ANUL IV. - No. 911genninalk,

10 MAI EXEMPLARUL MARTI 17 IUNIU 1880.

ROMANIA 11/IIIIII 1111

A..7P TR= ITN' ZI ,71.I.:F1

ABONAMENTM., :In CapitulA : 1 an 30 ler, 6 lunr 15 ler, 3 lunr 8 ler.In District. 1 an 36 ler, 6 lunY 18 ler, 3 lunr 10 ler.In Streinktate: 1 an 48 ler, 6 lunt 24 ler, 3 lunt 12 let.

Director: D. AUG. LAURIAN.

Pentru Abonamente, Anunciuri si Reclame a se adressa:In Romania: La administragune, Tipografia St. Milialesca. si la correspondmitii (,liaruliff din judete.In Francia: La Société Hayes, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.In Anglia: La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street. London.In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Gullet Romine, Stadt Fleischmarkt, 15, si la D-nu H.

Schalek, I, Wollzeile 12, Wien.In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in

Hamburg.

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Constantinopol, 25 Iuniü.Cu ocasia disco!, statutului provincial, pre-

sintat de care Poarta comisiunei internationalepentru introducerea reformelor, comisarul italiana intrebat pe cornisarih Perth, daca face si Con-stantinopolul parte din vilaietele asupra carorase va aplica statutul. Aceeasi intr a facut'osi comisarul engles. Comisartf otomani ad res-puns, ca trebue sa'§i ceara informatiuni de laPoarta, inainte de a respunde. Comisarul austro-ungar a constatat, ca Poarta nu a presintat decat un singur statut pentru toate vilaetele. Co-misarul engles a propus, s so desbata in primasedinta viitoare, daca poate avea aplicare unsingur statut pentru toate dud provinciile. Primasedinta se va tinea probabil la 2(5

Constantinopol, 25 lunitiVapoarele de resboid Izzedin" si Ismail"

ad plecat in apele grecesci.Colonelul Wilson a pletat, la ordinea guver-

nului engles, la Filipopol, spre a culege in per-soana informatiuni detaliate despre escesele sa-virsite de Bulgari impotriva Mahornedanilor.

Paris, 25 lunid.Senatul va alege astazi sad mane comisiunea

pentru amnestie. Probabil ea, majoritatea va es-elude de la amnestie pe criminalii ordinari, lu-au ce va face, ca proectul de lege sa vie inca o-data inaintea camera

Berlin, 25

Kreuzzeitung" afla ca baronul do Hay-merle a invitat cu cea mai mare staruinta peprincipele Bulgariel, cand a trecut prin Viena,sa faca pe guvernul bulgar a procede la darimareafortaretelor dunarene. Principele respunsese, cadarimarea s'a inceput inca de un an, dar ca s'acurmat din causa lipsei sad insuficientof de mij-loace. Fortificatiile se intrebuinteaza acum camagazine pentru armata. Baronul de Haymerlereplica, ca aceasta scusa nu este suficientif, maivirtos ca Scupeina a votat Uil milion pentru sco-purl militare. Anglia sprijinesee cererea aus-triaca.

Kreuzzeitung" anunta mal departe, ca Aus-tria a impartiit confidential cabinetelor, cant-o, va interveni cu ocasia discutilref proiectulultureesc de reforme, spre a se da Albania]: auto-nomic. Prin aceasta se va maxi alipirea Albane-silor care Turd:.

BucurestI,

N. fr. Press& primeste din Bucuresti infor-matiunea, ca Germania inch a acceptat noul chipde solutiune a cestiunei Arab-Tabief. Guvernul ro-man va trimite din parte-i o nota circulara repro-sentantilor sei din streinatate, prin care va de-clara cabinetelor, ca. nu a fost consultat la sta-bilirea fruntarief.

Petersburg, 25 lunid.

Golos" primeste din Berlin stirea, ca dill ccin co mai mult ese la iveala eventualitatea unetesecutii a Tureiei prin o armata anglo-franeesa(?!).Se urmeaza in aceasta privire negocierf confi-dentiale intro cabinetul din Paris si col de Londra.

Constantinopol 25 Italia.Poarta a respuns ieri acelci pa ill din notele

identice a le puterilor, in care se vorbia desprecestiunea muntenegreana. Ministrif Sultanului certimp pentru resolvarea acestei cestiuni si adop-tarea until chip de solutiune, prin care sii sepeat& inlatura certele Para pie de vörsare desange.

Berlin, 25 Lunn.Luerarile dc cdpetenie ale conferentei se pot

considera ca esecutate. Ceea co Va mai ulna,este numai de-un interes secundar.

Scutari, 24 lunid

Linistea care domnia pana acum aid, a facutloc unel marl' agitari. Liga albanesa declara, casa va impotrivi ori carer cedari de teritorid.Consulii se incearca in desert sa lini.steasca spi-ritele. Cu }muff stransi prin nuoi contribuVunf s'adcomandat noue transporturi de arme.

Constantinopol, 25Insurectiunea din Arabia ia zilnic dimensiuni

din ce in ce maiBerlin, 25 Ionia.

Poarta este hotarita sa se impotriveasea cate-goric nu numar la cedarea Ianinel ci si a Lari-sef.

Prin sferele eonferentel se vorbesce despre o

noua conferenta ulteriora la Constantinopol, lacare sa, ia parte si Poarta.

Serviciul telegrafic al Romaniei Libere"26 Iuniu - 4 ore seara

Berlin, 26 luni0.

Conferinta, in sedinta sa de ieri, a adoptat inunanimitate raportul delegatilor asupra traseu-lui granitelor turco-grecesci propus de Franta.

Asta-zi delegatih se vor strange pentru a maidiscuta cate-va punte de detalid neesentiale. Ple-nipotentiarii se vor intruni in fine lunea viitoarepentru a lua ultimele hotarirh.

Madrid, 26 lunie.

Plenipotentiarif conferintei pentru cestiuneaMarocului, cari s'ad intrunit la Madrid, sunt deacord pentru a mantine libertatea religioasa inMaroco.

Londra, 26 lunid.

Daily News" credo ca agitatia secreta inBulgaria este mat' activa ca tot-d'a-una pentru aocupa Rumelia orientala cu trupe bulgaresei lacea MAMMA ocasie fovorabila.

Londra, 26 Iunid.

Se telografeazif din Berlin dare Times", eatraseul none frontiere grecesci a fost adoptatin unanimitate. Noua linie trece prin virfuriledespre nord ale vaei [Salim dale, merge o bunadistanta in susul acestui rill, face un cot la nerdde Metzovo, taie din Zagori mai mult de treiparti din teritoriul sOil, coprinde henna, se tines-cc en riul Camalas si se termina in golful dela Corfu.

[LIMO -- 8 ore seara,Roma, 26

Cordigliani, acela care aruncase ieri pietre insala sedintelor Camerei do deputati, venise inRoma dela Viterbo in ulna prime inturogari,se parea cii rio. e vorba aci de nu fapt indivi-dual; a declarat magistratului care facea nstruc-tia ca vrea sii lac& descoperi, dar pen- a-sei-.1.:1respunsurile lui uil fost contradictorii.

S'a gasit la el scrisori compromitetea to.cutit ioei o fotografie de fernee.

27 Timid - 9 ore idmBelgrad, 26 luniti.

Principele Milan al Serbiet pleacii azi Samba-ta, 9 ore, care Viena,

Intr'o proclamatiune care poporul scü, printulanunta caltoria sa care trebue sa dureze marmulte septemanh si in timpul area el va fi re-

presintat prin consiliul ministrilor.Praga, 26 Timid

Dicta Bohouriet a adoptat, cu l8övoturí contra7 9, propunerea comisiunei sale de a trece la or-dinea zilef asupra proieetultri de lege relativ lareforma electorale.

Votul s'a facut prin apel nominal.Viena, 26 lunid.

Imperatul a primit dimisia d-luide Stremayr, ministru de justitie ; a generaluluiboron de Horst, ministru al apériril törii; a ba-ronulul de Korb-Weidenheim, ministru de final*si a d-lui Kriegsau, ministru de comert.

In locul lor sunt numiti dd. Damaevici, la li-nante; Kremer, la comert ; baron de Streit, lajustitie si generalul Welkersseim, la reshot.

Berlin, 26 Iunid.

Camera a inceput diseusiunea, la a treia lee-asupra proiectului de lege eclesiastic.

Ministru cultelor a invitat Camera sa accepteaceasta lege si mar cu seama art. 4.

(Havas)

A se vedea ultime scirf pe pagina

Bucure006 IuniüSub-scrierea pentru acoperirea celor

10%, din capitalul Bancii nationale, a ob-

A NUN CILI ELM E:Linia de 35 millimetre pe pagina IV-a 35 bald.Reelame pe pagina Ill-a 1 Led.

Il-a .

reels&2

Epistole nefrancate seArticolif nepublicay nu se inapoezà.

Pentru rubrica: Inseqif si reclame, redactiuneanu e responsabila.

Prim-Redactor: STEP, O. MIOHAILESOILINS

tinut precum se scie -un succes stra-lucit.

PrimaDin zi chiar, suma ceruta a fostmai mult ca indestulatoare. In loc de16,000 actiuni ce urmaa a fi prinse, pen-tru ca Banca sä se declare constituita, -an respuns apelului nouei institutiuni fi-nanciare un numr de 50,000 actiuni,ceea-ce, in cinci zile de subcriere, dupacum fusese anuntat, suma ar fi ajuns la 250

actiuni, clack dorita i interesul de aparticipa la beneficiile Bancil ar fl mers cuacela§ avnt : lueru de care nu ne indoim. -

In fata until respuns atat de elocuentla chemarea capitaluldi terii in favoareaBancel nationale, nu putem de cat sit ma-nifestam deplina noastra multumire, ve-zend, pe de o parte, increderea ce inspirao institutiune financiara carat romaneasca ;eara, pe de alta, sa impletim frumoasesperante, ca Banca va isbuti sa puie inmi§care un capital destul de, respectabilce dormita in läzile publicului.7 Acest capital, vinturat acum in afaceri

comerciale, va produce de sigur efectefoarte priincioase §i asupra intereselornoastre publice.

Relatiunile financiare ale tarn cu stre-inatatea vor deveni §i mat frecuente §imai strinse ; sa credem asemenea cä co-mertul i industria noastra nascenda vor

vioara prin inlesnirea en careele 6§1 vor procura numerariul.

Iata dar o institutiune, carei-a, de va re-manea strict in sfera scopului ce §i-apropus, vom avea sa-i adresam oinagielenoastre de gratitudine, pentru serviciilece va aduce unet cestiuni nationale demare insemnetate : desrobirea comertu-lui onest al tern de sub presiunea capi-tali§tilor prea esigenti ai pietelor noastre

In teoria, aa dar, tote merg de mi-nune.

Nu cercetam azi, daca aceasta Band:,in sfera activitatei noastre comerciale §iindustriale, va fi in stare a face sakw tot capitalul nominal ce Banea estein drept a emite.

In casul acesta, actionarii n'ar avea decat sa se felicite. Banca devine atunci o a-deverata villa de aur ; asupra acestulpullet insa se ridica multe indoieh, §i vomcauta sit le cercetam cu alte ocasiuni.

Not presupunem acum cit toate armerge dupa pofta inimii nostre de romani,ca afacerile 8erioase ale Bauch n'ar Ian-cezi un singur moment.

Trecem asemenea ea vederea procedereane4eptatil a guvernului de a inchidesubscrierea chiar din prima zi, caci (tacite vre-un lucru ce nu ne mat surprindela actuala firma, apoi de sigur acela esteincosecinta, sistema inradacinata a firmelde-a vorbi una §i a face tot-d'a-una alt-ceva.

Guvernul a ramas consecinte numai inincosecintele lui.

Tot e un bine, ca pot]: calcula cu odata !

La mesuri nea§teptate, lumea trebuiasa se atie : presa independenta zugraviseindestul modul de a procede prin sur-prinderi al imaculatilor patrioti".

Azi nu mai avem ce zice. Lucrul e in-cheiat.

Aci cata sä ne consolam ,cu vorba ame-ricanilor ; atat mai nit pentru cine s'atlasat sa fie in§elati".

Colegil din toata tara : clack, mai avetivoturi, mai puteti da consecintelui gu-vern ! Patriotii cu toata procederea lor

incorecta- incorecta in toate - trebuie sus-tinutl prin zelul votului nostril suveran (!),trebue capatuiti toti din averea patriel,vaca ,cu ugere grase care hräne§ce pemartiril reversibili!

Avem azi a ridica, färä main, vorba, osingura cestiune de la a caret solutiunedepinde tot viitorul fetulift nostru frumos.

Dupa cum vequram, Banca s'a inau-gurat, cum nu se poate mai inveselitor.

Ce vor avea inse de gind augurilno§tri politici ?.... -

Fi-vor el hotaritf sa nu amestece, innuoa institutiune de credit, iuteresele es-elusive ale gavel lor politice - satit, avindaerul de a crea o Banca nalionalet, caresa vie in ajutorul comertului, färä comi-deratiune de partid, vor cauta salt capstuiasca ceaturile devotate, pentru ca ele säserve, la rindul lor, intreprindetorilor detot soiul, din faimoasa congregatiune poli-tick?

Este oare, in planurile color de sue, sitconserve Winch caracterul ei curat co-mercial ? sail cugeta d-lor sii croiasca§i din aceastä institutiune un istrumentde partid, un refugia de patrioti" ambi-Vo§i, un tesaur de esploatat in favoareaclicei de la putere ?

Publicul, care e dator sit, tack, ochil inpatru, and desnoada bderile pungil, îipune cu. mult cuvint aceste esenciale in-trebari, cad de ! - sit ne tortecu patrior trenuie sit sufli §i in iaurt

N'am avea -nici vorba cea mat micaratiune sit ne indoini de buna d-lor cre-dinta, in aceastä delicata §i mare intre-prindere financiara, daca nu s'ar fi simtitdeja done simptoame foarte nelini§titoare.

S'a observat patriotil adfost oare-cum §optiti pentru subscriere,ii ca ei figureaza cu un mare numer deactiuni ; s'a constatat apoi cit oamenifard nici un fel de greutate financiard,nici ea pricepere, nici - ea valoare brutade cantar, umbla pe nerösuflate sa-§i facavoturi printre subscriitori !

Arnendoue aceste imprejuritri due inlinie dreapta la acapararea administrati-unit noului institut de credit de catre fa-vorith cunoscuti al regimulni.

Nu prea e dark, semn, ca firea comer-ciala a Minch va fi respectata de carepatronii zilei.

Cain va ei, pand sfar§it, lucrul lavapsea, not nu putem set; dar ea, proce-derea guvernantilor nu este tocmai asi-guratoare : iata ceea ce putem sustinea.

E foarte posibil, prin urmare, ca peaceastä linia de conducere, Banca sa aibaun revers nea§teptat.

Institutiunea vii e azi in mina : cat*a nu-o compromite.

De la oamenii cart vor conduce aceastacreatiune de credit, depinde tot viito-rul ei.

Nu ve ingropati voi creditul ; ucidetíori-ce confienta in seriositatea acestei tari.

Nu ve zicem mai mult, §i daca, maiaveti capul limpede, cugetati la ceea cene puteti espune, apueänd lumea in cap

crelnd ca sunteti in drept a dispunede tara ea de un pa§alic, precum ve este§coala §i isprava.

CRONICA ZILEIDuminica, scoala de piano din seetiunea

a 11 a Conservatoriuluf, sub conducerea

'.+3

...111

,bare

Iuni.ü.

luniti.

,

'

23 Iunia.

mad.

.1111.110---

Oficialn.

tura,

III.

.

putin,

publice,

ru-

-

*

.

-

- antiti -

'n

Ieri.d-lul

TOAT_E:

+ff.., f..104ZZEMZZfflaefiS. -

. ,

[LIMO.

26

na

'

mii

,

cit

lunio.

_ .

/ / 0 1 /

D-lea

"Miamimmer:

-

. . . .

profesor G Raith, a tinut esanen in sala Ate-neulul.

Eata numele d-relor car)" zit; incanint pe au-

ditor)" :

Zoe Anion, Maria (MIMI, Belgasoglu Maria,

Lucia si Clementa Lucasievici, Felicia Binco-

eanu, Maria Marcovict, Maria Horn, Maria Flo-

rescu, Elena Dftringer, Clara Moscuna, EmiliaEngel, Caliopi Sauleseu, Caliopi Lucasieyicl, Zoe

Coedit, Aida Lipiter, Zoe Peretz, Fany Goldenthal.

Se va da premiul I :D-relor Maria Marcovici, care a esecutatfoarte

bine cate-va sonote de Scarlatti si oare-cari studiide Mocheles ; Maria Florescu, care a rapit pemulti intr'un concert al nil ,Hummel ; Caliopi

Lucasievici, care ne-a captivat prin regularitatea

cee ieri unor preludil de Bach ; Zoe Peretz.ill fine, care ne-a adus farmeeul prin abilitateacu care a executat o polonesa de Chopin si unconcert de Bach.

Se va da premiulD-relor Lucia Lucasievid, Maria Horn,- Caliopi

Saulescu.Se va de premiul HI.D-relor Clernenta Lucasievici, Felicia Bake-

ianu, Emilia Engel, Zoe Coada si Aida Lipitzer.

Ar fi de dorit ea si celorialte doninisoarefaca eel putin o mentiune onorifica la im-

partirea preiniilor.Publicul auditor a rémas foarte multumit de

succesul acestui esamen al elevelor Conservato-

rialin, multum i i Ininel conduceri sidirector Wachniann si a celor-l-alti dd. profesorl.

itopiammi ant die humor, crag asa

ocupad 4 din 5 pint): a locurilor..

Sala Ateneului era foarte des aeuzata de maMine de eel: ce au stete pe la usa.

Asta-zi se continua esamenul wale' de piano.

Ni se spune cri proprietari marl din Pitesti,alegetori in col. I, si-ar fi vendut dreptul la sub-scrierea actiunilor bancel nationale venatorilorde castiguri pc Gate 30 de leI !

Ni s'a dat si nume d'ale proprietarilor car):

scud. drepturile; nu lb dam insapentru ca ne e.... rusine !...

Interpret pe Lange consulatul roman din Sa-Ionic e (1. Dim. Unca.

Prim secrete]: al legatiunel romane din Lon-dra e d. D. Nedeeanu, fost al II secretar.

Muftiu al judetuluf Tulcea e d. Emis Efendi..Nat acum era d, Hagi Mahmud Efendi.

Retributiunea bugetara a acestul muftiu e de250 lei pe luna.

Casa de depuneri si consemnatiunl dupe cumne spune un anunt al ministeruluI de finante -impruniuta ban! cu dobnda de 5 la slate, pe an,pe deposit de efecte garantate de stat.

Aceste efecte se primese ea garantie cu 20la suta rani jos deck cursul rile): in carp .se vare2 1 i sa i mprumu tul.

Solidaritatea" e numele unlit ziar ce a Mee-put a apare in Bucurestl.

El e organul de pubhcitate al lucratorilor ti-pograff.

Uram suces si lunga durata acestui organ aldiligentilor lucratori tipografi.

La gradina Orfeu se auzian a-seara triune ne-multumir.

Ar fi de dorit ca d. Ionescu sa nu mai per-mita sulbalternilor se): ea sa fie obrarnici cu vi-sitdtorii gradinef, o cause, de capetenie a deed-dintei ei, si serviciul sa fie, mat promt, - dace,se Nate.

0 Ilona foaie in Craiova. Vocea romiand,"ce se va auzi intervale nedeterminate," dara caret rasunete va forma un period (innate.

Numru 60 de barn_electica, pure, si corecta."

Ziarul iese la intervale nedeterminate ea or-gan al Olubului profesoral din Craiova.

DINAinnestia in Francia.

Amnestiarea comunardilor dela 1871este fara indoiala Will politic cel matimportant, ce s'a sávit in timpul din

ROMANIA LIBERA

urma in I; raneia. Insemnatatea lui pen-tru viitor plate fl de o gravitate atat demare, in; cat este de eel mat mare inte-res, cunomeem, in esen0, atitudineace ad lua t fata de el deosebitele particlepolitice francese.

riaporterul Iozon celosce, des intrerupt de nela-matiunile Mange!, raportul conlisiunel. Areas.recomanda proiectul de lege, asa cum l'a aka-tuit guvernul.

Republican° moderatI, de nuanta lui Dufaur8,

combat proiectul prin alesul lor Casimir Perier.Acesta spume, cit se made adus in nenorocita

Positillue, de a refusa votul silO limn guvern, incare are de alt-fel deplina incredere. Atilt in tim-

pul sal de justitie Leroyer, cat si nu-mat acum cate-va tun! ministrul presedinte Frey-

cinet, ear) declarat cu cea mat mare bota rite

pentru minim ia marturisind ea tara nudoresce de loc amnestia generate.. Vorbitorul semire, cum de guvernul are dar, dupa un timp

atat de scurt, cu totul alta opiniune. Aceastaschimbare de convictiune nu i se pare de fel

un act de putere, ci dimpotriva simptomul tine!putin intelepte si lipsite de tarie. (Apia-

use in centrul drept).Prim-ministrul Fr(yrinet iea cuvntul in mil-

lbeul one in cordarf generate. El zice,n'a prevzut in Februarin, ca va cere in lunie

amnestia, dar ceasurile istoriei nu se numradupe un ceasornic, care nu merge. (Strigari

ironice in dreapta). Actele si manifestanile opi-Mane! publice ad impins inainte aratatorul. Am-nestia a ineetat sa fie o pricina do agitatiunein tAra. Ordinea este asigurata, siguranta pu-blica n'a fost nici-o-datil mar deplina. Partidelese tin in respect de catre guvern patru sutede deputati, cart ad votat inainte cu patru Inn!in contra amnestiel, vor vota astazi pentru (Ri-sete. Sgomot in stanga). Vretl sa römanem in.crtpatilaati fata cu dorinta generala a poperulut ?(Aplause frenetice in stanga). S'an intmplat e-venimente, car! impun amnestia ca :resultatulunei petite! oportuniste. (Strigari de Ah, All!

in dreapta). Da da ! cestiunea a Rams la maturitate. Guvernul a tinut sama de dorinta opi-Mime! publice si a majoritateI Camerel. (APlausegrozave). 'MI pare red ca sunt i membril de-almajoritatel, earl combat amnestia. El' se vor in-credinta mat pe urma, cii aceasta mesa.% afost reclamatd de interesele patriei, si cel-ce vorurma a maT sta pe ganduri vor audi facndu-seapel la patriotismul lor.

Pe tribun a se urea Cassagnae. Discursul mi-cuprinde niarturisirea ilabiciuneI, zice

el. Clemengeau a zis odinioara : Acordareaamnestiei ar fi azi un semn de lark. Mal tar-rid tot yeti trebui sa o acordatt si a tune): vafl o probe de slabiciune."Guvernul numal esteindependent, ci slujitoriul majoritga (Aplausela dreapta si sgomot). Ministeriul nu poate aveaMel un folos de niste msuri, cad i se impun.Dada aratatorul ceasornicultn a fost impinsinainte ceasórnicul ran trebue dus la ceasor-

nicar. (Risete). Cad: earl sunt evenimentele,

cart fat neaprata amnestia ? Candidatura tinMancini nu poate fi privita ea un semn linis-

titer. Si ce s'a intmplat la Paris ? Ad alespe condamnatul Trinquet in consiliul municipal ;este acesta semnul Indistinct ? Trinquet a fostales, cum a fost ales Gambetta. Gambetta striga,intors spre dreapta El nu aplaudati ?" ; dreptrespuns, dreapta isbucneste in aplause. Garn .

betta invite pe vice-presedinte sir ocupe scaunulpresidentia (Miscare generald). Pe cand coboaratreptele, Gambetta este salutat cu un aplaus in-trait. Garnbetta se aseadd in banca a treia. Ca-

ssagnae urmeaza, mat departe : Gambeta vreaamnestia ! Pentru ce ? Fiind-ca sunt la use, ale-gerile ; crima cea ma! mare din lume e comuna.Maillefen : Si 2 Decembre !" Cassagnac : Prin2 Deeembre an perit 500, prin comuna 30,000de oameni." Naquet 2 Decembre a asinat Fran-cia." (Aplause i sgomot). Cassagnac : 4 Septem-

;

lire a furat Francia." (Strider!: la ordine:!). Vice-I presedintele Bethmont : Naquet n'a facut de

cat sit esagereze sensul unui vet dat de aduna-rea nationala. (Foarte bine, foarte bine ! in stanga)Cassagnac (cu ironic) : Veit)" ca la serbatoarea na-tionala din 14 Tube bucuria sa fie generala, deaceea chemati pe petroleistu, ca sa ajute lumi-natiunea. (Sgomot indelungat). Maillefeu (din stall-ga estrema) intrerupe pe Cassagnac. Acesta-I

striga D-voastra mat bine ati face sit taceti ;mat bine vd sedea cand slujiati imperiul" Mail-lef ea (strigand : slujit Mc' odata hive-riul si privesc ca o ofensa, sa mi se atribueceea ce n'am" facut !" CuSsagnac (provocator) :nO sil vc dan mime respunsul men".

In sgoinottil aceste provocari urea tribunaGambetta. Tacerea este absoluta. PresedinteleCamerel incepe cu Uil glas ¡tame si lin, accen-Wand fie care Meant, ; indata urmeaza insa por-nin violente, pline de impetuositate.

Datoria me obliga, zice el, sit ian parte la dis-cutiune. Amnestia nu este opera unor persoanesinguratice ; guvernul o considera drept o nece-sitate nu din causa opiniunilor vre-unuf om, cipentru-ea eorespunde dorirqei majoritatel. (Apia-use). Nu stun mat sus deasupra guvernulul deeat Cassagnac, dar en sunt la locul men. Amtest- inaltat la postul men prin increderea male:ritätel Camerel (Noui aplausey. In momentulcand so procede la un act politic átat de impor-tant, ar insemna egoism si indiferenta, sa nuinn asupra mea .o parte din rospundere (aelania-nunI prelungite); chiar daca alegerea de ieri arfi avut un ccracter mal accentuat, tot nu tre-bue sa impedece acordarea amnestiel.

cinice si intoarse facute resboiului civil, nuse pot inlatura de cat prin o amnestie deplina.D-voastra nu puteti merge din cuartir in cuar-tir, ca sii predicatl adeverul capetelor confuse,

cu toate acestea \Teti sa tac, ad nu spuin a-micilor mel din guvern, cit aid este in jot; e r a-tiune de stat superioara, un »items mat inalt.

In patria sufragiulul universal este un moment,

in care trebuesce aruncat peste toate cri-mete tj rutdille, peste toate esecsele comise.(Aplause repetite). Ziceq, ca guvernul este unguvern de capitulatiune i slabiciune ! Ah ! nu

vedeti car privirea cea limpede a inimicului, ca

este dimpotriva politica concentrapnei ? Cine nuintelege, cd aceasta msurd trebuia high Inca

inaintea alegerilor ? Si de ce ? (indreptandu-sespre dreapta). Spre a ve impedeca, de a esploatacestiunea amnestiel (Aplause frenetice si repetite).Daca s'ar :urbane amnestia pana la alegeri, ar

fi privita ca un mijloc de agitare electorala.Linistea minunata a Parisultif da de minciuna

toate prorociile sinistre. Avem in aceasta cestiu-ne si adversarT, earl merita gratitudinea noas-tra. Stitt bine, ce a facut pentru republic* in

zilele de primejdie, partidul moderat i cull a-due arninte de esclamarea tut Choiseul : Amintemeiat impreund republica ; sil. nu uitam."(Aplause prelungite) Ar fi un act ingrat, sa vrenegam; cu agiutorul vostru am putut trece timp

de zece all! un defiled infricosat (intrerumperIsi aplause prelungite), si de aceea veniin astaziiii cerem curagiosilor nostri prieteni ajutorul lor.0, sa nu nu desbinam, ma! vértos la un act deconciliare si uitare ; remnetl: langa nof ! (A-

cestea vorbe le rosti Gambetta cu atat a erno-tiune, incat secera o furtund de aplause, care

lasa cate-va minute sit continue). Gambettaurma apol : Este o onoare pentru guvernul, de

laturea caruia stan, sa redea-e Francesilor com-promisi pamöntul patriei lor ; el poate zice cumandrie : Am in manele mele ordinea, posed

comoara onoarei nationale, aveti in credere inmine, urmati-ml ! (Cu glas puternic). Are dreptulsit vorbeasca ast-fel. VoitY. -sa acordati odataamnestia? Respunsul este: Da! Ea nu cunosc penimeni intre vol, care sit peat& striga : Mel odata.Nimeni dintre d-voastra nu éste represintantul u-ne! politic! neimpacate. (Aplause). E momentulactual favorabil pentru amnestie ? La aceastase respunde : nu ! Si daca cereetezi causele a-

ceste negatiurn, ti se respunde : Find," acum ocere tara. Ste, ea, Francia nu are Mc! o patima,tuna un entusiasm pentru amnestie, ea urascepe eroil crimelor si dace, ar fi sa rosteasca osentinta, ar sapa-o cu litere nesterse. (Bravo !)in aceeasi vreme Francia se simte insa nespusde obosita, a trebui sa vada zilnic lupta pen-tru amnestie. Si Francia striga child meyeti scapa de sdrantele resboiului civil, pe car!trebue sa le tarsc dupa mine ? (Aplause prelun-gite). Care este bindle tine): impotrivirI si mat de-parte ? Republica noastra este un regim demo-cratic, dar in aceeasi vrone scutul cal mat nu.tonne in contra demagogiel, fiind-ca nu lupta in-numele unei case sat) familii, ci in numele

Inainte cu cate-va tun! Eoropa era nelinistitadin causa aceste msuri. Francia nu este oputere insulara, e asezata intre monarchil in-

semnate, earl dateaza de veacurl, si trebue sale crute prin urmare susceptibilitatea. Patriotis-mul republican pune singur in miscare, subtinfluenta opiniunel publice, 40 milioane de ea_mein. (Aplause). Trebue tinut &mail, de ce ziccele elite state. In strainatate an deja increde-re in puterea voastra morale., in stabilitateavoastra -politica, precum aveati odata in avereavoastra miscatoare si miscatoare. (Cu solemni-tate). Ve asigur inaintea patrieT mele, inaintea Eu-rope! : puteti." acorda amnestia ; Europa nu se

mal inspaimanta. plauseIA prelungite in stanga.

miscare in dreaptal. Gambetta, intors spre dreapta

urmeaza : Declar aceasta din suflet ilea atilt-6e

pe piept) si garantez cu caracterul Inca Per.

sonal si ca mandatar al poporultn (Nool

plause). Stint An! de cand represint un cuar-tir democratic, care e mult calomniatjudecat ; nu mi se poate zice, mie care auntluptatorul lilt eel mat vechin, ea i hrani old-biciunile _si prejudiciile. EY bine, en zic ca acomis lorI o greseala. Alegerea tut Trinquet estecea din urine, manopera a until partid, caruiatrebue sal smulgem arma din main. Putetiimpedeca, ea in arondismentul, undo femeia,copii luI cer zilnic reintoarcerea sotulul si

sa nu se ghseasce pentru el voturi multe ? Nu,acest mic incident nu poate sluji ca arma incontra almiöstief. Cu drept s'a zis, ca. 14 Tulle

va fi o serbatoare nationala, la ,care armata vasta pentru amnia ca organ legitim al na-tiunil, in fata factorilor carmuiret, spre a primitails)." steagurile, parasite, urgisite din nenorocireatat de mult. (Aplause sgomotoase). Gambettaöi ridica acum mama si striga cu un glas de

tunet, in asteptarea generala bine ! Trebue,

ca in ziva aceasta sa se inchiza, inaintea pa-trio! nadajduitoare, cartea celor din urma zece anl,in fate representantilor nati.unef si a armatel ;aceasta zi trebue sa gasiasca realisata cea malinaltd operant& si cea maI nobild gandire a po-porulul, cum a numit'o marele poet, care a puscel d'antain pe tapet amnestia. Trebue datiuitarei crinkle, comunel si sa zieetl tuturo-ra celor, a carer lipsd o plangem atat de des,si celor de la curl cu parere de rn nu in-

tampinam deck desbinare si impotrivire nueste decht o Francia ! Nu este de cat o repu-

blica !" (Salve intreite de aplause. Sgomot incamera intreaga si miscare pe galerie). Mal vreasa vorbeasca,- si Laroche -Joubert, dar cerereainchiderel disut hailer este atat de generald si desgomotoasa, ca oratorul nu poate lua de loc cu-vöntul.

Marcel Barthe, propune un amandament, cacriminalif ordinarl sa fie ek.clusi de la amnestie ;amicul sea, generalul Clement Thomas a festomorit de comunisti. El nu erode, ea ucigashpot dobandi iar drepturi politice. Amandamen-tul este respins, dupa o mica diatriba a minis-trulul de justitie Cazot, care da inca odata oca-shine tut Cassagnac, sa faca pe guvern simtimuseatoarea4 verve..

Amnestia e votata dare, cu 333 contra 140voturi.

A.EZMA.T'A.«Mobilisalia ArmateT Rom5ne» (in 1877.)

Sub acest titlu gäsim o pagina foarteinteresanta pentru noi in uvragiul intitu-lat : La guerre d' Orient en 1877 - 1878,"- Autorul anonim se esprima ast-fel :

acelasl timp, child canonierele bombardanmalul stang al Dunaril, fortaretele turcescI se

union cu dnsele si acoperian cu obuze oraseleromanesci, situate in fata lor. La 7 Mal, Vidinuldeschidea focul contra Kalafatuld, care-I res-punse indata si Romania se gási ast-fel trans-fermata in beligeranta ; bateriile sale respunserdbateriilor turcesci in tot lungul trmului, laTurnu, la Giurgiu, la Oltenita, la Caldrasi. In cu-rentul lane! Mat, Rusif ocupara, putin cate putinin virtutea conventiuniI de la 16 aprilie, textualstang, pand la cunfluentele Oltului, si Romani!se concentrara in Romania Mica, pentru a lecede locul.

Rush' inlocuird artileria remand eu artilerialor de asediu, i dela Vidin pane la Braila , luptade artilerie se anganja intre Vidin i Kalafat;Bechet si Rahova ; Turnu-Islaz si Nicopol ;

Slobozia - Giurgiu si Rusciuc ; Oltenita si Tar-

tucaia ; Caldrasi si Silistra ; Ialomita si Hirsiova;Braila i monitoarele refugiate la Macin.

In 2 Mal, Poarta adresa puterilor o circularain care ea lua act de conventiunea din 16 A-

prilie, ca de o declaratie de resbel, i denuntaintru cat-va pe guvernul princiar ca desbracatde drepturile sale.

Publicatia acesteI conventiuM (zice circulara)a descoperit o situatie, pe care Sublima Poartaera departe de a Win, si care face sh apesecea mal grea responsabilitate asupra until gu-

vern, care, uitand toate indatoririle sale, nu ahesitat a contracta cu strainul nisce arangia-mente neinchipuite, avnd drept scop de a fa-cilita invadarea imperiulul, tradand in acelasltimp interesele törel, confienta guvernulul su-

zeran i sperantele pe earl' toata Europa (?) lepusese in institutiunile PrincipatelorIT nite.

se

sexului de

multe, incat

-

Limba

politici

singur

;

nistrulu

:

:

:

) N'ani

d.

Incrimi-

narile

vélul

:

lege.

a.

tata-

earl,

: EI

sh

:

:

a-I

I.L

IL

.

s'ati

,

la

A_EIARA.

'

e

-

.

si

.

nO'l

si akaa

a

luT,

MINh.

k-

sa

silintelor d-lui

111MINr.....-

:

.111110-

In

!

ROMANIA LIBER A

Judecata care trebue sa loveasea asemeni acte,pMate de o nelegalitate atat de invederata, nu

va putea fl destul de severa.Pane atuna, si cu toate ca mesagiul aft-

ma ca Rusia a promis de a nu mai intra in

Bucuresci, Sublima-Poarta trebui sa considere

pe principe, precum si pe atitoritätile legate

ale tarn, ca aflatoare in puterea inamicului,,si, in consecinta, ca rebele contra autoritätii

ligitime toate actele si decisiunile, earl ariguana de la densele i cart ar afecta directsan indirect relatiunile Principatelor cu curtea

suzerana.Amid): Turciel an justificat aceasta protesta-

tiune, zicönd cit ea nu putea sa nu protestecontra conventiunii de la 16 Aprilie, de oare

ce alminterlea ea anti perdut pentru tot d'aunaprestigiul dreptului sett de suzeranitate. Dar a-

tuna pentru ce Turcia declara pe agentulroman de la Constantinopol, ea saspendat dinfunctiile sale- hammed ca. cum ar f fost rorbade un simplu functionar turcesc ? Pentru ce sd

bombardeze, in 28 Aprilie, orapelul Oltenita, in

care nu se gdsia nict soldat roman, nici soldat

rus ? Pentru ce sd rapeseed toate cordbiile de

comert cart se !Naiad pe Dundre, i ed comitdo spoliatiune, de care toate clasele bogate trebu-iad sa Were ? Pentru ce sit lase sd se jefuiascd

Bechetul, Ciocdnescf, Ceildrasit si do-zed altesate dupd termul Dundrif ? Daca goneralil turdse decisera a transporta teatrul resboiului inRomania, purtarea lor s'ar fi esplicat ; dar ei

eran decisl a pastra defensive, a remene inapoiaDime., el scian ca nu pot trage Mc! un profit

din aceste hostilitdf. Intr'un cuvnt, se afla a-colo un popor de .5,000,000 de suflete, care nucerean de cat sa nu fie amestecat in lupta (?,)

nu era o nebunie de a-1 fi silit gratuit sa ieaarmele ?

Aceste agresiuni, zilnic repetate, schimbardrepede opiniunea in Romania, se forma o par-Car resboinica, al careia program in putine zilefu adoptat de imensa majoritate a trei sub im-

presia aprinderif patriotice.Intr'o sedintA de noapte, tinuta la 11 Mal,

Camera atinse discutiunea unei interpeldri de-

puse de deputatul Stolojan, relative la msurilede luat contra bombardaril oraselor Dunarei de

catre Turd'. Guvernul lua imitatiunea,Sublimei-Porti cu guvernul roman hire

imediat rupte.D. Cogalniceanu, ministrul afacerilor strine,

notifica indatit Europel primirea starii de resboinde catre Romania. Intr'o circular* cu data de14, el facu un istoric al evenimentelor, call a-dusesera guvernul princiar sit tacit causa co-muna cu Rusia ; el aminti silintele sincere si

repetat incercate pentru a pastra neutralitatea,demersurile facute pe lange conferinta de laConstantinopole, apelurile nefolositoare adresateputerilor garante, asiguranta data Portil de anu rupe de fel legaturile consecrate prin trac-tatele europene, i declare, ca, pentru ca Roma-mania sa fi esit din atitudinea expectanta, de

la care ea nu ar fi voit st se departeze cu nid unpret, afI trebuit negresit agresiunile repetate ale

Turcilor, bombardarea generala a törmului stangal Dundril, insulta care resulta din suspendareadin functiune a agen tulul roman de la Constan-

tinopol i amenintarile continute in circulara o-toluene de la 2 Mai.

Ministrul afacerilor strine termina demon-strand, ca tara sa era obligate sa iea mösurelenecesare pentru a respinge prin fort& atacul lacare era espusa, adica ca ea se punea in starede resboin deschis contra Turciel.

In 15 Mal , marele duce Nicolae , care

din ajun transportase cartierul sett general dela Kisinen la Ploesti, merse in acest ores undeavu cea mal calduroasa primire.

Primind resboiul cu Turcia, Romania rupeetoate legaturile de vasalitate card' o legan de a-ceasta putere. Ast-fel, tragnd logic toate con-

secintele din atitudinea pe care o luase, ea sedecise, la 21 Mai, a proclama oficial indepen-

denta sa. Ca si Serbia, Romania nu esista de

cat prin protectiunea de care puterile o acopere(?!) si actele sale nu ail valoare de cat numaldace puterile consimt a le ratifica.

Declaratia de independenta, notificata puteri-lor cate-va zile in urma, prin intermediul agen-tilor rust (?) in strinatate, fu imediat obiectulnegoVatiunilor intre guverne, earl adopter& ve-derile guvernului austriac, conch4lnd la aceeacd situatia politicd a Romania fiind curat de-

terminatd pein tractatele internationale, o modifi-catie nu putea sd fie recunoscutd inainte de a fiprimit o sanctiune analoagei. In consecinta re-

gularea definitive a cestiunil fu emanate papala solutiunea conflictulului ruso-turc. Un tractat

fu imediat incheiat intre Romania si Rusia ; prinel Rusia insarcina : 1) de a face eel se recu-

noascd independenta Romania ;si de a obtine caprincipalu 1 sa (1erina un regal ereditar ; 2) de

a face sd cedeze Rom 'inlet de catre Turcia te-ritoriul care se geisesce intre gurele Dundrity pre-cunt i Dobrogea turceascd, limitatd la nord princanalul Sft. George i la sud prin linia drumu-lut de fer Cernavoda-Kastenge ; 3) de a predaministerulut roman, pentru a arma200.000 pusci, cart dupd resboin, vor remdneaproprietatea lionuinilor. In Shimb Romania pro-mitea : 1) de a ceda Rusief Basararabia romdnd,teritoriü care se intinde de la Reni pane la Ma-rea-Neagra, si care fu incorporat la Romaniaprin tractatul de la Paris ; de a declara res-boat Turciet ; de a pune o armatd de 70,000oament sub comanda dar ca midi-tiunea de a lucra tot-d'a-una dupd ordinile co-mandantultd pet* al armatel ruse fti; 4) de a pet--mite armatet ruse de a trece in riitor pe terito-rial On, atdta timp cdt Rusia va fi in reeled))cu Turcia. Intre acestea, printul Carol, care ar-dea de dorinta de a se areta in foe, se duse sitvisiteze Romania mica, unde primul corp de ar-mata intreg era deja concentrat, si unde al do-ilea, provisorin reunit la Bucuresti si Giurgin,sosea la randul sea. El esamina aperarile Cala-fatului, la cari se lucre de trei söptamani, sipentru carr Rusil dedese piese marl si se es-

puse la canonada cu o nebuna temeritate, careavu cel mal mare efect moral asupra soldati-

lor set

Mai toate aceste fapte sunt cunoscutepubliculul roman, atat din naratiunile pu-blicate prin ziare, pe timpul rösboiului,cat §i din cele 9 fascicole ale Istoriei res-beluhd din Orient, date la lumina, de co-laboratori d'ai no§tri.

Faptul cel non insa, la care am voit,cu deosebire, sa atragem luarea amintea cititorilor n.Vri, este tractatul, ce a-nonimul spune, ca s'a incheiat intre Ro-mania i Rusia, tractatul, a le carui arti-cole sunt reproduse in acea carte.

Nu ne vine a credo in esistenta aces-till tractat. Cu toate acestea, iota ce sevorbelte prin streinatate. Un ast-fel detractat ar fi o tradarede la guvern sunt interesati a scoate dincredinta ströinatatei aceasta banuiala ,

daca adevörul nu este ast-fel.§tim pe d. Bratianu uprel in politica,

dar sa fi incheiat acest tractat, nu vinesa credem.

IND -Conferinta directorilor de cM ferate

din Bra§ov.Sunt dou söptitmani de cand s'a tinut la

Brasov o conferintit a directorilor de cM ferate,la care ail fost representate 20,000 chilometri dedrum de fer, mai ales din Germania de, 'Bud

si din Austro-Ungaria.Intre alte cestiuni privitoare la desvoltarea

circulatiunel cailor ferate in genere si la inle s-nirea traficulul cu Romania in parte, conferinta a-flam ca a emis opiniunea de a se recomandaguvernului Austro-Ungaria desfiintarea msuri-lor de prohibitiune si de ingreunare a exportululvitelor midi, a porcilor si a oilor din Romania.

In numeral Curierului" din urma am atinsnoi in treacat aceasta cestiune, asupra careia

ne credem datori a reveni azi, de oare-ce eaintereseaza in un grad inalt comertul Romania.

Este cunoseut, ca exportul vitelor noastre, mad:cu searna in Austro-Ungaria, intra cu o bunaparte in comertul exterior al Romania

Transitul vitelor din Orient prin Romania pen-tru Austro-Ungaria i restul Europel, joaca ase-menea un rol insemnat in traficul liniilor noas-tre ferate, car! ne pun in legatura cu occidentul.

Ar II de dont deer, cd acest comert sit nu fievatamat prin mösuri ca acelea luate de guver-nul Austro-Ungaria, interzicend exportul vitel ordin Romania in Ungaria, saü tolerand'l numaivia Orsova, i aceaste dupa o carantinä de 24ore. Asemenea mösuri sunt cu atilt mai arbi-trare, cu cat azi nu exista in Romania pestabovine, care sa justifice, in aparenta eel putin,temerile manifestate la Buda-Pesta.

Intre Romania si Austro-Ungaria exist& o con-

ventiune comerciala, care reguleaza si apart, in-teresele comerciale ale fie-careia din aceste Or.Este nedrept, credem, ca de aceastä conventiune

sit profite numai industriele si comertul uneiadin puterile semnatare, cum se face cu msu-rile vexatoare luate de guvernul Austro-Ungar.

Cat pentru permisiunea de trecere a vitelor

32gWROTPLIWKSiik..

pe la Orsova, fiind prea timpurie pentru un ex-port viguros, ne temem sit nu fie si ea numaio manopera pand la sosirea timpuluf adevratde export, -August, Septembre, cand marfa ebuna de targ, dar cand poate se va da o non:ordonanta de interzicere sub caveat de molima.

Datoria Guvernului roman este de a intervenisi a face inceteze aceste msuri vexatoare,de earl se clang de atata timp producötorii ro-

main, carora li se causeaza ast-fel claque in

semnate.Cu aceasta ocasiune, tinem a constata, cit, in

conferinta de care vorbiram, representantif guvernulth Unguresc an cadet prin toate mijloa-

cele a convinge pe colegii br, despre avantagelecomerciale ce le oferd linia ria Brasov spre O-

rient, avantage la earl se scie ca se adaoga sireductiuni extra-tarifarc pentru combaterea linii-

lor concurente. Adevrul este, ca aceasta cale poate

fi profitabila linielor ferate Austro-Ungare ; ea nu

ecte insa conforma intereselor marilor hail ferateromane. Marfurile din streinatate importandu-se

pe linia Brasov-Ploesci, e adevrat cit traficul

acestei linil va fi mare si beneficiele ce va daea, vor fi insemnate. Aceasta ins& ar face ca li-nia Verciorova-Roman, care este artera noastreprincipala de cal ferate, sa caza, si exploatatiu-

nea el sa causeze perderi considerabile statului.Aceste perderi provenité de la o linie lunga de900 chilometri vor fi evident mult mai mari, de

cat castigul insemnat ce va da linia feratit

Ploesci-Predeal, lung& numal de 75 chilometri.Interesul Statulul este deci, ca marfurile din

Austro-Ungaria sa fie importate via Vircioro-va, pentru a percurge linia noastra ferata ceamai lunga si prin urmare cea mai producatoare.In acest scop credem, ca ar fi bine ca. si direc-

tiunea princiard a caller noastre ferate sa sta-bileasca, agentii expeditoare grin orasele marldin Europa, pentru ca transpoartele pentru Ro-

mania si spre orient sit se tacit pe cane cariintereseaza mal mult Statul roman. Asemenea

agentii an toate societatile de cal ferate, si ar fi

bin ca si noi sa facem tot astfel.,<Curierul Financiar»

ARENA ZIARELOR

Romanul" (IA searna de mersulindustriei romane ; in adevdr, zice el,trebue sa ne bucuram la avöntul vedit alcomertului i industriei nationale de din-coace de Milcov ; spiritele s'an concen-trat mai mult catre chestiunele econo-mice, roadele vor fi indestul de ma-gulitoare pentru tara ; numat din-colode Milcov, din nenorocire, comertul §i in-

dustria nationala sunt cople§ite de con-curenta vétamatoare a streinilor.

La lucru dar, comercianti, industriali si oa-

mein de afaceri Romani de peste Milcov.Nu mai perdeti un timpi pretios. Nu ldsati

ca o parte atat de insemnata a trei, se remanainapoi in miscarea economica nationala.

* Binele Public" se ocupa de mis-terioasa misiune a d-lui d. D. Brätianu inregatul Britanic ; misiune ciudata §i fara

la-de veste, tot atat de obscura, dupamurile date de misionar, ca i mai na-into ; numat Agentia Havas, printr'o de-pep nebagata in seama de publicitate,ne desveli putin arcanele guvernului inaceasta privinta : dupe aceasta §tire d.

D. Bratianu, avu drept scop, de a staruipe langa guvernul engles, ca sub influ-enta lui, Poarta sa, ne dea despagubirilecuvenite din causa resboiului.

Timpul" da peste nas Presei"din causa veseliei ce manifesta, in urmapretinsului triumf al guvernulul in alege-rile judetene.

.** Pressa" critica purtarea edililorcapitalei pretinde Primariel a uda nunumai calei Victoril - a pava mai calumea nu numal stradele centrale ale o-

-4-411M1---_

Servicial telegrafic al «Romaniei Libere»- 9 ore dial.

Viena, 27 Paid

Printul Milan al Serbiei a sosit aci; el a fostprima la gara de baronul de Mondel, adjutantgeneral al impratului.

ARIMIBIMMISICSIor nis,Ktt ,1?)

Printul s'a scoborit la palatul imperial. undoimperautul e venit sad salute indata.

(11(m,,h

BULETINUL FINANCIAR de la 26 luniu1880.

Cursul de Paris.Renta remand 50/0 16.50Act. Band Rom.Renta franc. 5010 119.55Lose tureesci . . 35.50

Cursul de Viena

Napoleonul . . 124.70Galbenul 99.80Renta met. 5010. 55 90

Cursul de BerlinPrior cAilor fer. . 03.60Obligatiunile idem 110 25Actiunile idem . 111.-

mad 6010 idem. 105.-Impr. Oppenheim. 9.31

Cursul de Londra

Impr. Opealleim . 5 55» Stern . . 74.40

Doctorul I. erio5nescutine consultatiunI de la orele 12 2 si de la 4 -6p. m. pentru siiracl gratis ; locuinta Strada Riu-rearm No. 1 aproape de liceul Sean Sava.

Doctorul loan NegoeDoctor in medicina, chirurgie, memos si ocu-

list are onoare a educe- la cunoscinta onor. per-:,

visiteaza Wilesoane din Romania, care din Tran-silvania, cd locuesce in Brasov, strada TeatrululNo. 95.

Orele de consultatiune sunt dela 12 -2 p. m.=11.Doctorul N, Manolescu,

specialist in boalele de ochi, da, consul tatiuni,pentru sraci gratis, de la 'ore, 4 6, calea Mo-silor 98 ; iar de la 11 - 12 consultatiuni grain-ite la spitalul do Eton. undo conduce serVicinde medic oculist.

_

Doctorul Wilhelm SalterDr. in Medicind i Chirurg.

Special boale de fenu4.-Anunta onor. public ca s'a stabilit in Strada Loan Non No. 1

(langa Hotel Patria) si tine consultatiuni dela 11-12a. m. si de la 2-4 . p. in. pentru sdrad ordi ìm-tiunt grataite.

OR-FTI.LT`DIRECTIUNEA J. D. IONESCU

T_INT

SPECTACOL VARIATCu programul schimbat in fie-care scare.

JS.--A_C M. LEVYPRIMA CASSA DE SCHIMB

la BURSA"Bucuresci. - 68, Strada Lipscaui, 68. - Bucuresci.

Cumpra i vinde dupe cursul zileI ori-ce EffectePublice, precum Obligatiuni de Stat Roman 60/0, 0-blig. de drum de fer Rom. 60/0, Obligatiuni Do-meniale, Scrisuri financiare Rurale, Urbane, Pen-siuni, Oblig. Comunale Lose Comunale, etc. etc.

Se ocupa asemenea cu schimbul de Monezi,insarcinandu-se si cu versdri la toate casele pu.blice ; effectueaza culant ordinele din provincie.

Adrese pentru telegram J. M. LEVY

CASA DE SCHIMBI. M. FERM6i F:tirF-ti BENZAL,

LA MARE BURSA NATIOMLA

No. 41 bis. Strada Lipseani, No. 41 bis.

Cumpara si vinde dupe cursul zila ori-co Etfecte Publice, precum Obligatiuni de Stat Ro-

men 60/0, Oblig. de drum de fer Rom. 6%. 0-Mimi, Mon Domeniale, Scrisuri financiare Rurale,Orbane, Pensiurn, Oblig. Comunale Lose Coma-nale, etc. etc.

Se ocupa asemenea ell schimbul de Monezi,insarcinandu-se si cu versarli la toate casele pu-Nice ; effectueaza culant ordinele din provincie

Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL

CURSUL BUCURESCI.1880

COLIG &FUN!0 yo Rurale

esite la sory8 lit Domeniale

esite la sort): . . .

Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 1.0/0 Scrisori fonciare rurale

7 ut » » urbane . .

8 ON Impr. Municipalcu pr, Buc. (NI. 20 1.)

5 "ia, Renta remandActiunf Dacia

» RomaniaBancef de Romaner.

AgiO

Comp.

87

10199

19010196

1022876

24068

340

Vend.

Argint contra aur 3

Bilete hypotecare contra aur 2 .31:

Rubla hared 2 60Florinf 2 15Lose otomane 37

88

102 1/.2

195102

97103 1/2

2977

260

350

3 oh,11

2 7di6

42

(? ?)

s

33

principelut,

-

-

.

a

--§i -

ralului.

28

...e.mm.mom111110.1.

. .

)

-

.

-

--

16 Iania

. .

7 .

. .

2

2-

cill=7fromonseemoge'room"'"'".°...'.°""y

'

.

'

-

Cel

'

'§)."

I, " p

..

...ragas}

timid

,

Obi_

'

,

!

C4-1R,A1DIN-A-

TO.461..= SEZIL1 2

.

-

"

.

O

1l

V,

74

I

ii,

si rela-

tiunile

2)

.

nationalä...*

.**

»

e

... -. .

inilotiol

t

'

.

. .

.

28, STRADA TEILOR, 28

ADOLF LIPCINSK1ingiver-lopogaf autorisat

se recomanda pentru msurtoareamosiilor si uscarea pamnturilorrnocirloase, dupa, metoda italiana.

De VönzareLemne de foc prima cualitate custanjenü si Cu greutatea, taiate sidespicate, si. aduse la domiciiaNurnai on 28 franci 1,000 Khilo-grame. Domni Consumatori, potface comande prin scrisoare alatu-rand o mica sulna de 5 lei catremine la firma Leu" langa garaCalea gri vita (Targovistea) No. 151.

Cu stima, P. Vassilescu.

M" JEANE L,croeste ai inseileaza rochr si

costume- intregY pentru dame cuprettil de 3 trend si 50 centime.

a se adresa :

SUBURBIA OTETARU28, Strada 'Fedor, 28

r..

Aducem la cunostinta onorabilutului Public, si ihi special a distinsel i numeroasel noastre clientele din capitaía sivinc.ie, ca la principalul nostru Depot"' de bailie gata barbatesti, titulat :

GRAND BAZAR DE ROUMANIE

ROMANIA LIBERA.411.111111GW7MiEB

I. Important

STRATA sELARI, No. i, SUB HOTEL FIESCHI -

Aft sosit deja enorme cantitati de

pro-

DIFERITE COSTUME MODEM SI ELEGANTEPTTETJ

SEZONUL DE PRIMA-VARA *1 VARAA-7241Din etore veritabile, biagonal, Camgarn, Matlase, Trice, Soviet, etc. Asertiment compleet .deNuante alöse, Cuahtati superioare. - PantalonI antezie, desenurf nuoT. culori foarte pläcute.

Suntem decisi a face concesiuni considerabile la preturT spre. a r6spunde dorintei veri-carul

NB. Rugam cu ensistenta a se nota numai la No, 7 spre a se evita

Pardesiuri" haute nouveaute"- Costume fine tie Meg.cumpèrator.

regretabile confuziuni

"Av..

mana, afrances geiraann.,u

0 build Pianist&.

explicand lectiunile in limbele Re. ---t%roesce

da lectiuni in famine. -A se a.dresa la redactia acestul ziar.

DE ARENDATMosia ALBESTI jude-

Ialomita, plasa 'Ialomita, in ve-einatate cu Dilga si. Andraseati inintindere de 10,900 pogoane se dacu arenda de la Stu George 1881.Doritoril se vor adresa.la D. Ale.xandru Ta hova ri Cal ea Vi 119

DE DICHIRIATTypografia din strada Academia

se inchirieaza de la S-tu Dirnitrieviitor DoritoriT se vor adresa la D.Al. Lahovari, Victoriel 119sat) la D-1 N. Lahovari, eatentoriel No. 28.

De venzare maclaturi(hartie stricata)

A' se adresa la Tip. St. MihhlescuStrada Covaci, Ne. 14.

laimmiumwmnsorawsva6itemasnmoraietamssmirzA

PACERÌSAPIN "MEDICAL DEAL LUI

BERGERse intrebuintcazii. CU scces sigur de notte anT in urum reconiatiddrelatestatelor a d-lor ; profesor Dr. Cavaler de schieff, profesor Heller, Dr.Melichai i multor inedici i altor persoane ca reinedi0 contra

Tuturor boalelor de pele si contra necurateniei feteiales contra rinf, pecingenilor, bubelor (Inter, puroaielor, matreata

cantina si i barbel petelor obrazului si a trupuluT, nasuluf rosiO,degeriiturel, transpiratiund picioarelor si contra tutulor boalclor decap ale copiilor. Mai este si de recoinandat geueralment ca unloc purilicativ la spdlat. Dacä sitpunul de Omit a luf Berger se in-trebuinteazä iu genere ca mijloc de spalat pe pelea sändtoasä saddin dud in and in lief, atunni va da peler o finet5, si fresehetdestraordinara, precutn nu va produce nicf un alt sdpun, preservandboaele sus enumerate a le pielet.

Pretul uneT bueätT irnpreun5 cu descrierea intrebuintarei I fr.

Sawmill de pileorä a luT Burger confine 40 la sutd pleura conc. deleinn, se prepard. ell mare bdgare de seamli si se deosebeste foarte!cult de eele-lalet sdpunuri de 'pAcurd, aflätoare astdzY in conierciü.

The' Spre a se feri de falsificatese sit ceard dinadins S'Apun de pilcuril a luI Berger si sd, observe in-

vd.litura cea verde.Depositul general pentru Romania en gros si en detail in Bucur.fci in

farmacia-droguerie BRUS. Deposite in Braila, fatmacia Hepites; Craiovafarmacia Moess; Focsani, farmeuia Linde ; Golai, farmacia Curtovits ;

farmacia Konya ; Ploessci farmacia Schuller ; Buzeti, farmacia Schul-ler ; Tecucitl, farmacia Racovita.

- -

ANUNCIU IMPORTANT

HOTELAl's DIN G1URGIU

n Situat in centrul oraplul vis:a-vis de noua gràdin'a publici Car I I.

, Subsernnatul antreprenor luand asuprinni spre satisfacerea ,10D-lor voiajori directia acestui Hotel am aranjat toate camerile "M

-, comfort, curet si cu serviciul prompt, tMnd tot-d'odata compt's; de economia D-lor voiajori am stabilit urrnatoarele preturi : ..;.;

,-...

- I camera cm I pat la fati fr. 2 50 j I camerA cu I pat in curte fr. 2 Vi

, 1 camera' e 2 paturi la fata 4 I 1 camera' , 1 pat in curate 0 I 50 I.

ti..,,

,. Cred ca atat serviciul cat si preturile nu vor lasa nimic de 6.it

dorit. Afara d'aceea am stabilit un birt cu mancarile cele mai' gustoase si preturi foarte moderate. Am dar deplina convinctie

ca vol fi onorat de d-nii pasageri. Antrep. TH. PANAJOTIDIS. ..::.4,

,Se cere dell la Tipografia Stefan Mihitlescu

14, Strada CovacT, 14.

AZIENDA ASIGURATRICE»SOCIETATE DE ASIGURARE IN TRIESTA FON DATA IN AN Ur, 1823

Aducem la cunoscinta enor. public. ca pe langa tot felul deasigurari, ca de esemplu contra da nelor causate prin incendiacladirilor, obiectelor miscatoare, bucatelor depuse in magazii,harnbare, in siruri pe camp liber, asiguram

PAGUBELE CAUSATE PRIN GRINDINACU PRETURI MODERATE.

Informatiunile se pot lua la subsemnata agentie genera% injBucuresci si la agentiile noastre principale si speciale in districte.

Agentia generald Adolf Weinberg,Strada §elarT No. 17

T

CAPSULE MATHEY-CAYLUSCU INVELIS SUBTIRE DE GLUTEN

Preparate de doctoral CLIN. - PremslaI Stoadlyas. Capsulele Mathey-Caylus, cu Essenla de Santal asocial& Bataamlee-

°. lor, poised WI eticacitate incontestabili si aunt Intrebuintete ca eel midmare snout; pentru a vindeca repede seurgerile invechite ea& recent.,Blennerrhagia, Gonnorhea, Blennorrhea, Leueorrhea, Gyaflia, Urea-

:. rita, Catarul i cele-alte Belle ale BeqiceY l t6te afecIlunile Willer arinare..I Multumiti inv1iuluI lor sublire de gluten, care e fórte asImilabil, Cap-

' allele Mathey-Caylua se pot mistui de pers6nele cele mal delicate I 7nu obosesc stomachul.» (Gazette der Hopilam de Paris).*A se Ina 9 - 12 capsule pe i. Fie-car. flacon insult ele Imetruc-

° ¡tune detailati.

.,. capsule Mathey- Caylus Marca de fabrics depuell) ea smatters si. A se feri de contra-raceri si a cere ca arantie pa fle-care Amon de

CAA& gI MEDALIA PREMIULUI MONTY N.

PARIS, CLIN oi C-nia, STRADA ULM&

Deposit in Bueuresei la D-nu Ovesa si C. Gersabek, drogukstl,la D-nu Risdorfer, farmacist.

1

Aff' ANUNCIU IMPORTANT °TOT

NOUL MAGAZIN

BAZAR ViTrf p-f "(Calea Victoriel No 8 vis-a-vis de Prefecture Politiei Cápitate»,Am onoare a aduce la cunostinata onor. Public in ge-

neral si onor. mei client): in parte ca am edits pentrusesonul de var un bogat asortiment de

INCALTAMINTEPENT RU

BARBAT1 DAME §1 COPHCu osebire : Ghete si Polonese barbatesti din cele mai

HWY]. fasoane, (Mete i Penton de dame in toate formeledupa cele din urma tasoane.; toate aceste efectuate dinprimele fabric din Europa.

Subsemnatul niultumind onor. 13, T. Public de incre-derea ce rni-a dat in timp de 20 ani de and m ocupcu aceasta specialitate, sper c i de acurn inainte vabine-voi a'mi acorda concursul sat, asigurandu'l ca nuvoi cruta nimic pentru da o deplina satisfactiune.

Cu tóta stimaJACOB MARCUS.

TYP. STEFAN MIHALESCUS'A. NI-ETTA=

No. 14 , Strad a Covaci , No. 14

histilul de inslrudiune si educaline..E31\T'TEL'ET

CLASE P11111 ARE 1 GYMINASI LEPREPARATIUNI PENTRU SCOALA MILITARA-

Informatiunr in toate zilele de la 9-11 a. m. si 4 -6 p. m.

DIRECTIUNEA PRINCIARA DIRECTIUNEA DE ESPLOATARE

A A

CAILOR FERATE ROMANE CAILOR FERATE ROMANE

-AN UNCIUCalatorii care vor pled, Dumineca cu trenul de placere la

Sinaia sunt inscintati, ca biletele vor fi valabile pentru intoa.,core atit in dioa aceia cat si a doua zi cu oil-care din . trenu-rile, care vor piece din Sinaia.

Copii dela 3 la 1.0 ani vor plati pentru doi un bilet intreg.Pentru Un singur copil se plateste biletul intreg.

Iltigt#3:,K,W-Ngraretaig?4,4144.3WW.gazi.

14211stTMMErEBEWSWEC222E13E22W;:--Prima V. R. Societate de Nayigatiune pe DunAre. - 1880

Ut,

CIRCULATIA VAPOARELORValab;le C.e la 2 MaT 8.1i. ;41: Valabil de la 2 Mai st. n.

4; i444,pgiaa' la noT dipasitiunT pilna la:noT dispositiunT

VAPOAKELE DE POSTAI;udapesta-Orwv a-T. Severin-Giurgiu-Galatl

PLECAREA IN JOS :Din Budapesta, DurniEecä, Meucuri, Vineri II ore noaptea.

Oriova, Dominica, Marti, Vim ri a.T. SI verin, Duminica Marti, Vinert 12 ore amiazl.Giurgiu, LunI, Mercuri, Samblitl 10 ore 30 a. in.Galati, Marti, Joi, Duminica

PLECAREA IN SUS':D n Galati, Matti, JoI, Malta, 9 ore a. in&tine ii, Giurgiu, Meteurf, Vineil, Dominica 6 ore 30 in aniline*Plecare din Giorgio, Me.curt Vireri, Dominica' 12 ore uniazl.Sosire in T. Severin Luni, Jol, Sambati seara.In Bodapesta, Marti, Jel, Dumniica 4 oro p. in.

¡."6.

Servici ti local intro Galati-I ai l-Tulcea-Chili a

))

In

re

tr.

PLECAREA IN JOS :Din Galati la Ismail-Um, Marti, 81mbilti 8 ore dimineata.

» Galati, lsmail-Tu cta-Chilia, Joi 6 ore dim'neataPLECAREA IN SUS :

Din Chilia la lsmail-Tulréa-Galsti, Jo' 4 ore p., 'Firma la Ismail-GaIrtl, Mercuri, Vinerl, Durainici 7 ore a. ni.

Servichi de marfuri Galati-OdefiaPlecare din Galati la Odesa, Menial 7 ore aniline*.

Odesa la Galati, Sambati 4 or. p.

Serviciti de niiirfuri.Din Fudapcsta-Or§ova la Giurgiu-Buenresci-Galetl i din Galati la Giurgiu-

Bucurelci-Oreova-Bndepest's de dung ori pc Optamarg. AGENTIA.

LOCOMOBILE i BATOAZE,de CLAYTON & SHUTTLEWORTH

cu pretari reduse recomanda

WALLER & HARTMANNB UCURESCI si GALATZ

;4Calea Dorobantilor Strada Portului

Se mal gasesc in depositele noastreMaugue de seeerat i de legat snopi en stbarA de Walter

A. Wood din America.IlorT de niAcival., Morire, Ma§ine de semitnat, de 'ales

neghine din graal.Plugurl de diferite sistenie.Pletre de moara frantuzestI (de La Fertd sous Jouarre)

toate de .cea mai buna calitate i construbtie.NV Strada Dorobantilor (Her5striiii) 105 "MK

Typografia Stefan itibaleseu, &Jade, Covaci No. 14\

1

1.

-

-

PARIS

11111

»»

»»

14,

a't

a

etoriei

»

mar

,

AssemmassaMMOIM 4.....m.....

. _

g

--

NUMB1

adj-.

!

'be

_Taft,

DE-11116,

.

nIcT-ui-datiad

Clis

;i

ammismatommaran

841/OURCII''aciaL Arm en a

33.A.ETT

.

I

» in.

amitzi.

in.

M.

:

11114

Calea.

,

;

1

.

,

.111iiiiiiiii INNIk.111111111111121111141AMMEIVII

si

:OM

111111 It.101Triu,11.0101301110111

'

.