ! in concentratie de 1,$-", l8ha,/" ml in 1-1&l81-1& mp0, Dithane =-#$ in concentratie de ",-",$ 4g8ha/" g la (-1 l apa8(-1 mp0, Dithane >eotec *$ 96 in concetratie de ," + /" g la 1 l apa0, 5Cuation 'ro in concentratie de ,# + /% g in 1$l81$ mp0, 2olpan ( 9D6 in concentratie de ,1$ + /1$ g in 1 l apa0 , 2unguran 3? $ 9' inconcentratie de ,# + /& g in *,$ l apa0, =anzate *$ D2 in concentratie de ," + /", 4g8ha0 , =erpan( 9D6 in concentratie de ,1$ + / 1$ g in 1 l81 mp0, 3rtiva "$ ! in concentratie de ,*$ +/,*$ l8ha0, havit 2 *" 9D6 in concentratie de ," + / " 4g8ha0.

!ilirea bacteriana la tomate (Corynebacterium michiganense).

3filirea bacteriana ataca mai frecvent in sere si solarii dar in conditii favorabile pentru infectie, se poateintalni si in culturile din camp deschis. Datorita pierderilor mari, a posibilitatii de raspandire sidificultatea combaterii, patogenul a fost trecut pe lista de carantina.

taca radacinile si partea aeriana in toate fazele de dezvoltare, pe plantute apar pete albicioase, rotunde,de 1-& mm, in dreptul carora tesutul se necrozeaza.

La plantele mai dezvoltate, ofilirea apare in timpul infloritului, simtomele infectiei fiind: ofilirea, careincepe de la frunzele bazale si cuprinde intreaga planta. La inceput plantele isi revin in timpul noptii, apoiofilirea este definitiva.Tulpina si petiolul sectionat arata brunificarea vaselor. 'e tulpina si petiol apar pete

alungite, negricioase si in dreptul lor apar crapaturi /ulceratii0.In cazul infectiilor prin peduncul, fructele au aspect normal, dar sectionand un fruct se observa brunificare vaselor din interior, iar semintele sunt si ele brune sau negre.

In cazul infectiilor locale fructele afectate prezinta la eterior un simptom caracteristic ochi de pasare/un punct negricios inconjurat de un inel de culoare albicioasa si usor proeminenta0.

gentul patogen se numeste !ornebacterium michiganense si se transmite prin: samanta, in timpulvegetatiei prin picaturile de apa sau chiar si prin mainile muncitorilor cand sunt facute lucrari de copilotsi defoliat, mai ales cand plantele sunt umede. ;acteria patrunde prin rani, perisorii rupti ai frunzelor si


11/18

ajunge in vasele conducatoare, pe care le optureaza provocand ofilirea.

!onditiile optime pentru infectie sunt de "#-"( grade !elsius ziua, si 1%-1( grade noaptea, si umiditaterelative ridicata a aerului.

'revenirea aparitiei ofilirii se poate realiza prin: strangerea si distrugerea resturilor vegetale infetate,culturile de tomate se amplaseaza pe terenuri neinfestate sau nu s-au observant plante cu acestesimptome, in sere si rasadnite este necesa dezinfectarea solului pe cale termica /prin aburi0, se recolteazasemintele numai de la plante sanatoase, in perioada de vegetatie plantele atacate se smulg si se ard.

!ombaterea pe cale chimica se poate realize prin tratamente cu fungicidele: Topsin = * in concentratiede ,1 + /1 g in 1 l apa0, Dithane =-#$ in concentratie de ," + /" g in 1 l apa0, Dithane >eotec *$96 in concentratie de ,"+ /" g in 1 l apa0.

Descrierea si combaterea la patarea caenie ("ulvia ulva).

'atarea cafenie este specifica mai ales tomatelor cultivate in spatii protejate.

'rimele simptome apar pe frunzele batrane de la baza plantelor, sub forma de pete mici, de culoaregalbuie, care se maresc in diametru si devin galbene. 'e partea interioara a frunzelor, in dreptul petelor,

apare un puf de culoare cafenie.In conditii favorabile, petele conflueaza, tesuturile atacate se brunifica sise necrozeaza iar plantele se defoliaza treptat datorita uscarii frunzelor.Datorita infectiei plantelestagneaza in crestere la fel si fructele.

2actorii care favorizeaza aparitia acestei boli sunt: temperaturile de peste "" grade !elsius, corelata cuumiditatea ridicata si circulatia redusa a aerului la nivelul plantelor.

'revenirea aparitiei patarii cafenii se realizeaza prin: utilizarea de seminte tratate, se defoliaza etajeleinferioare ale plantelor pentru a asigura o ventilatie cat mai buna a aerului la nivelul solului, irigarea prin brazde sau prin picurare reduce atacul, cultivarea de soiuri hi hibrizi rezistente.

!ombaterea chimica se realizeaza prin tratamenta la aparitia primelor pete cu: ntracol * 9' inconcentratie de ," + /" g in 1 l apa0, ;ravo $ c in cantitate de 1,$-", l8ha /" ml in 1 1& l apa0,'olram D2 in concentratie de ," + /" g in 1 l apa0, Dithane = -#$ in concentratie de ," + /" g in1 litri apa0, Dithane >eotec in concentratie de ," + /" g in 1 litri apa0, Topsin = * in concentratiede ,1 + /1 g la 1 litri apa0.

Descriere si combaterea patarii albe (#eptoria $ycopersici).

;oala este frecventa la culturile cultivate in camp, apare indeosebi in anii ploiosi, boala apare rar la celecultivata in solarii si nu se gaseste la cele cultivate in sera.

tacul apare pe frunze ,tulpini, pedunculi, sepale si mai rar pe fructe.'e frunze apar pete mici, brune, cucentrul albicios, in care apar punctisoare negre, picnidiile cu picnosporii ciuperci. 2runzele atacate

puternic, se usuca, incepand cu cele de la baza plantei.'e tulpini petele sunt cenusii, adancite, pe caredeasemenea apar picnidiile.

'atogenul afecteaza in special frunzele mici, in primele faze de vegetatie.Daca in perioada plantarii incamp, in mai-iunie se inregistreaza ploi frecvente sau roua, care mentin umiditatea sub forma de pelicula pe suprafata plantelor pe perioade indelungate, iar temperaturile se mentin in jurul temperaturii de "$grage !elsius, atunci posibiliatea aparitiei unei infestari puternice este foarte probabila.

'revenirea aparitiei patarii albe /septoriozei0 se poate realziza prin: adunarea si arderea resturilorvegetale, rotatia culturilor /tomatele nu trebuie sa revina pe aceeasi teren timp de & ani0.


12/18

!ombaterea chimica se realizeaza prin tratamente in timpul perioadei de vegetatie cu: Dithane = -#$ inconcentratie de ," + /" g la 1 litri apa0, Dithane >eotec *$ 56 in concentratie de ," + /" g in 1litri apa0, ntracol * 9' in concentratie de ," + /" g in 1 litri apa0, ;ravo $ ! in concentratie de,# + /" ml in $ litri apa8$ mp0, Topsin $ ! in concentratie de ,* + /,* l8ha0.

Desctierea si combaterea patarii brune sau alternarioza (%lternaria solani).

'lantele pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare. In rasadnite atacul se manifesta prin pete alungite, cuaspect neregulat, brune inchis, care cuprind partea bazala a tulpinii, de jur-imprejur.

'e frunze apar pete brune-cenusii, la inceput mici de $-1 mm, care apoi cresc si prezinta cercuriconcentric. Dupa formarea gazonului de conidia, petele devin pulverulente. uprafata frunzei din jurul petelor se ingalbeneste si se usuca. 'ete necrotice apar si pe tulpina, adancite in tesut.

tacul pe fruct apare pornind de la petiol, sub forma unor pete asimetrice la inceput, care sunt de culoare bruna-inchisa si sunt adancite in tesut.'e ele se formeaza gazonul de cinidii de culoare neagra.In sectiunetesutul fructului are culoare bruna.

'atarea cafenie sau alternarioza se raspandeste prin samanta infectata, precum si prin conidia in timpul

vegetatiei. esturile de plante bolnave reprezinta de asemenea o sursa importanta de inocul.!iuperca are pretentii ridicate fata de temperatura, avand optimul termic de "%-"( grade !elsius.niisecetosi, caldurosi sunt foarte favorabili infectiilor.unt suficiente perioadele scurte, de roua pe suprafata plantelor, pentru a se realiza infectii puternice.

'revenirea aparitiei bolii se poate realize prin: strangerea si arderea resturilor vegetale infestate,dezinfectia termica sau chimica a solului.

!ombaterea pe cale chimica se realizeaza in timpul peioadei de vegetatie la interval de *-1 zile cu:;ravo $ ! in concentratie de 1,$-", l8ha /" ml in 1-1& litri apa81-1& mp0, 'olram D2 inconcentratie de ," + /" g in 1 l apa0, idomil 6old =B %( 96 in concentratie de ,"$ +/ ",$ 4g8ha0,ovral $ c in concentratie de ,1 + / 1,l8ha0, havit 2 *" 9' in concentratie de ," + /" 4g8ha0,

core "$ ! in concentratie de ,$ + /,$ l8ha0.

Descrierea si combaterea patarii runzelor si basicarea ructelor (&anthomonas

vesicatoria).

pare mai frecvent in camp, in anii cu ploi frecvente.'e frunze, petele galbene- verzui apar dealungulnervurilor, avand o zona translucida in jur in jur si picaturi de esudat pe fata inferioara. imptomul apare pe frunzele verzi, sub forma unor vezicule numeroase in cavitatea pedunculara, de "-# mm, usor proeminente, pline de esudat. 3data cu ruperea epidermei, lichidul se scurge, iar petele se usuca,ramanand adanciturile care depreciaza fructele.

Temperaturile inalte de "*-& grade !elsius precum si umiditatea ridicata mai multe ore pe suprafata plantelor sunt favorabile pentru patogen.

'revenirea aparitiei bolii se realizeaza prin: utilizarea semintelor tratate, adunarea si distrugerea resturilor vegetale.

!ombaterea pe cale chimica se poate realize prin tratamente cu: lcupral $ 'u in concentratie de ,$ +/#-$ 4g8ha0, 5Cuation 'ro in concentratie de ,# + / % g in 1$ l81$ mp0, =elod !ompact #7 96 inconcentratie de ," + /" 4g8ha0, Dithane =-#$ in concentratie de ," + /" g in 1 litri apa0, Dithane >eotec in concentratie de ," + /" g in 1 litri apa0.


13/18

Descrierea si combaterea ainarii ($eveillula solanacearum).

'e fata superioara, frunzele prezinta la inceput pete decolorate /galbui0 care se pot uni in conditiifavorabile dezvoltarii bolii. 'e fata inferioara a limbului, in dreptul petelor se formeaza o pasla fina,cenusie albicioasa, care in timp devine prafoasa si presarata cu puncte brune-negricioase. Datoritaatacului are loc ingalbenirea si uscarea frunzelor in totalitate, fructele de pe plantele puternic atacateraman mai mici si nu se dezvolta normal.

In sera condiitiile prielnice pentru dezvoltarea bolii sunt temperaturile de 1(-"# grade !elsius siumiditatea relative a aerului ce variaza intre *-(" + .

!iuperca se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale.

'revenirea aparitiei bolii se poate realiza prin: strangerea si distrugerea resturilor vegetale, se respectarotatia culturilor /se eclude vinetele si ardeii care se pot imbolnavi0, in sera dupa aparitia bolii se ridicatemperaturile cu "-& grade !elsius /peste "# grade !elsius0, iar umiditatea relative se reduce sub "$ grade!elsius, se recomanda utilizarea de hibrizi rezistenti genetic.

!ombaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu: Tilt "$ 5! in concentratie de ,"+ /# ml in " lapa0, Topas 1 5! in concentratie de ,&$ +, havit 2 *" 9' in concentratie de ," + /" g in 1 l

apa0, 3rtiva "$ 5! in concentratie de ,*$ + /,*$ l8ha0 /*,$ ml in 1 l apa0, Aumulus D2 inconcentratie de ,# + /& g in *,$ l apa0, Thiovit Eet ( 96 in concentratie de ,&-,# + /&-# 4g8ha0.

Descrierea si combaterea putregaiului cenusiu ('otrytis cinerea).

tacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor.'rimele simptome apar, de regula, pe frunzele batrane de la baza plantelor, sub forma unor pete verzui sau galbui-verzui, care se necrozeaza si uneori prezinta o zonare concentrica. La suprafata tesuturilor atacate apare un puf abundent, de culoare cenusie,format din conidioforii si conidiile ciupercii, care reprezinta o sursa de infectie pentru celelalte organe ale plantelor /petiolurile frunzelor, tulpini, fructe0. 'e tulpini atacul se manifesta la baza plantelor prinaparitia unor zone depresionare, eliptice, zonate concentric, care pot cuprinde tulpina de jur-imprejur si

care determina moartea prematura a plantelor.'ete asemanatoare pot aparea la diferite niveluri aletulpinii, plantele se ofilesc deasupra zonei de atac.

tacul cel mai pagubitor si caracteristic apare pe fructe sub forma unui putregai umed si moale la loculde insertie al pedunculuilui, la suprafata caruia se dezvolta din abundenta sporii ciupercii de culoarecenusie.2ructele bolnave se desprind cu usurinta si cad la suprafata solului.

!iuperca se transmite prin resturi vegetale ale diferitelor plante, iar in cultura se raspandeste prin conidii.)miditatea peste 7$ + si temperatura de 1%-" grade !elsius sau mai ridicate, favorizeaza etindereainfectiilor.

'revenirea aparitiei putregaiului cenusiu se poate realize prin: adunarea si distrugerea resturilor vegetale,in timpul irigarii nu stropiti frunzele cu apa.

!ombaterea chimica se poate realiza prin tratamente in timpul perioadei de vegetatie, cu fungicide cum ar fi: : ovral $ ! in concentratie de ,1 + /1, l8ha0 /1 ml in 1 l81 mp0, Teldor $ ! inconcentratie de ,( + /,( l8ha0 /1 ml81",$ l apa0, ignum 96 in concentratie de ,1$ + /1,$ 4g8ha0.

Descrierea si combaterea usariozei ("usarium oysporum).

;oala este una din cele mai grave boli la legume. pare in sere, solarii, dar si in camp, in anii cu precipitatii abundente. Daca nu se efectueaza tratamentele cu fungicide specifice, afectarea culturii poateajunge si la #-$+ din plante.


14/18

3filirea petiolului frunzelor si decolorarea nervurilor reprezinta simptome de debut care apar in sera la plantele tinere. In camp, atacul incepe prin ingalbenirea frunzelor bazale, care se necrozeaza si se usuca,iar boala progreseaza treptat spre varful plantelor. In sere, in conditii favorabile atacului, ofilirea are oevolutie rapida, caracterizata prin vestejirea, uscarea si moartea plantelor, fara ca frunzele sa-si piardaculoarea normala verde. In primele zile de la debutul ofilirii, plantele atacate isi revin pe timpul noptii,insa ziua cand insolatia este puternica, ofilirea se intensifica. tacul se poate manifesta pe o singura

ramura sau pe mai multe ramuri. =ai intai sunt afectate foliolele de pe o parte a frunzei, apoi ofilirea siingalbenirea se etind pe toata frunza. 'lantele atacate sunt debilitate treptat, iar cresterea si fructificareaacestora sunt reduse. In sectiuni din tulpina plantelor bolnave se observa brunificarea peretilor vaselorconducatoare, care se poate identifica si in petiolul frunzelor ofilite.

'revenirea aparitiei bolii se poate realize prin: rotatia culturilor /pe aceeasi sola sa nu revina tomateletimp de # ani0, adunarea si distrugerea resturilor vegetale, cultivarea de soiuri rezistente, pe terenurileinfectatate se evita irigarea pe rigole.

!ombaterea boli se poate realize prin tratamente in timpul perioadei de vegetatie cu: Topsin = * inconcentratie de ,$-,1 + /,$ l8planta0, Tachigaren & L in concentratie de ,1 + /" mlsolutie8planta0.

Caderea lorilor la tomate.

5ista situatii in care rosiile nu reusesc sa produca o cultura normala de fructe deoarece florile se scuturainainte de maturizarea complete a cestora.

!auzele care pot duce la scuturarea florilor pot fi: umiditatea solului este scazuta,temperaturi ridicate sauschimbari bruste de temperatura, lipsa sau surplusul de azot din sol, infectarea cu bacteria sau ciuperci parazite, lipsa polenizarii, producerea unui numar prea mare de fructe pe o singura planta.

Masuri de prvenire si combatere.

e utilizeaza soiuri potrivite climatului in care se infiinteaza cultura de tomate, fertilizarea solului cu azotse face in functie de necesitatea plantelor /se incearca folosirea in eces0, plantele se uda cel putin odata pe saptamana, in profunzime, in zilele insorite se incearca efectuarea polenizarii cu mana, prin scuturareausoara a plantelor care au dezvoltat flori.

"ormarea crapaturilor la tomate.

!rapaturile aparute sunt rezultatul unei perioade de crestere si dezvoltare rapida a fructelor ,determinatede ploi abundente urmate de perioade cu temperaturi ridicate sau invers, atunci cand dupa o seceta prelungita urmeaza o perioada cu ploi abundente.

3 alta cauza care poate duce la craparea fructelor este variatia mare intre temperaturile din timpul zilei si

cele din timpul noptii, acest lucru duce la dilatarea respective contractia celulelor epidermei si provoacaaparitia crapaturilor.

!rapaturile apar prima data pe pedunculul fructelor si se etend treptat, ranind fructele si favorizandatacul ciupercilor si bacteriilor.

3 alta cauza este soarele direct, daca fructele nu sunt protejate de frunze sunt maipredispuse la aparitiacrapaturilor decat cele care sunt umbrite de frunzis.

'entru a preveni aparitia crapaturilor se incerca irigarea culturii la interval de timp regulat si farafluctuatii mari privind cantitatea de apa, la defolierea plantelor aveti grija sa nu lasati in totalitate fructele


15/18

epuse razelor solare, se patreaza cateva frunze deasupra fructelor, utilizarea de soiuri mai rezistente laaparitia crapaturilor, dar aceste soiuri au coaja mai groasa.

Descrierea si combaterea daunatorilor din cultura de tomate.

Daunatorii la cultura de tomate pot aparea atat in spatii protejate /sere si solarii0 cat si in camp.cestea

pot aparea pe toata perioada de vegetatie. >ecombatute pot produce pagube importante in cultura.

Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum).

=usculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iardejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precum lternaria sau2usarium.

=usculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba deconsistenta ceroasa.ripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la $ mm. dultii auochii de culoare neagra. e inmulteste foarte rapid, are &-# generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la1" generatii.

2emele depun intre 1-$ oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureazaintre 1-1# zile, la o temperatura constanta de "-"& grade !elsius. Larvele sunt de culoare galbui, ovale,cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 1 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 1" zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.

!ombaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.e intampla ca generatiile se suprapun si peaceeasi planta pot eista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor scade.

!ombaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis=ega $ 5! in concentratie de ,"$+ /,"$ l8ha0,ctara "$ 96 in concentratie de ," + /,"4g8ha0,!onfidor 5nerg in concentratie de ,1& + /1,& l8ha0,=ospilan " 6 in concentratie de ,"$ +/1,$ g in %, l apa0,>uprid " ! in concentratie de ,*$ + /# ml in % l apa0.

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).

2emelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilorsamburoase, dar si in gradinile de legume si in sere.5ste o specie migratoare.

'aduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor.Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii. 'lantele atacate suferasi se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

2emelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis.ntenele sunt negre. 'icioarele suntgalben-deschis, mai scurte, aproimativ 18& din lungimea corniculelor. 2emelele aripate au capul si

toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. 'e partea dorsala prezinta o pata mare de culoareneagra cu 1-" dungi transversale si # pete laterale. ntenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cutarsele negre. !orniculele sunt brune, coada este aproape "8& din lungimea cornicolelor.

!ombaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis =ega$ 5! in concentratie de ," + /," l8ha0, 2aster 1 !5 in concentratie de ,& + /" ml in %,% l8apa0,!onfidor 5nerg in concentratie de ,%+ /,% l8ha0, =ospilan " 6 in concentratie de ,1"$ + / 1,$ gin 1" l8apa0, >uprid " ! in concentratie de ,# + /# ml in 1 l apa0.


16/18

Descrierea si combaterea la paduchele solanaceelor (Macrosiphum euphorbiae)

(aide).

'aduchele verde al solanaceelor poate sa apara atat in spatii protejate /sere si solarii0 cat si in camp liber.cesta ierneaza ca ou, in urma ecloziunii, in primavara, aparand femelele. 'rin inmultire aseuata rezultanumeroase generatii de adulti nearipati.

In luna mai apar si adulti aripati, care migreaza pe alte plante gazda, prin acelasi tip de inmultirerezultand alte generatii de adulti aripati si nearipati.Toamna apar si adultii seuati care se imperecheaza,femelele depunand oua, de regula pe plante din flora spontana.

taca si colonizeaza varfurile de crestere ale plantelor. e hranesc prin intepare si sug sucul celular dintesuturi. In cazul unor atacuri puternice, varfurile de crestere se ofilesc, iar plantele stagneaza in crestere.

'aduchele solanaceelor este un vector important in raspandirea multor virusuri patogene de aceeacombaterea lui este foarte importanta.

!ombaterea chimica se poate realiza cu urmatoarele substante: !onfidor 5nerg in concentratie de ,%+ /,% l8ha0, 2aster 1 !5 in concentratie de ," + /", L8ha0, =avri4 " 2 in concentratie de ,$ + /,$l8ha in 1 l solutie8ha0, >uprid " ! in concentratie de ,# + / ,# l8ha0 /# ml in 1 l apa0.

Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)

Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura. In conditii de sera esteimposibila distrugerea in totalitate a tripsilor.

Lungimea insectelor adulte este de "-",$ mm, iar grosimea corpului nu este mai mare decat 1 mm.dultisunt de culoare mai inchisa-neagra sau maro.paritia lor se poate pune calendaristic in lunile martie-aprilie. Larvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest fapt le permite sa fie cu greu distinse pesuprafata frunzei si a plantei. 2emela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor. 3 femela poate sadepuna in jur de 1 de oua.Dupa &-$ zile de dezvoltare embrionara apar larvele,care timp de (-1 zile deviata pe suprafata frunzei naparlesc de patru ori. Larvele patrund in sol la adancimea de 1$ cm,unde inca

peste #-$ zile se transforma in insect adulte aripate.Dezvoltarea unei generatii dureaza 1$-" de zile.

!ombaterea chimica a tripsului tutunului se se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi:=ospilan " 6 in concentratie de ,# + /#, 4g8ha0,, Laser "# c in concentratie de ,$ +, !onfidor 5nerg in concentratie de ,( + /,( l8ha0, >uprid l " ! in concentratie de ,*$ + /,*$ l8ha0,ctara "$ 96 in concentratie de ,"+ /," 4g8ha0.

Descrierea si combaterea paducelui lat (Polyphagotarsonemus latus).

'aduchele lat /'olphagotarsonemus latus0 traieste indeosebi in spatii protejate /sere si solarii0.einmulteste pe tot cursul anului in conditii optime are 1(-" generatii pe an.

dultii si larvele ataca prin intepare si sugere, colonizand diferite organe ale plantelor /lastari, bobociflorali, fructe0 si indeosebi frunzele. imptomul caracteristic este depigmentarea, brunificarea sisuberificarea tesuturilor, mai evidenta la fructe si frunze.In urma atacului plantele raman mici, pipernicitesi, cu timpul, se usuca.

'revenirea atacului se poate realiza prin eliminarea plantelor cu simptome de atac si distrugerea lor prinardere.

!ombaterea chimica se poate realiza cu 3mite $* 59 in concentratie de ,1 + /1, l8ha0 /1 ml in 1litri apa0,


17/18

Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)

Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura. In conditii de sera esteimposibila distrugerea in totalitate a tripsilor.

Lungimea insectelor adulte este de "-",$ mm, iar grosimea corpului nu este mai mare decat 1 mm. dultisunt de culoare mai inchisa-neagra sau maro.paritia lor se poate pune calendaristic in lunile martie-

aprilie. Larvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest fapt le permite sa fie cu greu distinse pesuprafata frunzei si a plantei.2emela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor. 3 femela poate sadepuna in jur de 1 de oua. Dupa &-$ zile de dezvoltare embrionara apar larvele, care timp de (-1 zilede viata pe suprafata frunzei naparlesc de patru ori.Larvele patrund in sol la adancimea de 1$ cm,undeinca peste #-$ zile se transforma in insect adulte aripate.Dezvoltarea unei generatii dureaza 1$-" de zile.

!ombaterea chimica a tripsului tutunului se se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi:!onfidor 5nerg in concentratie de ,( + /,( l8ha0, >uprid l " ! in concentratie de ,*$ + /,*$l8ha0.

Descrierea si combaterea la musca miniera ($iriomyza triolii).

=usca miniera /Liriomza trifolii0 se intalneste pe legume dar si pe plantele din flora spontana.pare atatin camp cat si in spatii protejate /sere si solarii0.

In conditii de camp prezinta 1-" generatii pe an iar in sera &-# generatii.Ierneaza ca pupa in stratulsuperficial al solului, sau suspendata pe frunze, la locul de iesire din tesuturile cu care se hraneste. tacanumeroase plante cultivate si spontane.Doar larvele dauneza adulti nu.

In prima faza, pe frunze sau cotiledoane, se observa puncte mici, decolorate, ce prezinta locul undeinsecta a depus ouale.Larvele rezulate dupa ecloziune traiesc, se hranesc si se dezvola rozand parenchimul frunzelor dintre cele doua epiderme sub forma unor galerii /de unde si denumirea deminiere0.

'revenirea si combaterea se poate realiza prin dezinsectia serelor inainte de semanat, strangerea resturilor

vegetale ramase in sere dupa desfintarea culturilor si distrugerea lor prin ardere, ratamente preventive sicurative efectuate inaintea de transplantarea rasadurilor in sere si solarii, pentru distrugerea surselor deinfestare.

!ombaterea chimica se poate realiza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: ctara "$ 96 in concentratiede ,$ + /,"$ 4g 81 m patrati0 aplicat la sol preventiv si curativ inainte cu #-$ zile de plantarearasadurilor, sau in concentratie de ," + /," 4g 8ha0 prin stropiri, !onfidor 5nerg in concentratie de,1& + /1,& l8ha pc0 administrate foliara, Laser "# ! in concentratie de ,$ + /,$ L8ha0,


18/18

concentratie de , ( + /,( l8ha0 larve L1-L", =avri4 "2 in concentratie de ,$ + /,$ l8ha in 1 lsolutie8ha0 larve L1-L".

Descrierea si combaterea la coropisnita (*ryllotalpa gryllotalpa).

!oropisnita are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau ca adult in sol. dultul este de $-* mmlungime, cu corp robust, castaniu catifelat, terminat cu doi cerci. !apul este rotunjit, pronot globulos.'icioare anterioare adaptate pentru sapat. 2emela depune ouale intr-un cuib la adancime de & # cm insol, in numar de #-% oua.Larva este asemanatoare cu adultii, la aparitie este de culoare alba.

Modul de daunare.

dultii si larvele rod partile subterane ale plantelor, radacinile subtiri sunt retezate. )neori ataca sisemintele in curs de rasarire. 'rezenta daunatorilor se recunoaste cu usurinta dupa galeriile practicate instratul superficial al solului, precum si dupa plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafata solului.'agubele produse de coropisnita poate ajunga pana la # +.

'revenirea si combaterea coropisnitei se poate efectua prin araturi adanci de toamna, pentru scoaterea lasuprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat in vederea distrugerii lor prin ger, toamna pe terenurile

puternic infestate, se efectueaza gropi cu dimesiuni de $$$ cm, umplute cu gunoi activ de grajd,care este mediul preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuarie-februarie, pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate si transportarea lui in camp pe parcursuliernii,cernerea amestecului de sol folosit la semanat care trebuie repicat printr-o sita deasa, pentruretinerea si eliminarea coropisnitelor.

!ombaterea chimica se poate realiza prin tratamentul solului cu =esurol " ; in concentratie de $ 4g8ha/$ g81 mp0, se aplica prin imprastiere uniforma la suprafata solului cu incorporare in sol, =esurol # 6 inconcentratie de &-% 4g 8ha se aplica prin imprastiere uniforma la suprafata solului si incorporarea in sol,intogrill uper in cantitate de & 4g8ha /1 4g8 mp0, se aplica prin incorporare in sol la lucrarile de pregatire a solului.

Descrierea si combaterea limaului cenusiu (%griolima agreste).

Limaul cenusiu este un daunator polifag foarte vorace.'oate atinge la maturitate &-# mm lungime.!orpul este lunguiet, ingustat posterior, asemenea unui picior musculos, colorat in galben-albicios pina lacafeniu-deschis, este brazdat de numeroase dungi si8sau pete negricioase.paratul bucal prezinta o piesazimtata.

taca frunzele la care distruge tesuturile dintre nervuri.De obicei ataca in vetre bine delimitate cu aspectde pasunat.Limaul cenusiu este un daunator nocturn, frecvent in anii cu primaveri si veri umede siracoroase, se retrage ziua in sol, pentru a se apara de uscaciune. In timpul deplasarii, lasa pe sol o secretievascoasa care, in contact cu aerul, devine pergamentoasa, simptom dupa care atacul poate fi depistat si inlipsa daunatorului.

!ombaterea chimica se poate realiza cu =esurol # 6 prin administrare pe sol in doza de &-% 4g8ha, dozafiind dependenta de gradul de infestare a culturilor, se mai poate utiliza =esurol " ; in concentratie de$ 4g8ha /$ g81 m0 prin imprastierea si incorporarea in sol.

Cultura Tomate

Documents

Transcript of Cultura Tomate