Post on 09-Oct-2020
Alinu^i:lena Bu'ttm
c#$4p{/1-tr'trfeg &t#f"A&tr
IIIFEI{-LN'I'$l'ItN?I-!lC : Pr-o1_ }r_ GheorgJri lcrrga
{l }i.{F!t.l.,l: Simo:ra llucur
X'EIlNtlRgDr\{l'lARH; l3ort{rn Alina-Eiena 5i CerhLr i.iabriela-i\,lariana
Xleserieren {ll$} a }Fili}i*t**ii Na{ionale a [t*na$*i*i
*clstT[]N,,AL{NA-E L{NAcc:npuxerils scolar*. Auxiliar ciidactic pentru clasels v-vlr{
Alina-l:le'a $or!un, fiabriela-X,{sriana Cerbu - Ilac5u. RovimedPublishers, ?0I 2
f si:3 sI 97s-6G$-S83-3 i *-6
tr. C'erbu, Ci:briela-Mariana
84 1. I I s.1 -16
CcpyrightO b-v Beirl un Al ina- E I ena. Cerb u Oahriela-Mari nna
Rovimed PLrblishersll,'lvtv. ro vinled. c ome-ff ai I : *;li1.urai iilr *';i*tt:,J .r:am
CilS}RTNS
l. Comp**ere* gcolari
{.1 Cneativitatea."."..,". ."..."....7
I.? Scrierea imaginativ5 ..."""..36
L3 Ciasificars* e$lrrp$$erilor rycrtlare..........."..."......?3
I l.'l'cxte*sup*rt in rcalizarea cr:rmpuncrilar deucriptive
ll.1 Anstixrpurile...".." ..".......61
I t.? h'{ornentele z{$ei. ". " . .. ".. " ,..7S
E9.3 Reliefnl $#nii noastr€..."."...".. ..,.......?E
tI.4 Seseriere r{c, spnfii divsrse..."... .............E?
II"5 Fitiiriite reaturii.."...." ..............83
{n"6 ff*rtretul lieic Ai portretul moral" "... "... "... "... ".....S7
lll. Cormpuneri *xlese de nm *l*vi-.. ....",.......".........."9t
Iffi.tr ${<le!cl ele airalirft Ele {ext pe nivelurile limbii..,....113
Bibiiografie ."......."....1?4
,.{-'nm;:u'erile gcoiare" e * co'tribii{ie inse*rnats ra nmetriorarea
in''dtirii limbii gi liierarurii r*n:0ne" pi:nrr$ cd lucrar*a Ihce exact ceeace m*nsalele <le giurnaziu nu rirc" varoarea ei carnp.rer-nentara e
nei,doielnicd: c c*riruzb f'ast[, u' inst:ument necesar ercviror iliprof-esorilor cle gimnaziu, *bligafi cle .,me.,cle gi iimp", de _,lumea,, 6in cein ce mai stel'il# si rece a manualercr qcorare" sr-qi g5seascb repereleexistentiule ?n gr5clina potecilcr ce se bifurcr rir nesffirgir" vorha rui[]orges, in singura lunre sigu::d, &cee&a imaginarului...
Prof.dr. GHIORGHI tORfi A
{.C*mpuner*a gc*}ae"6
i. |. Cre.Gtivitat**
,.Llat& te-ni asezo! tn $rsld fn condilii uhs*lt$e, pr*ctir'{t
*hsolufuJ: Cl+I;A7' i A "
Constantirr Noica
fionfb,rm ,.1.]ie{i*r:arului *xplicaliv al limbii ronlano".
(rcutivilt"tlea este o earacter:istici a porsonalil*{ii incluz6*d aptitudini gi
rurotive. aspira{ii gi atituclini a c6r*r n*t6 definitcrie este ariginalitatea,
producerea a ceva nou, rleosebit de ceea t:e era cun{}$cut gi uzuatr.
llducarea rrefitivitbfii elel'ilor a clsvenil o prr:ocupare cle prim
ordirr a gcolii de pretuiinrieni. ,Fragresttl t;menirii fiu tste. rlisprsnibil
lilrd uclivii*teu cvea{a{t!"e, teoreilcrt qi prat:ticri a oarteni{ot'. Din rtr:sst
ttutlitt r:sle .firesc ut *cfivitul*u trezioare sd .fie consirlerntti t'tt fonnn
((o m$i fnaltd a *ctiv*iidfii *naene6tL"{Alexanr!ru Roqca,
,,Creutit,ituters") {\ealor poatc fi cansiderat cel care nu rdmAne i;: ceea
cc ii rno$tenit, la ceea ce a invSlat gi apr,ri reptoduce i,n *hip mecnnic, ci
irrcearcf, sh aduc* r-.l ear"rtritruiie pelsonalS, s[ pt"ogresez*, s5*qi expund
icleile proirrii despre rrn anume subjcct; priit uurare, elementul creator
ruu se gdsegte numai ?n arya-numitele activitfli superiaare.
Clrealivitarea reprezintd pentru lumea coniemporar6 o pr*vocare
cu toiul special[. un fenom*n unie , cu caracter cornplc-r qi
interdisciplinar" Sinlagrna .,flormar*a pers*nalitblii creative" esfe
pr:fiz*ntir in idealul ecluca{io*al actual al qcolii retm8nqti. ,Ide*luledttcaliortal al 6r*!ii t'onrdnoqti t:tut.sl* din cle;voh{trr.c lilserd, integrald
Si armonioasd & indirklualitd{ii unt*ne. irc J'*rrnaret pr.rsonc[itdyii
{ttrtilfiamt Ei *eative".{Legeu Er}wcaliei N*fi.anule, li20l liNoile cerin{e alc elel'il*r ryi societ#{ii itnpLrn ca sisteurul cie
instruire gi rie rnetocl*logi* <.lidacticd sh fie supl* Ei permisiv la ciinamica
schir:rb6rilor: care au Ioc in camponentele pr*;ccsului instructiv-eclucariv.
Pentru a implementi: acerite isleahrri ale societ6{ii, aclicl dezvoltarea
ereativit&{ii elq,.vilor. esle nevoie de noi *rctode qi mijloace care s5
asigrire acest iucru.
I)ar e necesar€ 1:unerea in practic* a unor rnetode qi prt:eedee de
instruire *are s5 s*lufio:reze adecvat lcile situa{ii cle invltare;
dezr.*ltiirea in ,"eantitate"' a metodologiei. prin adaptarea Ei integrarea
unor metode nespeeifice. rlin alte spatii problcmatice, dar care pct
rezolva satisle{rfi{or nnele cerinte, cut1l ar fi brainstormingul ca m*todd
de clen'oltare a creaiivit*.tii, nu esfe ins6 st:lufia cea rnai trun6"
Trebuie s5 fblasin: pe scar[ lar:gd metodele activ-participative,
prin apelarea la metode pasir.'e, doar cAnrtr este nevoie, prin rnaximizarea
dimensiu*ii active $ *cs$tol'a, prin punerea in valoare a aspectelor
,.calitative" nle metoel*i. in procesul clc pred;lre*?lrvbtare*evaluare"
trebuie sE lirren conl de alternarea unor earacleristici ale acesttria in
planudl* activ-pasir', abstract-concref etff. 6i sB nu apar* o si*gult
metocli dominantl.
Aceste metode trebuie s[ aib[ in *omponen!6 gi miiloace
aeleurrate, nlL doar acliugarea, pr"lr gi simplu, a uaui un alt mijkic de
inl,ft{f,nr6nt, oi:i*6t ris scJisticat "ar fi accst-'i; c inrportant* t;
lcdirnensio*arfl, o pregiiire meladolagic5 in perspectir,'il, curn ar -{i
lecliile asistate de calculator {AEL}.
in literatura de specialitate, aceste melorle sunt numite, in funclie
dc clssificarer: l$l*sit*. astlbl: rxodeLn*, intuitive, active, euristice, in
grnpuri etc. Aceste denumiri se g*scsc i:r clasific6ri care as la bazh
carnclerisiici aflate la poli r:puqi (tratiifionalrnr:c1*rn. algorilnlicitale-
curi sticitate, pasiv-activ etc.).
in acelagi timp, aceste metode nu apiu in stare;:ur*, ci sub fanna
unclL r.'i:riante .,si aspeete diferite. De exemplu, intr-* m*tocl5 algr:ritmicii
pot ;*p6rea ryi aspecte eurislice.
$e poate consirlera, asti'el, ch orr{a ilctotJfr posc,Sb la un trome*1
dat trbsiituri care si se integeze succesiv in prccesui instructjr-
cclucativ, cleoar*ce nu putem tenunfn lr altamite mrteide. psntru cfi altl"el
clevul nu ar mai avea niciurn puncl cle pornire de la care s5 creeee.
Un elev igi rnanifestfi spiritul crealiv atunei c*n<l:
* se implicfi activ in procesul de fbrmare qi inv*{ar*, acloptd a
atitudins activ6 qi inreractivF;
* gfirrdeqte critie qi are o deprinderc de g6nciire eriticd;
* acliolreaz5 in iofal* libeffiate in planul aieg*r"ilor p* care le faee;
s sxplGreazb mediul ryi gEseryi* soiu!.ii perscnale;
o prefel'S ginclirea divergentS, imaginaiir'E ryi creativS;
* igi vai*rifici gi dezvr:l{fl iu:aginafia. criginaiitatea,
inventivitate a, fa*tezia. creativitstea;
e protr I emati r.eaz.h t *tltm uf*ri I e qi {'a ce descoperiri :
e i$i exer"cit* lib*ru1-ar"bitru;
* are increcl*re f* f*rte le proprii qi dorin{n ele aLrtorlep6qi::e;
e nu se clescurajeaz# in fafa frusrrSrii qi ;rmbiguului, ci
lrersevereazd:
e clevine responsabil;
* ck&ar*azT pr"ocluse intelectuale unic* qi or'ginale.
Toate acestea se clatoreazil fbctor:ilor cleativit5lii. care sunt de
nitlurii:
Imaginalia, memcria 5i inteligenta slutt factor:ji intele*t*ali ai
creativi€tii. Factorii caracterinli sunt: motivatia, aspiratia creatoare,
verin{a fennfi, periieveren!fl; factorii socialj stau la baza dezvolthru
creativitllii prin faptul c* ei pot moliva *rea[ra, por stimula iniagina{ia-
pot da rlegf.ei:* uncr iclei ii:cvaloare, dar. fu: acelagi ti:::p, au puterea de a
i*hitra aceste fe::din{e ?n firnc{ie de aspira}iile sacii:rd{ii qi ?n funcfie ch:
rap*rtul dinlrc sacietate i;i persoanele care n:anifbsth dorinla de er*alie.
In acest c*ntext, n* r*terim la geniile care nB au fbst infelesc i* vremea
lor, clar dupi ani sau chiar secale" ideile ior in*vatonre au fbst acceptate
cte societate.
Accst fenomen al crealiviffiiii {rehrfe s* 1 unn#rim qri s5-l
dczvaltbrn in permanen{5 gi sn nu*[b]ocdm. Sc cunosc mai nrul]i lactori
calre po1 bloca inraginatia clevilar.
B{ocqie de nalurd u$twrdd. Fiecare sls1, prr'}r'i:-}e di::tr-un mediu
aparte" cu alte pixeri gi cu *n ah mod de gfindire, agadar trebuie sd le
acceptbm propriile idei inovatofire, iar dac[ nu o vc]l] f;-t*er, aq;e$tia sc
vor bloca.
fllocujele. cle tutLu'd nterrsdrslogit'oi se mani{cst6 prin prez*z\a
pr:ejudeci{ilar qi a sterc*tipur:i1or. Sipre exerrplu, dac[ suntem obignui{i
s[ folcsirn un *biect banal doar intr-un singur mod, prcbabil c[ nu :re
vom gAndi sh-l utilizbm altfel.
S* pare cb eele mai impcrtante blocaje in dezvcltarera crealivit5{ii
sunt t1e mturrt e#totivd. Pur gi simplu teafiia de n gregi impieeiic[
procesul creativ. unii copii chiar refuzb s5-6i indeplineascE sarcina din
acsa$tb cariz5. lJn alt asp€ct atr ncestrii trlocaj sste teatna de competilie,
colcgul probabil vja spune ceva mai interesant, eeva mai bun decdt tine"
lar, in line, poate ap5rea descuraiarea, deoarece procesul cle croatie
inseamnd elart inteleetual susiinul gi multX muflc*"
I)ator:itl acestor blacaie au atrr6rut metode noi cale s* stj;nuleze
spiritul creativ qi asacierea de *ai idei la clas&.
111il
$r*futstsrtrcingtl - metuda asahuluri de idei. Nu este praclie *metod[ dici;lctic6, ei o metc;clfi cc poatij ap*rea 1n discuqii, rlezbareri cle.
Are cirept c;racterjstied seprrrnrea n":*mentului de prorlucere a ideilor: cle
cei de valorificare a lor, de a1tfb1 urai este uumit8'niet*da evalufirii
a:nanate sau metocja marelui DA. in rnomentul pr*rlucerii ideilor, se
acceptd *rice icl** firfi sI se critice sau f5r* sfi se dea o iuclecatf de
vair':are asupril ei. liclectarea prr:priu-zis5 se: *rce clup3 un anumir limp,
eAnq"{ t*ale ideile s* comparE gi se aleg cele n'rai bune eli*trc ele. .Accastf,
metocl6, cle exemplu, se poate aplica la clif"erite lectii de limh:a gi
Iiierarura rcm6nf.
(lon"-ersrsfirt r.tn"istird este * metocli cle incitare a clevilor 9i de
ail.are a ailer,Srul*i prin inlrebdri opr:riun puse, acegtia tticsnd conexjuni
?n universul lor de cunogtin{e. Aceast6 nretodd solicitd elevilor
intcligenfa;:rocluctiv6, spontaneitalca gi curiozitat*a, lSsAnd eleviir-rr rnai
rlultd libedate cle cdutare.
{J metocl[ f*arte aserndnd.toare d:u aceasta" prfizentatl intr-o formd
graliei, est* explozi* slel*rd. Fornilril de la un pllnct oentral- se nasc
?ntreb[ri. la ear* elevii rdsF:uneJ r'*r"ba1" iar tr;r rfndul lor, aceste intrebXri
nasc alte inrrcbari.
Tehszira ,,cviwtelukri". ,.Cvint*tni" este o p*ezie cu cincri vetrsuli,
eu ajutorul chreia se sintetizeazd ,ri $e condenseazd infnunafiile,
incluz8ndu-se gi reflcelii a1e elflvilrr, care pot lucra individual, in
p*rechi snu in grup. Alc#tujrea unui ,,cviillet" fnr.orizsazd rellscltia
pers**ali gi col*ctir'ft rapid8" esenfializarea *unorytinfelor, inlelegerca
lor trlrofunclb, nranifbstarea creativiffilii etc. Ei are unndtoar-ea stn:ctur$:
* snbstantirr:
- dou* aeljectivc;
- {rei verbre la gerurrxiu;
- o sinnlrgrnfr dc pntru cuvirrts;
- un cul'6nt ce erprim5 esen{a prirnului sui:stantiv.
l,fetod{r .,ciorcl*nclui " poate fi utilizati indiviclual sau in gnrp in
scopul stimulSrii gAnclirii dir,ergcntfl, prec*ffi gi sesizf,rii qi evidentierii
curcxiunilor dintre idei, construirii de noi irli:i gi cti: nr:i sensuri gi
sctrnilic*fii:
- se scrie un cuv8nt ?n mijlocul tahlei sau al rinei pagini;
- se seriu cit mai multe cur.'irete legate cle cur,'5ntu1*nucleu" ilr.ancl
irr veclere urmhtoarele: srrie{i tot te v& trete Ttrin winie referitrsr la
,rubiectul rlisrxditt; nw c::ftlt&li ir{*ile. dtsar ru;tcpi-le: nu v-d oprili pdnfr
nu e1turiztt{i lrsete itlei{e stw trt6n& cand nt.t expit"d limpti tiac:rst'.
- sc lcagb aceste cuvinte, evideniiinclu-so un num6r c6,[ rnai tnare
tlc conexiu*i intre e1e, pri* trasarea de li*ij sari sirge,ti.
in proieclarea activitfl'filor" se pot crflii :noclele alrernatil'e rle
iuvllare activ[ centrait: pe dil'erite tipuri de inteligcni*, asigurinrt o
Tersria inteligen{*f*r n'u$tip{e. Studiile au arhtat cb fiec;ire
lrcrsoanl posed* cele opt tipuri de i:rt*ligen{b {tringvisticfr, logico-
rnatematic5. muzical-ritmic6" spagia16, natr:ra16" sinericS" interpersonalX,
12. i3
intr*personalfi - rl*p[ trIcwarrl Cardner]. G6nilim. inv[!#m ;i creim in
mricluri diferite. llezf i)ltarea potenlialrLlui n*stru depinde de ceca ce
?nr.&tfrrn cir inle ligen{a noastri speci Frc6.
Aplicar*a acestci teani presupune .lucml
pe grupe, ca, dc altf'el,
:najr:ritatea acestor metocie, inr in prealatril, c testare a elevik'lr ;:*ntnr
identificarea inteligenlei sau a inteligengelor dominante ale personalit.{1ii
lclr. Alc*tLrirea grupelor trebuie s& !in6 cont in primrrl r;ind de numfirul
eie elevi din clasfr, iar apoi cle lipul d* iatelig*rrtd a aceslora. l-);:*f,
nrirnbrul lcr esi* rcic" atu:rci se pot f"ace trei sar: patru grup*, astf'el inc6t
sE avein intr-o grup* copii cu tr*sdturi asemfinbtoare.
() astfel de a*til'itate. ?n jurul sSrbStarilor pase;ile. ar put*r arfta
*slfel. Aei:ste lipuri de int*ligen{5 ar puti:a fi orgzurizale ?n parru grllpe:
Gnryt* I $futgt,isticd l-utuzic*l&)
- s* alc*ruinsc8 o poezie cie patru ve$uri cLr iema ""Sftrbitorjle
pascale"' 9i sd <i insoleascii ele un c8ntec et;nosf;uq
G rwp a a {l* a { ! o gic $ - m a{ effi aii c it * i rc t e r{s e rs * na{d }
- sii alcEluiascl un rebus care sE aibs pe verlicalB *ul,6ntu1
,,Pagte" qi s*. a1c.ltuiascf, propozilii folosind cuvintele de pe *rizonral#;
G r t ryt a a I { l - n ft, i z u u f ri / s trt tt ; i t I d * n a tt n w { ri )
- eoncsperea ryi realizarea Bftor f'elicitbri de ltaSte aclresate
familiei qi pri*tenilor;
G n ry a o f I,'- * {r * tp o r a I - d w t ir: ii * i 1x7 y {t 93 t t" s o na I it)
- rta"lizareaunrii scur'l flsel] cri tiilr-il ..Vncanfa d* Fagte".
Escul ir*buie sB fie de urjci intinclnre gi sb res;:ecte cele trei mari
pir:fi: intr"oducere, c*prins gi incheiere. Dupf, intocinirea eseului" se
realizeazL sus{inerei:, discutarea gi evalua:ea lui.
li$nt ft$lle aite meicrle care intr-o mai mi*ii sau mai mare m*surit
dezr,olt[ ereativitatea elevi lor *cglri, elar loat* ilrcearc& sE le rlerschid6
orizo*lrrile, sd le dsa r: i:ltd persp*eliv6 de a vedea luorurile, s6-i invcle
sfi caute intotdeauna noi s*1u{ii. sfr nu cecleze ?n fafa dificilului. t'ioi" ca
tlasc"rrli, trebuie sii incuraj$m iniliativa, s5-i inv[f5:n s* nu le fie fi'irir sI
igi cxpr"irne irleil*,, sir le ar$lftm cb nu intolrl*auna ideile lor s*nl bune,
tlar totdeauna s6 ai?r* incrorlere cE ei var fi ascultali" Aetivitatea
r";r'saloare reprezinl6 fntr-c mare n:dsurrE. nrulte abilit6li inv6late anteriar.
in n:ajoritatea cazurilclr de intervenlie in vedcrea stimulfrii cr*aliil#tii,
trs te er.'irlentb conponenta imilginativ*.
tn acestc acti"-it*qi de stimuiare a creativitfilii, o coiidilie esenlia16
este instaurarea r-tuui climat favarabil, r: relalie plofesor-e1er.' hazalS p*
(:ooperarf in procesul ci* predare*i*v6lare-ci,aluare . $:,1*vii trehuit:
slrnrulafi sE f"$r:ncleze intreb6ri pentru clariiicar*a pri:pr:iilor idei, sB-qi
t:xprime mereu punctui plopriu de veclere. lJn eadrrr dida*tic cleatir,' ii
irrdcamnb pe c*pii s* caule noi eoaexiuni inirc date, sft asociez*, sit*$i
inr:rgineze, si admit* irJei. sri pcrfec{inn*ze ideile altr:ra ryi s6 crrii:ntez*:
rrccsle idei ?n clir*c{ii noi. Aga v& pt}{ca *brl.;}izeze, tru tacl qi sin:{ cle
riispundern, transf'erul setului de r.alori proprii ereativiti{ii de 1a
invhtdtcir ln e1evi.
i514
in r6ndul con:ponentelcr timbii rornAns, ca disciplinl.
c{Jmpunerea ccirstituie cadrul ce1 mai po{rivit capaeitl]ilor de exprimarc
gi d* *reagie a elevilor:.
Cornpunerile realizeaz* o sintezii a tot ceea te invaid *ler.ii, suh
raportul corecritudinii exprim&.r"ii; c*nstituie prilej de valoriflcare a
experientei de via!fi a eler.ului, manifesrare a imagina{iei qi fanteziei
croal*ilre.
Se pol aledtu:i eornpuneri oraie. dar gi scrise, insist$nclu*se pe
r*spectarea etaFelor conceperii unci cor::pllneri" ryi pe fbtrosirea un*r
*uvinte gi expresii frur:roase. 56 ?nv*!dm sd fim mfreu creativj,
impreunfi cr: elevii nogtri, pe care s"{ ?ncerc{:n sd-i insrm6''. cu cAt mai
multe lehnici eie invs!*r'e crealii,'ii, *i le punem in valoare cfit mai mult
poten{.ialul ersafiv.
f. 2 Scrierca i magin*tivd
in proera*ele a*t*ale, scderea irnaginatir,f, trimit* explicit lacorrpunerea liber5 gi viz*azA, in primul rAnd, prorlucer*il de text
descriptir., gi naretil'. in rycoalii, struclurarca lumileir ,.prisibik," are o
dul:15 linalitale, inrruciil prcrnite arAr rlezvallarea creatiriitagii, cfrt gi
dezvoltarea con;pef.enfe!*r de interpretare ds te,rt.
inleleasb ca perte intep;rnnib a ::;ecanisrnelor cogniiir.,e ryi
caract*l'izati prin iluiditate, flexibilitare gi criginalitate" creatir,'itatea
ests G constantr'l fl discursului pe eare didaetiea trarliqionalr qi mcdern[lb
l-au c*nsacrat compunerii libere. Irornind ds la binomutr scd*re-lectut"6,
cercethrile au eviden{iat influerrfa pe cal"e cele dou8 {.-} au una asu;}ra
ccleilalre. De aici, teza conform c*reia drumul cel rnai scurt spre lectura
pcrfcrrmant[ esle produeer*a de lerxf $i t*l de aici- eonrringenea c[.
iniliferenf. cle st6ngieia l.t:xfel*r cornpm$t: de c6{r* *}wi, efsrtul scrierii
qi r:efl*clia asupra problen;elor pe care le ridicb cluc la corlturarea unou
competen{e reale de lecturft ryi inteipretare. il.l sprijinul acestor afinra}ii
$lau, in primul rincl, mirturiile elevului despre rrrstul d* ",a te ageza de
ccalalt[ pafie a ciirlii" Ei despre ealiti:lea aces{rli tip cie clialog cu
literatura.
;\ sp*ri p*sibilit*lil* ri* *,zpri:::nre iss**at:*tzh it stitst*.|* ?ltsrLgir'*i:
r:tus*ryti*tr*1*r necesar* 4i" inv*r:";' acr:mularea **. cun*1titzf* d*zv*1tit
crrpacitfilile rle exprimare p*ts<t*a1ii. Fr*r* ildoi*l& rfr i**truwt*ntxl prin
cilr'o se r*aiiz*az* atilt ;:t*mulfiti"'e rle cunii;1i:r{e, *ht 4i
tlczv<>l{nr*a pt:sl1:t1it*1i1t'r ele l+l*sir* esrcall}irre" rt* *-tprinrar'* ariginal*,
tstu li*z|r:q'*}" sttp'lrt al ginriiili gi rr;ijIc,: d* *zpr*:*arc * conglii:r{*i
rrrrirsi.r*. iss a**st efi;lt*xt, orele d* c*lll.i)ilnere ci*vin i;tstrurrzent* *e
nrrinloc*it l]cfitr"l't o clezvolla::* armq:nii:asb a *nei mir:1i *apairil* r;r
vrrloriiice ryi sir prclucrcze erealor e *n*gti*1*l* a**rr:*lais gi plopri;
r'xp*rir*q$ de vi;r!.*.
iXneola d* tzsptul tF' *reic de e{,}1npt}r}rirc ruttl ririjl**r:*r:llcientc i* f'*rma:'*,: cl*prinilcl"ilor rle a eanyei:eit. d* z **rnxxi*a
rrtlccvai cu **i tlin iu:r" cie a er:ltiv* 4i rafir',, :,;1tiri1*1" *1el at' trebui s.{
intl*pbrteze *levrri d* avalanrya de ixfirnl*li*lsr',rt-itp# c:)T* r: primegle c*
17